Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ÎNCĂLZI, CĂLDICEL, CALORIFER, TERMAL, ÎNCĂLZIT, ȘPRINGUIRE, ACANTACEE, AEROTERMĂ, AISBERG, ALENĂ ... Mai multe din DEX...

CALD - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

CALD, -Ă, calzi, -de, adj. 1. Care se găsește la o temperatură relativ înaltă (fără a fi fierbinte) față de mediul ambiant sau corpul omenesc; care senzația de căldură. * Expr. Nu-i ține nici de cald, nici de rece sau nu-i e nici cald, nici rece = nu-l interesează, îi este indiferent. Nici caldă, nici rece = așa și așa, nici așa, nici așa. (Substantivat) ia cu cald = sunt cuprins de fierbințeală, am febră. ** Fierbinte, încins. ** (Despre pâine) Proaspăt. ** (Despre îmbrăcăminte) Călduros, gros. 2. (Despre zone, regiuni, țări etc.) Cu temperatură constant ridicată în tot cursul anului. ** 3. Fig. Aprins, înfocat; pătimaș, prietenos, afectuos. Cuvinte calde. Privire caldă. ** 4. Fig. (Despre vești, știri, informații etc.) De ultimă oră, recent. - Lat. caldus (= calidus).

Sursa : DEX '98

 

Caldfrig, friguros, glacial, răcoros, rece

Sursa : antonime

 

CALD adj. v. afectuos, amabil, binevoitor, cordial, dezmierdător, drag, drăgăstos, duios, iubitor, mângâietor, nou, prietenesc, prietenos, recent, tandru.

Sursa : sinonime

 

CALD adj., s. 1. adj. v. încins. 2. s. v. căldură. 3. adj. v. călduros, gros. (Îmbrăcăminte \~.) 4. adj. v. proaspăt.

Sursa : sinonime

 

cald adj. m., pl. calzi; f. sg. cáldă, pl. cálde

Sursa : ortografic

 

CAL//D^1 \~dă (\~zi, \~de) (în opoziție cu rece) 1) Care are o temperatură ridicată; care produce o senzație de căldură. Aer \~. Sobă \~dă. * Nici \~, nici rece așa și așa. 2) Care este făcut de curând; proaspăt. Pâine \~dă. * A le spune \~de a spune minciuni, a spune brașoave. Bate fierul cât îi \~ nu scăpa prilejul. 3) (despre obiecte de îmbrăcăminte) Care ține căldură; călduros. 4) fig. Care porneşte din inimă. Discuție \~dă. * Bun ca pâinea \~dă bun la suflet; mărinimos. 5) fig. Care are o intensitate deosebită; fierbinte. Sărut \~. /<lat. caldus

Sursa : NODEX

 

cald (-), adj. - Care se găsește la o temperatură relativ înaltă, călduros. - Mr. caldu, megl. cald, istr. c?d. Lat. caldus (Pușcariu 258; REW 1506; Candrea-Dens., 228; DAR); cf. it., sp., port. caldo (în sp., cu semantism schimbat), prov., cat. cald, fr. chaud. - Der. încălzi, vb. (a aprinde; a înflăcăra); încălzitor, adj. (aparat încălzire). Pentru încălzi (mr. ancăldzăscu, megl. ancalz?s), Pușcariu 808 propune o bază lat. de tipul *incald?re, care a rezultat din contaminarea lui incălesco cu caldus. Ipoteza este posibilă, dar nu pare necesară, deoarece der. se explică suficient în interiorul limbii rom., cf. mult › înmulți, verde › înverzi, etc. Cf. căldură, călîi, scălda.

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruCALD

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 434 pentruCALD.

Ion Luca Caragiale - Ultimele gogoși calde

Ion Luca Caragiale - Ultimele gogoşi calde Ultimele gogoși calde de Ion Luca Caragiale Ultimele gogoși calde [I] (Serviciul telegrafic particular) Țarigrad, marți, Ședința Parlamentului. - Deputatul Gianabet interpelează pe ministrul de resbel, în privința bombelor cu cari se bombardează orașele românești. Interpelatorul întreabă, dacă ministrul știe pentru ce ghiulelele nu bat la țintă și nu fac explozie, spre rușinea lui Abdul-Kerim. Ministrul răspunde: ioc ! Dupe răspunsul ministrului, Parlamentul votează o moțiune de sictir ministerului, formulată de interpelator. Anasini-Zavrac, capul centrului drept, este chemat a forma noul cabinet. Vidin, marți seara. Materialul de artilerie din cetate a tras reveneală. Bombardarea cetății a început. Ghiulelele din Calafat fac stricăciuni mari. Lui Hogea din Vidin, o ghiulea i-a luat ceașca cu cafea din mână tocmai când o aducea la gură. Unui cadiu, o altă ghiulea i-a spart luleaua ciubucului. Pe ulițele Vidinului au rămas multe perechi de papuci fără stăpân. De trei zile câinii din cetate urlă a pustiu. Agenția Havas a trimis din București către ziarele din străinătate următoarea depeșe: Toate silințele guvernului român, de a opri ca teritoriul său să devie ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Sorcova

... opri încremenit. Auzise ceva. Îl striga cineva? Auzise bine numele lui. Vântul să fi fost? Și vântul era rece, și glasul care-l chemase fusese cald. Ca și vântul se pierduse în depărtare, deși venise de aproape. "Nică!.. Nică!..." Iar? Și acest glas, care ieșea ca de sub o copaie răsturnată ...

 

Petre Ispirescu - Fata moșului cea cu minte

Petre Ispirescu - Fata moşului cea cu minte Fata moșului cea cu minte de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un om bătrân care avea o fată mare, de se dusese vestea în lume de vrednicia ei. Moșneagul (unchiașul) se căsători de a doua oară cu o babă, care avea și ea o fată mare. Baba, însă, punea pe fata unchiașului la toate greutățile casei; iar fata ei se clocise de ședere. Biata fata unchiașului torcea, țesea, făcea pâine, mătura și scutura fără să zică nici pis! dară baba punea parte fetei sale, și pâra la unchiaș pe fiica lui și o tot ocăra. Nu era ziuliță lăsată de Dumnezeu să nu se certe cu el, ca să-și gonească copila, și-i zicea: - Daca nu-ți vei duce fata de aici, pâine și sare pe un taler cu tine nu mai mănânc. Bietul om se cam codea; dară baba într-o noapte turnă apă pe vatră și stinse focul ce-l învălise fata unchiașului de cu seară. A doua zi, dis-de-dimineață, se scoală fata să facă focul, fiindcă tot pe ca cădea păcatele; dară ...

 

George Coșbuc - Brâul Cosânzenii

... Ea după brâu în jur privește Ș-aprinsa-i față-ngălbenește Că nu e brâul nicăiri. Și cum ea varsă desperată Un plâns amar, un cald șiroi, Curgea din cer ploaie curată, Iar dintre ploi lucind s-arată Frumosul brâu stropit de ploi. Și-n ceruri călătorul Soare Râdea cu hohot ... au fost Azi nu-i Ileana nicăirea, De-abia trăiește-n pomenirea Poveștilor cu dulce rost. Iar Soarele-n văzduhuri pline De zâmbetu-i cel cald de foc, Ileano, a uitat de tine! Dar brâul când în minte-i vine Își bate și-azi de tine joc. Dac-ai ...

 

George Coșbuc - Carol IX

... putreda lui rană. Și-n vreme ce Parisul, plin De fum, murea, nepregătit să moară, Carol în Toullerii cânța-n vioară Încet și plângător, un cald suspin Ca ruga unei mame la mormântul Copiilor. Simfonic sună cântul; Iar ochii lui zîmbesc de-un cald fior, Dar tot mai mult își pierd seninul lor               Strîngând în ei furtuna. Sarcastic coardele vibrând Sub mâna cea cu joc îndemânatic Gemeau acum scârbos ... De furie: „Ce-i câne, azi să moarăâ€� Isbi cu pumnu-n masă spre vioară, Și-n murmur carnea pumnului a rupt; Cald sângele-a țâșnit din lovitură — El, de durerii, urlând a dus la gură Sdrobitul pumn și-apoi înebunit S-a ...

 

George Coșbuc - Jertfele împăcării

... ce se prind Mereu mai mulți la horă — sălbatic este jocul Și tot mai mult Hiltruna cu mied hrănește focul. VII —„E cald aici, romane ; afara-i cer senin" — Afară miedul curge mai vesel și mai plin În cupele făcute din coarne-ncăpătoare De bou ; aici sub ...

 

Ion Luca Caragiale - Accelerat no. 17

... — Patruzeci de mii de franci!... — ...!!! — Să ferească Dumnezeu! M-ar omorî! adaogă provincialul. — Nu ți se pare dumitale că e prea cald aici? întreabă domnul, ștergându-se de sudoare. — Nu — răspunde negustorul — e tocmai potrivit. — Mie mi-e grozav de cald. Și domnul iese să se răcorească puțin în coridor. Peste câteva momente, domnul se reîntoarce la locul lui. — Mă rog — zice provincialul â ... plecat din Periș. Negustorul scoate un măr din buzunarul șubei și începe să ronțăie. Deodată domnul se ridică: — Peste putință să dorm... teribil de cald! Apoi, dă geamantanul jos, îl deschide și scoate un șipușor elegant; deșurupează dopul și oferă negustorului. — Cognac... — Mersi... De zece ani nu mai ...

 

Mihai Eminescu - Umbra mea

... câte un păzitor de noapte cu mustața-nfundată în gulerul și gluga mantalei și c-o prăjină subsuori, în fine, o liniște somnoroasă, un aer cald de vară, o lună strălucită, stele de aur ce-și închideau pleoapele spre a le deschide iar, un cer albastru și fără nori ... roiurile de stele, prin ploaia de raze -până ce ajunserăm în lună. Călătoria noastră nu fuse decât o sărutare lungă. O lăsai acolo, în aerul cald de pe malul mirositor a unui lac verde și strălucit, și mă-ntorsei pe pământ și, vrăjindu-l, îl băgai într-o nucă ... răsăreau calzi și frumoși, iar noi ne sculam râzând, somnoroși, unul de altul, apoi, spălându-ne fețele în basin de marmură, ieșeam afară în aerul cald

 

Ștefan Petică - XII (Apune soarele pe dealuri)

Ştefan Petică - XII (Apune soarele pe dealuri) Apune soarele pe dealuri de Ștefan Petică   Apune soarele pe dealuri În slava purpurei de sânge Și răsunând adânc din valuri Doinește-un glas și parc-ar plânge; De simți o caldă adiere Trecând pe fruntea ta curată Ca și o șoaptă care piere Sub bolta serei înstelată, Să știi că-i ruga mea senină, Ca visul nopților de vară, Ce se înalță-n umbra lină În ceasul jertfelor de seară. De vezi plutind pe blonda rază O umbră albă visătoare Și crezi că-i îngerul de pază Cu aripi lungi ocrotitoare, Să nu te-nșeli, căci visu-mi trece În zborul său primăvăratec, Și-i tot așa de alb și rece, Când se înalță singuratec. Spre marea boltă luminoasă. Făcând durerea mai amară Și amintirea mai duioasă În ceasul jertfelor de seară. Și dacă roua clară cade Frumoșii ochi adânci de-i scaldă. Când treci sub vechile arcade În parfumata noapte caldă, Nu-i roua rozelor în floare Căzută-n nopțile cu lună, Nici plânsul dulce de izvoare, Ci e iubirea mea nebună, Căci lacrimi mari și tăinuite Ca roua limpede și rară Coboară-ncet și liniștite În ceasul jertfelor de

 

Alexandru Vlahuță - În fericire

Alexandru Vlahuţă - În fericire În fericire de Alexandru Vlahuță Informații despre această ediție I A fost să mi te-arăți în cale,       Asupră'mi blînd ochii să'ți pleci, În farmecul privirii tale,       Durerile să mi le 'nneci Ș'in trista mea singurătate       A fost să te înduri să vii, Vieții mele 'ntunecate       Stăpînă pururea să fii: — Din șirul basmelor senine,       Mireasa dulce, te-ai deprins, Și drăgălaș pășind spre mine,       Mînuța albă mi-ai întins. Ș'am stat ca un copil cu minte       În fața ta înfiorat, Uimit de-atîtea gînduri sfinte,       De-atît noroc ne mai visat: De mult a noastre inimi poate,       Fără să știm, s'au cunoscut, Căci prea ne-am înțeles în toate,       Din clipa 'n care ne-am văzut. Nici mai cercarăm a ne spune       Cu vorbe vechiul nostru dor; A noastre gînduri de minune       Se 'nțelegeau în limba lor... Ce vorbe-ar fi putut să'nșire       Adîncul rost din ochii tăi, Din calda, umeda privire       Și din surîsul tău dintăi!... Ș'acum, pe gînduri, lîngă tine,       Cînd amuțesc ceasuri întregi, Și cînd te simt, frumos și bine,       Cum mă ...

 

Alexandru Vlahuță - Mamei

... madonă sfântă, scăldată în lumină. Ce clară stă-n pervazul copilăriei mele Figura ta cuminte, duioasă și senină! O lene grea se lasă din cerul cald de vară. De soare-i plină casa. Tu-ncet, pășind pe scânduri, Lași storurile groase și dai muștele-afară. Apoi, prostii de-a mele ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruCALD

 Rezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentruCALD.

Genesa Capitol 36

Genesa Capitol 36 Genesa 35 Genesa Capitol 36 1 Iată spița neamului lui Esau, adică Edom. 2 Esau și -a luat neveste dintre fetele Canaanului pe: Ada, fata Hetitului Elon, pe Oholibama, fata Anei, fata Hevitului Țibeon, 3 și pe Basmat, fata lui Ismael, sora lui Nebaiot. - 4 Ada a născut lui Esau pe Elifaz; Basmat a născut pe Reuel; 5 și Oholibama a născut pe Ieuș, Iaelam și Core. Aceștia sînt fiii lui Esau, cari i s`au născut în țara Canaan. - 6 Esau și -a luat nevestele, fiii și fiicele, toată lumea din casă, turmele, toate vitele, și toată averea pe care și -o agonisise în țara Canaan, și s`a dus într`o altă țară, departe de fratele său Iacov. 7 Căci bogățiile lor erau prea mari ca să poată locui împreună, și ținutul în care locuiau ca străini nu le mai putea ajunge din pricina turmelor lor. 8 Esau s`a așezat în muntele Seir. Esau înseamnă Edom. 9 Iată spița neamului lui Esau, tatăl Edomiților, în muntele Seir. 10 Iată numele fiilor lui Esau: Elifaz, fiul Adei, nevasta lui Esau; ...

 

Iosua Capitol 9

Iosua Capitol 9 Iosua 8 Iosua Capitol 9 1 La auzul acestor lucruri, toți împărații cari erau dincoace de Iordan, în munte și în vale, și pe toată coasta mării celei mari, pînă lîngă Liban, Hetiții, Amoriții, Cananiții, Fereziții, Heviții și Iebusiții, 2 s`au unit împreună într`o înțelegere ca să lupte împotriva lui Iosua și împotriva lui Israel. 3 Locuitorii din Gabaon, de partea lor, cînd au auzit ce făcuse Iosua Ierihonului și cetății Ai, 4 au întrebuințat un vicleșug, și au pornit la drum cu merinde pentru călătorie. Au luat niște saci vechi pe măgarii lor, și niște burdufuri vechi pentru vin, rupte și cîrpite, 5 iar în picioare purtau încălțăminte veche și cîrpită, și erau îmbrăcați cu niște haine vechi pe ei; iar toată pînea pe care o aveau pentru hrană era uscată și mucegăise. 6 S`au dus la Iosua în tabără la Ghilgal, și i-au zis lui și tuturor celor din Israel: ,,Noi venim dintr`o țară depărtată, acum deci faceți legămînt cu noi``. 7 Bărbații lui Israel au răspuns Heviților acestora: ,,Poate că voi locuiți în mijlocul nostru, cum să facem noi legămînt cu voi?`` 8 Ei au zis lui Iosua: ,, ...

 

1 Samuel Capitol 21

1 Samuel Capitol 21 1 Samuel 20 1 Samuel Capitol 21 1 David s`a dus la Nob, la preotul Ahimelec, care a alergat speriat înaintea lui, și i -a zis: ,,Pentruce ești singur și nu este nimeni cu tine?`` 2 David a răspuns preotului Ahimelec: ,,Împăratul mi -a dat o poruncă și mi -a zis: ,Nimeni să nu știe nimic de pricina pentru care te trimet și de porunca pe care ți-am dat -o.` Am hotărît un loc de întîlnire cu oamenii mei. 3 Acum ce ai la îndemînă? Dă-mi cinci pîni, sau ce se va găsi.`` 4 Preotul a răspuns lui David: ,,N-am pîne obicinuită la îndemnă, ci numai pîne sfințită; doar dacă oamenii tăi s`au ferit de împreunarea cu femei!`` 5 David a răspuns preotului: ,,Ne-am ferit de împreunarea cu femei de trei zile decînd am plecat, și toți oamenii mei sînt curați; de altfel, dacă aceasta este o faptă necurată, va fi sfințită negreșt azi de acela care o va face.`` 6 Atunci preotul i -a dat pînea sfințită, căci nu era ...

 

Hagai Capitol 1

... Sămănați mult, și strîngeți puțin, mîncați, și tot nu vă săturați, beți, și tot nu vă potoliți setea, vă îmbrăcați, și tot nu vă este cald; și cine cîștigă o simbrie, o pune într`o pungă spartă! 7 Așa vorbește Domnul oștirilor: ,Uitați-vă cu băgare de seamă la căile voastre ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruCALD

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 95 pentruCALD.

ÎNCĂLZI

... ÎNCĂLZÍ , încălzesc , vb . IV . 1. Tranz . A face să - i fie cuiva cald . 2. Refl . A i se face ( cuiva ) cald . 3. Refl . A se pregăti prin exerciții fizice înaintea unui efort sportiv . 4. Tranz . și refl . Fig . A ( se ) înflăcăra , a ...

 

CĂLDICEL

... CĂLDICÉL , - ÍCĂ , căldicei , - ele , adj . Diminutiv al lui cald ; căldișor , călduț . Cald

 

CALORIFER

... caloriferi , - e , adj . , s . n . 1. Adj . Care transportă căldură . 2. S . n . Instalație de încălzire producătoare de căldură ( cu aburi , apă caldă sau aer cald

 

TERMAL

... TERMÁL , - Ă , termali , - e , adj . ( Despre izvoare minerale ) Care izvorăște cald

 

ÎNCĂLZIT

... ÎNCĂLZÍT^2 , - Ă , încălziți , - te , adj . 1. Care a devenit cald

 

ȘPRINGUIRE

... ȘPRINGUÍRE , șpringuiri , s . f . Operație de curbare prin deformare la cald

 

ACANTACEE

ACANTACÉE s . f . pl . Familie de plante dicotiledonate răspândite mai ales în regiunile calde , cu frunze opuse , flori dispuse în raceme și fructe capsule , al cărui tip este

 

AEROTERMĂ

... AEROTÉRMĂ , aeroterme , s . f . Aparat electric de încălzire cu aer cald

 

AISBERG

ÁISBERG , aisberguri , s . n . Bloc ( mare ) de gheață desprins din calotele glaciare polare , care plutește pe oceane spre zona caldă , influențând clima regiunilor învecinate și stingherind navigația ; ghețar ^2

 

ALENĂ

... ALÉNĂ , alene , s . f . Aer cald

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...