Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:CAPĂT, CAPIȘON, CAPĂ, CAPIȘTE, CAPÂNTORTURĂ, BOU, CEFALIC, MOȚ, ÎNTINDE, ACEFALIE ... Mai multe din DEX...

CAP - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

CAP^1, (I, III) capete, s.n., (II) capi, s.m. I. S.n. 1. Extremitatea superioară a corpului omenesc sau cea anterioară a animalelor, unde se află creierul, principalele organe de simț și orificiul bucal. * Loc. adv. Din cap până-n picioare = de sus până jos, în întregime, cu desăvârșire. Cu noaptea-n cap = dis-de-dimineață. (Până) peste cap = extrem de..., exagerat de... Cu un cap mai sus = (cu mult) mai sus, mai deștept, mai reușit, mai bine. Cu capul plecat = rușinat, umilit, învins. Pe după cap = pe după gât, la ceafă. * Loc. adj. (Fam.) Bătut (sau căzut) în cap = tâmpit, prost. * Expr. A se da peste cap = a face tumbe; a depune eforturi deosebite pentru a realiza ceva, a face imposibilul. A da (pe cineva) peste cap = a trânti (pe cineva) la pământ; a da jos dintr-o situație, a doborî, a învinge. A da peste cap (paharul, băutura etc.) = a înghiți dintr-o dată conținutul unui pahar, al unei căni etc. A da (ceva) peste cap = a) a schimba cu totul ordinea lucrurilor, a ideilor, a unui program stabilit etc.; b) a lucra repede, superficial, de mântuială. A scoate capul în lume = a ieși între oameni, în societate. A nu-și (mai) vedea capul de... sau a nu ști unde-i stă sau unde-i este capul = a nu ști ce mai facă, a fi copleșit de... A-și pierde capul = a se zăpăci. A nu mai avea unde -și pună capul = a ajunge fără adăpost, pe drumuri, sărac. A da din cap = a clătina capul (în semn de aprobare, de refuz etc.). A da (cuiva) la cap = a lovi; a omorî; a ataca cu violență pe cineva; a distruge (cu vorba sau cu scrisul). A umbla cu capul în traistă = a fi distrat, neatent. A se da cu capul de toți pereții (sau de pereți) = a fi cuprins de desperare sau de necaz, a regreta o greșeală făcută. A-și lua (sau a apuca) lumea în cap = a pleca departe, părăsindu-și casa, locul de origine și rătăcind prin lume. A-și pleca capul = a se simți rușinat, umilit; a se da învins, a se supune. Vai (sau haram) de capul lui = vai de el. A cădea (sau a veni, a se sparge etc.) pe (sau de, în) capul cuiva (o situație neplăcută, un necaz etc.) = a veni asupra cuiva tot felul de neplăceri și necazuri, a-l lovi o nenorocire. A cădea pe capul cuiva = a sosi pe neașteptate la cineva (creându-i neplăceri, deranj). A sta (sau a ședea, a se ține) de capul cuiva sau a se pune pe capul cuiva = a stărui fără încetare pe lângă cineva. A ședea (sau a sta) pe capul cuiva = a sta pe lângă sau la cineva (creându-i neplăceri, plictisindu-l etc.). A se duce de pe capul cuiva = a lăsa pe cineva în pace. (Reg.) A nu ști (sau a nu avea) ce-și face capului = a nu mai ști ce facă pentru a ieși dintr-o situație grea. * Cap de familie = bărbatul care reprezintă puterea familială și părintească; p. gener. orice persoană care procură mijloacele necesare traiului unei familii și o reprezintă juridic. * Cap de expresie = portret în care artistul face un studiu amănunțit al expresiei unui sentiment pe trăsăturile chipului omenesc. ** (La fotbal) Lovire a mingii cu capul ** Cap de bour = nume sub care sunt cunoscute primele serii de mărci poștale românești, având pe ele capul unui bour. ** Parte a monedei care are imprimat un chip. ** Părul capului. 2. Căpătâi; căpătâiul patului. 3. Individ, ins, cap. Câte 5 lei de cap. * Expr. Pe capete = care mai de care, în număr foarte mare, pe întrecute. Câte capete, atâtea păreri, exprimă o mare divergență de opinii. 4. Minte, gândire, judecată; memorie. * Loc. adj. și adv. Cu cap = (în mod) inteligent, deștept. Fără cap = (în mod) necugetat. * Loc. adj. Cu scaun la cap = cu judecată dreaptă; cuminte. * Expr. A fi bun (sau ușor) la (sau de) cap sau a avea cap ușor = a fi deștept. A fi greu (sau tare) de cap sau a avea cap greu = a pricepe cu greutate; a fi prost. A nu(-i) intra (cuiva) în cap = a nu putea pricepe (ceva). A-i ieși (cuiva ceva) din cap = a nu-i mai sta gândul la...; a uita. A nu-i mai ieși (cuiva ceva) din cap = a-l stăpâni mereu (același gând), a nu putea uita. A-i sta capul la... = a se gândi la... A-și bate (sau a-și frământa, a-și sparge, a-și sfărâma etc.) capul = a se gândi, a se strădui spre a soluționa o problemă. A-i deschide (cuiva) capul = a face (pe cineva) înțeleagă ceva, a lămuri (pe cineva). A fi (sau a rămâne, a umbla etc.) de capul său = a fi (sau a rămâne etc.) liber, independent, nesupravegheat, A face (ceva) din (sau de) capul său = a face (ceva) fără a se consulta cu altcineva. A întoarce (sau a suci, a învârti) capul cuiva = a face pe cineva -și piardă dreapta judecată; a zăpăci; a face pe cineva se îndrăgostească. A nu avea cap ... = a nu avea posibilitatea ..., a nu putea ... ** (Jur.) Cap de acuzare = motiv pe care se întemeiază acuzarea. 5. (Înv.) Viață. A plăti cu capul. ** (Astăzi în expr.) Odată cu capul sau în ruptul capului = cu nici un preț, niciodată. A-și face de cap = a face ceva ce poate -i primejduiască viața; a face nebunii. 6. Compuse: a) (Entom.) cap-de-mort sau capul-lui-Adam = strigă; b) (Bot.) cap-de-cocoș = dulcișor; capul-șarpelui = plantă erbacee acoperită cu peri aspri și cu flori roșii ca sângele, dispuse în spice simple (Echium rubrum); c) capul-balaurului = o parte a constelației balaurului. II. S.m. Căpetenie, șef, conducător. ** Inițiator. III. S.n. 1. Vârf (al unui obiect). ** Extremitate proeminentă a unui dispozitiv, instrument etc. sau a unui element dintr-un sistem. ** Obiect, mecanism sau dispozitiv asemănător cu un cap^1 (I 1), folosit în diverse scopuri tehnice. 2. Partea extremă cu care începe sau sfârșește ceva. * Cap de pod = loc aflat pe teritoriul inamic, dincolo de un curs de apă, de un defileu etc.; p. ext. forțele armate care ocupă acest loc cu scopul de a asigura trecerea grosului trupelor și a mijloacelor de luptă. * Loc. adv. Cap la (sau în) cap = cu părțile extreme alăturate. * Expr. Cap de țară = margine de țară; hotar. Nu-i (un) cap de țară = nu-i nimic grav, nici o nenorocire. A sta (sau a ședea, a se ridica) în capul oaselor = a se ridica stând în pat, a sta în șezut. 3. Partea de dinainte; început, frunte. În capul coloanei. * Cap de an (sau de săptămână, de iarnă etc.) = începutul unui an (sau al unei săptămâni etc.) Cap de coloană = cel sau cei care stau în fruntea coloanei. Cap de afiș (sau cap de listă) = primul nume dintr-o listă de persoane afișate în ordinea valorii lor. * Loc. adv. În cap de noapte sau în capul nopții = după ce s-a întunecat bine. Din (sau de la) cap = de la început; de la începutul rândului. Din capul locului = înainte de a începe ceva; de la început. ** Partea principală, mai aleasă (a unui lucru). * Expr. Capul mesei = locul de onoare la masă. 4. Partea de jos sau dindărăt a unui lucru; capăt; (cu sens temporal) sfârșit. * Expr. A o scoate la cap = a sfârși (cu bine). A-i da de cap = a rezolva; a învinge, a răzbi. În cap = (după numerale) exact, întocmai. 5. Bucățică ruptă dintr-un obiect; p. ext. lucru de mică importanță. * Expr. Nici un cap de ață = absolut nimic. Până la un cap de ață = tot. 6. (În sintagma) Cap magnetic = transductor electromagnetic care transformă variațiile unui semnal electric în variații de flux magnetic sau invers, folosit pentru operații de înregistrare, redare și ștergere la magnetofoane. - Lat. caput, (II) după fr. chef < lat. caput).

Sursa : DEX '98

 

CAP^2, capuri, s.n. Parte de uscat care înaintează în mare; promontoriu. - Din fr. cap.

Sursa : DEX '98

 

Capcoadă, codaș

Sursa : antonime

 

CAP s. v. articol, bază, cale, capitol, cauză, chip, considerent, cânt, deșteptăciune, esență, fel, formă, fundament, gândire, intelect, inteligență, înțelegere, judecată, manieră, memorie, metodă, mijloc, minte, mobil, mod, modalitate, motiv, paragraf, posibilitate, pricepere, pricină, prilej, procedare, procedeu, procedură, punct, putință, rațiune, sistem, spirit, temei, temelie, viață.

Sursa : sinonime

 

CAP s. 1. (ANAT.) (pop., fam. și depr.) căpățână, devlă, scăfârlie, (reg.) boacă, (fig. și depr.) bostan, dovleac, glavă, tărtăcuță, tigvă, (arg.) moacă, tabacheră. (\~ al omului.) 2. v. avers. 3. v. persoană. 4. cap încoronat v. rege. 5. (ENTOM.) cap-de-mort (Acherontia atropos) = strigă, fluture-cap-de-mort, (reg.) strigoiaș, buha-ciumei, capul-lui-Adam, fluturul-morții, suflet-de-strigoi, sufletul-morților. 6. v. comandant. 7. v. corifeu. 8. v. frunte. 9. frunte, început. (\~ul coloanei.) 10. v. capăt. 11. capăt, căpătâi, extremitate. (La \~ul patului.) 12. v. căpătâi. 13. v. extremitate. 14. v. capăt. 15. v. vârf. 16. v. cioc. 17. (reg.) frunte. (\~ la scaunul dulgherului.) 18. v. căpățână. 19. (TEHN.) cap pierdut v. maselotă.

Sursa : sinonime

 

cap (parte a corpului, individ, extremitate, vârf, măciulie, căpătâi, început, sfârșit, motiv, capitol) s. n., pl. (și "capital") cápete

Sursa : ortografic

 

cap (conducător) s. m., pl. capi

Sursa : ortografic

 

cap (geogr.) s. n., pl. cápuri

Sursa : ortografic

 

CAP^3 \~uri n. Fâșie de uscat ce înaintează mult în mare; promontoriu. / cap

Sursa : NODEX

 

CAP^2 \~i m. Persoană care se află la conducere; conducător; șef. * \~ul familiei persoană care asigură traiul unei familii pe care o reprezintă juridic. \~ încoronat rege. /<lat. caput

Sursa : NODEX

 

CAP^1 \~ete n. 1) Parte a corpului la om și animale, unde se află creierul, principalele organe de simț și cavitatea bucală. * Cu \~ul gol cu capul descoperit. Din \~ până-n picioare de sus până jos. Cu noaptea-n \~ foarte devreme. Cu \~ul plecat rușinat; învins. Cu un \~ mai sus superior. Bătut în \~ tâmpit; prost. A da la \~ (cuiva) a) a bate pe cineva; b) a împiedica succesele cuiva. A umbla cu \~ul în traistă a fi distrat. A-și lua lumea-n \~ a pleca departe, rătăcind prin lume. A cădea pe \~ul cuiva a sosi pe neașteptate (și fără a fi dorit). A-și aprinde paie în \~ a-și cauza neplăceri. A se bate \~ în \~ a fi diametral opus. A-și face de \~ a) a fi obraznic; b) a duce o viață amorală. 2) Judecată sănătoasă; minte. * Cu \~ deștept, cu minte. Fără \~ necugetat, nesocotit. Cu scaun la \~ cu judecată sănătoasă. A nu avea \~ a nu avea minte. A fi greu la \~ a fi prost. A umbla cu \~ul în nori a fi distrat. 3) înv. Existență umană; viață. A plăti cu \~ul. 4) Partea extremă cu care începe sau cu care se termină ceva (un obiect, un instrument etc.). \~ul scării. * \~ de pod porțiune de teren aflat pe teritoriul inamic, dincolo de un curs de apă. \~ul coloanei începutul coloanei. /<lat. caput

Sursa : NODEX

 

CAP^2 s. n. parte a unui magnetofon sau casetofon în contact direct cu banda, servind la înregistrarea, redarea sau ștergerea impulsurilor electromagnetice. (după engl. head)

Sursa : neoficial

 

CAP^1 s. n. 1. promontoriu. 2. direcție de deplasare a unei (aero)nave. (< fr. cap)

Sursa : neoficial

 

cap (-uri), s.n. - Promontoriu. Fr. cap.

Sursa : etimologic

 

cap (-pete), s.n. - 1. Extremitatea superioară a corpului omenesc. - 2. Aspect, înfățișare. - 3. Minte, inteligență, spirit. - 4. Viață, existență. - 5. Individ, ins. - 6. (Pl.) Capital, avuție. - 7. Șef, căpetenie, conducător. - 8. Partea cea mai înaltă, mai importantă. - 9. Început, parte inițială. - 1O. Extremitate, parte extremă cu care se sfîrșește ceva. - 11. Față, avers, parte a monedei cu efigia. - 12. (Înv.) Capitol, paragraf. - 13. Pomană din 33 de colaci care se împart pentru odihna sufletului celor morți; se face de obicei chiar în ziua morții (capul de țărînă) la 6 și la 12 săptămîni. - Mr. cap, capite; megl. cap, c?p, capiti, istr. c?pete. Lat. *capum, forma vulgară de la caput (Pușcariu 269; Candrea-Dens., 236; REW 1668; DAR; Rohlfs, Differenzierungen, 51); cf. it. capo, prov., cat., fr. chef, sp., port. cabo, toate cu sensuri der. Din punct de vedere semantic, cuvîntul rom. reprezintă, deci, o fază arhaică, întocmai ca sp. cabeza, față de fr. și it. Cf. căpătîi, căpățînă, căpcăun, capîntortură. Pl. reproduce lat. capita (cf. om, pl. oameni). Totuși, s-a dezvoltat un pl. analogic, capi, care se foloseşte numai cu sensul 7, și într-un mod destul de oscilant: Bălcescu scrie indiferent capetele armatei și capii armatei. Der. capăt, s.n. (parte extremă; sfîrșit, deces, moarte; bucată, fragment; extremitatea osiei carului; colac care se de pomană pentru odihna sufletului morților; înv., capitol, paragraf), sing. analogic format pe baza pl. capete (ca sunet-sunete, ropot-ropote etc.); timbrul ă se explică prin labiala precedentă cf. omăt-omeți, făt-feți; capeș, adj. (tenace; încăpățînat), cuvînt derivat artificial de Odobescu; căpețel, s.m. (înv., început; capăt, fragment, crîmpei; colac de pomană), dim. al lui capăt cu suf. -el (După Candrea-Dens., 237; REW 1636 și DAR, din lat. cap?t?llum "căpșor"; dar semantismul corespunde mai bine der. pe care o sugerăm); căpețea (var. căpățea(lă), capețea, căpețeală), s.f. (parte a frîului care trece peste capul și botul calului), der. de la căpețel (cf. cel-cea; purcel-purcea; cățel-cățea etc.), așa cum pe drept a observat Candrea (pentru Puşcariu 277; REW 1637 și DAR, din lat. cap?tium al cărui rezultat *căpeț s-a format probabil cu suf. -ea); căpetenie, s.f. (căpetenie, șef), de la capete, cu suf. abstract -enie; căpui (var. încăpui) vb. (a pune stăpînire, a captura; a dota, a aproviziona; a împărți pomana numită cap sau căpețel), cuvînt pe care DAR; Pușcariu, Dacor., I, 595 și Scriban îl derivă de la mag. kapni "a căpăta, a obține", dar care nu pare posibil a fi separat de cap, cel puțin cu ultimul său sens; este totuși probabil se fi produs o contaminare între cele două cuvinte, singura care ar explica celelalte accepții din rom. De aceeași proveniență trebuie fie căpușe, s.f. (mugure, mai ales de viță de vie; păduche al oilor, Melophagus ovinus; ricin, Ricinus communis), mr., megl. căpușă, prin intermediul suf. dim. -, f. -ușe (ca mănușe, picioruș, etc.). Der. propusă de Pușcariu, Dacor., I, 594, a fost acceptată de REW 1658 și DAR; cf. Rosetti, I, 113. Semantismul nu pare reprezintă vreo dificultate ; cf. sp. capullo, pe care A. Castro, RFE, 1918, 34, îl derivă de la caput și care are același sens. Celelalte explicații sînt mai puțin convingătoare (din bg., după Pascu, II, 184; de la *cap, postverbal de la cap?re, su sensul de "(lucru) care se șterpelește", după Giuglea, Contributions). Alb. këpušë ("căpușă" și "fragă"), bg. kapuš, sb. kapuša trebuie provină din rom. (cf. Capidan, Raporturile, 204; pentru relațiile cu alb., Philippide, II, 703 și Capidan, Meglonoromînii, 59). Der. căpuși (var. încăpușa), vb. (a înmuguri); căpușnic, s.m. (frăguță, Cirsium oleraceum); căpșună, s.f. (fruct, Fragaria elatior, Fragaria collina). Der. acestui ultim cuvînt nu lasă nici o îndoială (cf. alb. și mr. căpușă "căpușă" și "fragă"); pentru suf. Pușcariu, Dacor., I, 593, propune -ună, care nu este curent în rom (cf. REW 1668). Probabil trebuie plecat de la *căpușun, cu suf. -un, cf. gărgăun, și cu sing. refăcut pe baza pl. Der. căpșunică, s.f. (frăguță; specie de plantă); căpșuniu, adj. (culoarea căpșunii). Capsoman, s.m. (prost, nătîng), pare a fi un der. expresiv de la cap, cu suf. -man, ca gogoman, hoțoman etc. Der. nu este clară; poate fi vorba de o contaminare cu ngr. ????- "sărac" sau mai curînd de un infix expresiv ca in cotoșman.

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruCAP

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 1252 pentruCAP.

Duiliu Zamfirescu - Plecată cu capul...

Duiliu Zamfirescu - Plecată cu capul... Plecată cu capul... de Duiliu Zamfirescu Plecată cu capul pe albe genunche Fecioara cu ochi liniștit Din apa curată adună mănunche De ramuri de tei înflorit. O rază de soare furiș se coboară Și lung o sărută pe gît, Iar dorul deschide în gînd de fecioară O poartă pe-un cîmp de urît. Cu raza cea caldă vin visuri nebune, Vedenii cu aripi de fluturi, Ce cad din lumină pe genele-i brune Ca ploaia din crengi ce le scuturi. Atunci de pe dealuri, văzînd-o că-i goală Și soarele prea arzător Un vînt se adună, din lanuri se scoală, Și pleacă încet spre izvor. El părul ei moale cu vinete unde Ușor i-l desprinde în sus, Și-ntreaga-i ființă în păr i-o ascunde, Și trece tăcut spre apus. (

 

Mihai Eminescu - Oricare cap îngust

... Mihai Eminescu - Oricare cap îngust Oricare cap îngust de Mihai Eminescu Oricare cap îngust un geniu pară-și, Cu versuri, goale de cuprins, să placă Și, cum dorește, zgomot mare facă, Cununi de lauri de la plebe ceară ...

 

Petre Ispirescu - Balaurul cel cu șapte capete

... capete de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost odată într-o țară un balaur mare, nevoie de cap. El avea șapte capete, trăia într-o groapă, și se hrănea numai cu oameni. Când ieșea el la mâncare, toată lumea fugea, se închidea în ... unde se aruncă, măre, asupra balaurului cu sabia goală în mână, și se luptă cu dânsul, până îi veni bine și hârșt! îi taie un cap, hârșt! și-i mai tăie unul, și așa câte unul, câte unul până îi tăie șase capete. Balaurul se zvârcolea de durere și plesnea din ... în goană. Făcu ce făcu și-l puse și pe dânsul la bună rânduială, ca și pe ceilalți doi, dar cu mai mare bătaie de cap. Apoi plecă înainte și se duse până ce ajunse la o peșteră mare, în care zărise focul. Aci dete peste alte nevoi. În peșteră acolo ...

 

Ion Luca Caragiale - Un frizer-poet și o dramă care trebuie să se scarpine-n cap

... Ion Luca Caragiale - Un frizer-poet şi o dramă care trebuie să se scarpine-n cap Un frizer-poet și o dramă care trebuie să se scarpine-n cap de Ion Luca Caragiale Se știe că-n genere frizerii sunt, ca toți artiștii, foarte pasionați și foarte credincioși amanți ai fiicelor Melpomenei... În momentele ...

 

Antim Ivireanul - C%C3%A9le 12 roduri ale milosteniei, după cum scrie la Mathei, cap 15

... Antim Ivireanul - C%C3%A9le 12 roduri ale milosteniei, după cum scrie la Mathei, cap 15 CĂ©le 12 roduri ale milosteniei, după cum scrie la Mathei, cap 15 de Antim Ivireanul Flămândului să-i dea mâncare. / Setosului să-i dea să bea. Pre strein să-l primească în casă. Pre cel gol ...

 

Antim Ivireanul - Mărturisirea credinții, carea se împarte în 12 alcătuiri

... să judece pre cei vii și pre cei morți și ca să dea răsplătire fieștecăruia din oameni de pre faptele sale, precum însuși la Mathei, cap 25 zice: Iară [când] va veni Fiiul omenesc întru slava sa și toți sfinții îngeri împreună cu dânsul. Și iarăși pentru răsplătire la Ioann, cap ... și să slăvĂ©ște împreună cu Tatăl și cu Fiiul. Și cum că de la Tatăl purcĂ©de precum mântuitoriul nostru Hristos adeverează la Ioan, cap 15 zicând: Când va veni mângâitoriul pre carele eu voiu trimite voao de la Tatăl, duhul adevărului, carele de la Tatăl purcĂ©de. Și încă ... și apostolicească besĂ©rică. Această alcătuire ne învață să ne / supunem poruncilor săborniceștii și apostoliceștii bĂ©sĂ©rici, după învățătura lui Hristos, carea la Mathei, cap 18 zice: Iară de nu va asculta nici besĂ©rica, fie ție ca cel păgân și ca un vameș. Mărturisesc un botez, întru ertarea păcatelor ... Sfântului Duh, prin apă și prin duh ca să ni să iarte păcatul cel strămoșesc și alte păcate, precum însuși Hristos la Ioann, în 3 cap / zice: De nu să va naște neștine din apă și din duh, nu va putea să între întru împărăția lui Dumnezeu. Aștept înviiarea morților. Această ...

 

Antim Ivireanul - Rugăciunea care au învățat pre apostoli Domnul nostru Iisus Hristos %E2%80%9ETatăl

... vostru cel din ceriuri. Sfințească-se numele tău. Numele lui Dumnezeu să sfințĂ©ște cu lucrurile și cu faptele cĂ©le bune, precum la Matheiu, cap 5 zice: Într-acesta chip să strălucească lumina voastră înaintea oamenilor, ca să vază faptele voastre cĂ©le bune și să slăvească pre Tatăl vostru ... rugăciune cĂ©rem mai vârtos de la Dumnezeu hrana cea preste fire a sufletului, carea iaste cuvântul lui Dumnezeu, după cum la Matheiu, cap 4 zice: Nu numai cu pâine va trăi omul, ce cu tot cuvântul ce iase din rostul lui Dumnezeu. Și iartă noao greșalele noastre, cum ...

 

Mihai Eminescu - Mitologicale

... s eu de vină... c-umplut-am de nouri păhare Cu apele mării adânci, boite cu roșă lumină ­ Cine dracul știa acum că de cap o să-și facă! Ah! moșneagul bețiv e-n stare-ntr-o zi să ruine Toate societățile de-asigurare din țară. Soarele-și bagă capul ... era să-i rămâie ciubotele-n glodul de nouri. Hei, ce-i pasă! El norii frământă jucând mocăneasca Și pe-un vânt l-apucă de cap, făcându-i morișcă. Se tăvălea peste cap și, pișcat de-un purec de fulger, Se scărpina de-un șir de păduri ca de-un gard de răchită. Norii roșesc de rușine și ... de stânci, ce-și deschide uriașa lui poartă, Spre-a-l primi pe bolnavul bătrân în surele hale. El își ia coroana din cap și în cui o atârnă, De sclipește-n noapte frumoasă și roșă ­ un fulger Încremenit în nouri. Cojocul l-anină El de cuptor... ciubote ... stele. Iar de a doua zi se scoală bătrânul și urcă Rarăul Numai în cămeșoi, desculț și fără căciulă Și se scarpină-n cap

 

Emil Gârleanu - Calul

Emil Gârleanu - Calul Calul de Emil Gârleanu Lui Corneliu Moldovanu S-a trezit în câmpiile întinse, acoperite de ierburile dese, culcate de vânturi, ale Ungariei. În mijlocul lor s-a ținut câtăva vreme de mama lui, o iapă oarbă ce sta răzlețită de ceilalți cai, dintre care cei mai frumoși fuseseră mânjii ei. Apoi, când a simțit fiorul sălbatic ce i se revărsase în sânge, în largul pustietăților acestea a deprins cele dintâi goane, ș-acolo și-a ridicat capul, a lărgit nările și, cutremurându-și coama încâlcită de spini, răspunse la chemări necunoscute, trimițând depărtărilor cel dintâi nechezat puternic ce-i ieșise din piept. Dar când se învățase cu viața asta slobodă, se pomeni odată prins din fugă, înfrânat cu de-a sila de către cineva care se aruncă, dintr-o săritură, călăre pe el. Atunci a înțeles că cineva îl amenință, că cineva vrea să-i țărmurească libertatea, s-a strâns ghem, apoi s-a destins repede și a pornit ca o săgeată. Mânca pământul sub copitele lui, simțea că i se aprinde ceva înăuntru, ...

 

Emil Gârleanu - Ochiul lui Turculeț

... de vreme atât de posomorât? Nu mă simțeam tocmai bine; i-am răspuns: — Sunt cam bolnav. — Mofturi! Ți-a intrat în cap, ca la babe, că ești bolnav, și-o ții morțiș. Privește frumusețea dimprejurul tău și-o să vezi cum te însănătoșezi. Ești doar poet! Intram ... Eram, după cum ți-am spus, doctor de plasă. Foarte iubit de țărani, făceam și pe duhovnicul, în ciuda popii. Le iertam păcatele pe-un cap, fără de parale, bineînțeles. Așa, nu m-am mirat deloc când, într-o bună dimineață, m-am pomenit cu Turculeț că vine să-mi vorbească ... răspunse de-a dreptul. — Ei nu-i lipsește nimic, îi întreagă. Da eu, dă, știi, sunt cam beteag. Și se scărpină în cap. De-abia acum îl înțelesei. Am uitat să-ți spun ce era mai însemnat: bietul Turculeț se împunsese c-un țăpoi și pierduse un ochi ... a trimis la mneatale, că zice că mneatale trebuie să știi unde se pun ochii la oameni. Eu dau pentru lucrul ăsta patru poli în cap, de face trebuință. Proprietarul, era adevărat, avea un ochi de sticlă. La urma urmei, de ce nu și-ar fi pus și Turculeț al meu ...

 

Ion Luca Caragiale - Românii verzi

... motive, ne grăbim a da aci, în strâmtul spațiu de care dispunem, câteva extracte din Cuprins 1 Statutele societății "Românii Verzi" 1.1 Cap. I - Despre numele, membrii și emblema societății 1.2 Cap. II - Despre datoriile membrilor societății în genere 1.3 Cap. III - Despre datoriile membrilor minori ai societății 1.4 Cap. IV - Despre datoriile membrilor de sex feminin Statutele societății "Românii Verzi" Cap. I - Despre numele, membrii și emblema societății Art. 1 - Se înființează în România o societate română cu numele de "Românii Verzi". Art. 2 - Oricine poate ... este român sau româncă verde. Art. 3 - Emblema societății va fi un român verde zdrobind falnic cu călcâiul său șearpele străinismului, care scrâșnește și țipă. Cap. II - Despre datoriile membrilor societății în genere Art. 4 - Membrii de orice sex și etate ai societății "Românii Verzi" sunt datori să urască tot ce ... departe, statutele arată că îndată ce societatea "Românii Verzi" va număra o sută de membri, se va declara constituită și va proceda la alegerea comitetului. Cap. III - Despre datoriile membrilor minori ai societății Art. 30 - Membrii minori ai societății, indiferent de etate și de sex, sunt datori a fi ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruCAP

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 306 pentruCAP.

1 Corinteni Capitol 11

... și nu bărbatul a fost făcut pentru femeie, ci femeia pentru bărbat. 10 De aceea femeia, din pricina îngerilor, trebuie să aibă pe cap un semn al stăpînirii ei. 11 Totuș, în Domnul, femeia nu este fără bărbat, nici bărbatul fără femeie. 12 Căci dacă femeia este din bărbat ...

 

Numeri Capitol 6

... la moartea tatălui său, nici a mamei sale, nici a fratelui său, nici a sorei sale, căci poartă pe cap închinarea Dumnezeului lui. 8 În tot timpul nazireatului, să fie închinat Domnului. 9 Dacă moare cineva de moarte năpraznică lîngă el, și capul lui închinat ...

 

1 Cronici Capitol 27

1 Cronici Capitol 27 1 Cronici 26 1 Cronici Capitol 27 1 Aceștia sînt copiii lui Israel, după numărul lor, capii caselor părintești, căpeteniile peste mii și peste sute, și slujbași în slujba împăratului pentru tot ce privea șirul cetelor, sosirea și plecarea lor, lună după lună, în toate lunile anului; fiecare ceată era de douăzeci și patru de mii de oameni. 2 În fruntea celei dintîi cete, pentru luna întîi, era Iașobeam, fiul lui Zabdiel: și avea o ceată de douăzeci și patru de mii de oameni. 3 El era din fiii lui Pereț, și era capul tuturor căpeteniilor oștirii în luna întîi. 4 În fruntea cetei din luna a doua era Dodai, Ahohitul; Miclot era unul din capii cetei sale. El avea o ceată de douăzeci și patru de mii de oameni. 5 Capul cetei a treia, pentru luna a treia, era Benaia, fiul preotului Iehoiada, capul; și el avea o ceată de douăzeci și patru de mii de oameni. 6 Acest Benaia era un viteaz dintre cei treizeci și în fruntea celor treizeci. Fiul său Amizadab era una din căpeteniile cetei sale. 7 Al patrulea, pentru luna a ...

 

Exodul Capitol 28

Exodul Capitol 28 Exodul 27 Exodul Capitol 28 1 Apropie de tine pe fratele tău Aaron și pe fiii săi, și ia -i dintre copiii lui Israel și pune -i deoparte în slujba Mea ca preoți: pe Aaron și pe fiii lui Aaron: Nadab, Abihu, Eleazar și Itamar. 2 Fratelui tău Aaron, să -i faci haine sfinte, ca să -i slujească de cinste și podoabă. 3 Vorbește cu toți cei destoinici, cărora le-am dat un duh de pricepere, să facă veșmintele lui Aaron, ca să fie sfințit, și să-Mi împlinească slujbă de preot. 4 Iată veșmintele pe cari le vor face: un pieptar, un efod, o mantie, o tunică lucrată la gherghef, o mitră și un brîu. Să facă fratelui tău Aaron și fiilor săi, veșminte sfinte, ca să-Mi împlinească slujba de preot. 5 Să întrebuințeze aur, materii văpsite în albastru, în purpuriu, în cărmiziu și subțire. 6 Efodul să -l facă de aur, de fir albastru, purpuriu și cărmiziu, și de in subțire răsucit; să fie lucrat cu măiestrie. 7 Să aibă doi umerari uniți cu el; la cele două capete ale lui, să fie legat de ei. 8 Brîul să fie de ...

 

Leviticul Capitol 4

Leviticul Capitol 4 Leviticul 3 Leviticul Capitol 4 1 Domnul a vorbit lui Moise, și a zis: 2 ,,Vorbește copiilor lui Israel, și spune: ,,Cînd va păcătui cineva fără voie împotriva vreuneia din poruncile Domnului, făcînd lucruri cari nu trebuiesc făcute; și anume: 3 Dacă a păcătuit preotul care a primit ungerea, și prin aceasta a adus vina asupra poporului, să aducă Domnului un vițel fără cusur, ca jertfă de ispășire pentru păcatul pe care l -a făcut. 4 Să aducă vițelul la ușa cortului întîlnirii, înaintea Domnului, să-și pună mîna pe capul vițelului, și să -l junghie înaintea Domnului. 5 Preotul, care a primit ungerea, să ia din sîngele vițelului, și să -l aducă în cortul întîlnirii: 6 să-și moaie degetul în sînge, și să stropească de șapte ori înaintea Domnului, în fața perdelei dinlăuntru a sfîntului locaș. 7 Apoi preotul să ungă cu sînge coarnele altarului pentru tămîia mirositoare, care este înaintea Domnului în cortul întîlnirii; iar tot celalt sînge al vițelului să -l verse la picioarele altarului pentru arderile de tot, care este la ușa cortului întîlnirii. 8 ...

 

Leviticul Capitol 8

... 8 I -a pus pieptarul, și a pus în pieptar Urim și Tumim. 9 I -a pus mitra pe cap, iar pe partea dinainte a mitrei a așezat placa de aur, cununa împărătească sfîntă, cum poruncise lui Moise Domnul. 10 Moise ...

 

2 Samuel Capitol 4

2 Samuel Capitol 4 2 Samuel 3 2 Samuel Capitol 4 1 Cînd a auzit fiul lui Saul că Abner a murit la Hebron, mînile i-au rămas fără putere, și tot Israelul s`a spăimîntat. 2 Fiul lui Saul avea doi capi peste cetele de război, dintre cari unul se numea Baana iar altul Recab; erau fiii lui Rimon din Beerot, dintre fiii lui Beniamin. -Căci Beerot era privit ca făcînd parte din Beniamin, 3 și Beerotiții fugiseră la Ghitaim, unde au locuit pînă în ziua de azi. 4 Ionatan, fiul lui Saul, avea un fiu olog de picioare, și în vîrstă de cinci ani, cînd a venit din Izreel vestea morții lui Saul și a lui Ionatan; doica lui l -a luat și a fugit, și fiindcă se grăbea să fugă, a căzut și a rămas olog; numele lui era Mefiboșet. 5 Și fiii lui Rimon din Beerot, Recab și Baana, s`au dus în timpul zădufului zilei în casa lui Iș-Boșet, care își făcea somnul de amează. 6 Au pătruns pînă în mijlocul casei, dîndu-se drept ...

 

Leviticul Capitol 13

... să -l declare curat, căci este semnul rănii vindecate a arsurii. 29 Cînd un bărbat sau o femeie va avea o rană pe cap sau la barbă, 30 preotul să cerceteze rana. Dacă pare mai adîncă decît pielea și are păr gălbui și subțire, preotul să declare pe omul ... că rana rîiei nu pare mai adîncă decît pielea, și n`are păr negru, să închidă șapte zile pe cel cu rana de rîie la cap. 32 Preotul să cerceteze rana a șaptea zi. Dacă rîia nu s`a întins, dacă n`are păr gălbui, și dacă ... gălbui, acestea nu sînt decît niște pete cari au făcut spuzeală pe piele: este curat. 40 Cînd unui om îi va cădea părul de pe cap, este pleșuv: este curat. 41 Dacă i -a căzut părul de pe cap numai în partea dinainte, este pleșuv în partea dinainte: este curat. 42 Dar dacă în partea pleșuvă dinainte sau dinapoi este o rană de un ... de un alb roșietic, asemănătoare cu lepra de pe pielea trupului, 44 este lepros, este necurat: preotul să -l declare necurat; rana lui este pe ...

 

Exodul Capitol 29

... pe Aaron cu tunica, cu mantia efodului, cu efodul și cu pieptarul, și să -l încingi cu brîul efodului. 6 Să -i pui mitra pe cap, și pe mitră să pui tabla sfințeniei. 7 Să iei untdelemnul pentru ungere, să i -l torni pe cap, și să -l ungi. 8 Să aduci apoi pe fiii lui, și să -i îmbraci cu tunicile. 9 Să încingi pe Aaron și pe fiii ...

 

Genesa Capitol 48

Genesa Capitol 48 Genesa 47 Genesa Capitol 48 1 După aceea, au venit și au spus lui Iosif: ,,Tatăl tău este bolnav.`` Și Iosif a luat cu el pe cei doi fii ai săi, Manase și Efraim. 2 Au dat de știre lui Iacov, și i-au spus: ,,Iată că fiul tău Iosif vine la tine.`` Și Israel și -a adunat puterile, și s`a așezat pe pat. 3 Iacov a zis lui Iosif: ,,Dumnezeul Cel Atotputernic mi S`a arătat la Luz, în țara Canaan, și m`a binecuvîntat. 4 El mi -a zis: ,,Te voi face să crești, te voi înmulți, și voi face din tine o ceată de popoare; voi da țara aceasta seminței tale după tine, ca s`o stăpînească pentru totdeauna. 5 Acum, cei doi fii, cari ți s`au născut în țara Egiptului, înainte de venirea mea la tine în Egipt, vor fi ai mei; Efraim și Manase vor fi ai mei, ca și Ruben și Simeon. 6 Dar copiii, pe cari i-ai născut după ei, vor fi ai tăi; ei vor purta numele fraților lor în partea ...

 

Exodul Capitol 39

Exodul Capitol 39 Exodul 38 Exodul Capitol 39 1 Cu materiile văpsite în albastru, în purpuriu și în cărmiziu, au făcut veșmintele preoților pentru slujba sfîntului locaș, și au făcut veșminte sfinte lui Aaron, cum poruncise lui Moise Domnul. 2 Au făcut efodul de aur, de fir albastru, purpuriu și cărmiziu, și de in subțire răsucit. 3 Au întins niște plăci de aur, și le-au tăiat în fire subțiri, pe cari le-au țesut în materiile vopsite în albastru, în purpuriu și în cărmiziu, și în in subțire; era lucrat cu măestrie. 4 I-au făcut niște umărari cari se împreunau cu el, așa că la cele două capete ale lui, efodul era legat cu ei. 5 Brîul era de aceeaș lucrătură ca efodul și prins de el; era de aur, de fir albastru, purpuriu și cărmiziu, și de in subțire răsucit, cum poruncise lui Moise Domnul. 6 Au pregătit pietrele de onix, le-au prins în legături de aur și au săpat pe ele numele fiilor lui Israel, cum se sapă pecețile. 7 Le-au pus pe umărarii efodului, ca pietre de aducere aminte pentru fiii lui Israel, cum poruncise lui ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinBiblie...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruCAP

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 506 pentruCAP.

CAPĂT

CÁPĂT , capete , s . n . 1. Partea extremă a unui lucru , a unei perioade , a unei situații sau a unei stări ; margine , limită , sfârșit ^1 , istov . 2. Fragment ; rămășiță de . . . - Refăcut din pl . capete < lat .

 

CAPIȘON

CAPIȘÓN , capișoane , s . n . Un fel de glugă cu unul sau două colțuri , care atârnă pe spate și care se poate ridica pentru a proteja capul de

 

CAPĂ

CÁPĂ , cape , s . f . 1. Pelerină ( scurtă ) de blană sau de stofă . 2. Dispozitiv de protecție aplicat la mașini , ferăstraie etc . pentru a preîntâmpina accidentele . 3. ( Mar . ) Orientare a unei nave pentru a rezista unui timp neprielnic , cu vânt foarte

 

CAPIȘTE

CÁPIȘTE , capiști , s . f . ( Înv . ) Templu sau altar dedicat zeităților antice ; p . ext . biserică de rit

 

CAPÂNTORTURĂ

... s . f . Mică pasăre călătoare , de culoare cenușie - brună , cu pete mai închise , care își răsucește des și cu multă ușurință capul ; sucitoare ( Jynx torquilla ) . - Cap

 

BOU

BOU , boi , s . m . 1. Taur castrat , cu talia mai mare decât a vacii , folosit ca animal de tracțiune și mai ales pentru carne ( Bos taurus ) . 2. Compuse : bou - de - mare = pește marin mic , de culoare cafenie sau cenușie - închis , cu capul gros și lătăreț și cu ochii așezați în partea superioară a capului ( Uranoscopus scaber ) ; bou - de - baltă = a ) nume dat la două specii de broască , una având pe pântece pete roșii ( Bombinator igneus ) , iar cealaltă pete galbene ( Bombinator pachypus ) ; buhai - de - baltă ; b ) pasăre de baltă cu ciocul lung și ascuțit , galbenă - verziue pe spate , cu capul negru și cu gâtul alb ; buhai - de - baltă ( Botaurus stellaris ) ; c ) ( și în forma bou - de - apă ) gândac mare de apă de culoare neagră , cu picioarele acoperite de peri deși și lungi și adaptate la înot ( Hydrophilus piceus ) ; bou - de - noapte = bufniță ; boul - lui - Dumnezeu sau boul - Domnului = a ) rădașcă ; b ) ( și în forma boul - popii )

 

CEFALIC

... CEFÁLIC , - Ă , cefalici , - ce , adj . Care aparține capului , care se referă la cap

 

MOȚ

MOȚ ^2 , MOÁȚĂ , moți , moațe , s . m . și f . Român din Munții Apuseni ; moțogan . MOȚ ^1 , moțuri , s . n . 1. Șuviță de păr ( mai lung și mai des ) din frunte sau din creștetul capului ( la oameni și la animale ) . 2. Smoc de pene de pe capul unor păsări . 3. Panaș , ciucure confecționat din diferite materiale , care se atârnă la fes , scufie , căciuliță etc . 4. Pielea roșie - albăstruie de pe capul curcanului , care atârnă în jos ; creastă . 5. Nume dat unor inflorescențe . 6. ( Reg . ) Plantă acvatică cu flori verzui , unite în spic , care ies la suprafața apei ( Potamogeton perfoliatus ) . 7. Partea superioară , ascuțită , prelungită sau bulbucată , a unor lucruri ; vârf . [ Pl . și : moațe . ] - Et .

 

ÎNTINDE

ÎNTÍNDE , întínd , vb . III . I. 1. Tranz . și intranz . A îndrepta , a desfășura , trăgând de unul sau de ambele capete un lucru care poate fi strâns , încolăcit , înfășurat . 2. Tranz . A lungi , trăgând de capete , un lucru elastic . 3. Tranz . A lungi mâna , brațul etc . ( într - o direcție oarecare ) . 4. Refl . A - și destinde corpul , membrele ( din cauza oboselii , a plictiselii etc . ) . 5. Refl . A se culca , a se lungi pentru a se relaxa ori pentru a dormi . 6. Tranz . A înmâna , a da . 7. Tranz . A îndrepta , a ținti ( o armă ) spre . . . 8. Tranz . Fig . A trage în toate părțile de cineva , a hărțui . II. 1. Tranz . A desface , a desfășura pe toată suprafața , lungimea etc . un obiect strâns , împăturit . 2. Refl . A ocupa un spațiu ( întins ) ; a se extinde . 3. Tranz . Fig . A mări , a spori o putere , o stăpânire . 4. Refl . A se prelungi în timp ; a ...

 

ACEFALIE

ACEFALÍE s . f . 1. ( Zool . ) Absență a capului , specifică unor animale inferioare . 2. ( Med . ) Monstruozitate congenitală ( incompatibilă cu viața ) , care constă în lipsa capului la

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...