Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Vezi și forma bază: CARENA

  Vezi și:CARENAT, CARENA, ACARINATĂ, CARENAJ, CARENARE, METACENTRU ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului CARENĂ: CARENA.

 

CARENĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

CARÉNĂ, carene, s.f. 1. Partea exterioară a corpului unei nave, care se găsește sub linia de plutire. 2. Proeminență prelungită a unor organe. Carena sternului la păsări. 3. (Bot.) Structură în corola leguminoaselor alcătuită din două petale inferioare care cresc unite. - Din fr. carène, it. carena.

Sursa : DEX '98

 

CARÉNĂ s. (MAR.) (rar) operă vie. (\~ unei nave.)

Sursa : sinonime

 

carénă s. f., g.-d. art. carénei; pl. caréne

Sursa : ortografic

 

CARÉN//Ă \~e f. 1) (la păsări) Proeminență alungită în formă de creastă a sternului pe care sunt fixați mușchii pieptului și care acționează aripile. 2) bot. Porțiune din corola leguminoaselor care ia naștere din concreșterea a două petale inferioare. 3) Parte exterioară a unei nave care se află sub linia de plutire. /carene, it. carena

Sursa : NODEX

 

CARÉNĂ s. f. 1. parte din coca unei nave, sub apă. * volumul de apă dislocat de un plutitor, de o navă. 2. porțiune din corola leguminoaselor, în formă de luntre, prin unirea celor două petale inferioare. 3. ieșitură a unui organ, a unui os. 4. prelungire a sternului la păsări. 5. proeminență alungită în roca unei galerii sau peșteri calcaroase. (< fr. carène, it. carena)

Sursa : neoficial

 

CARÉNĂ s.f. 1. Partea din corpul navei care stă sub apă. ** Volumul de apă dislocat de un plutitor sau de o navă. 2. Porțiune din corola leguminoaselor, în formă de luntre, care ia naștere prin unirea celor două petale inferioare. 3. Ieșitură a unui organ sau a unui os. 4. Creasta osului stern la păsări. [Pl. -ne. / < fr. carène, it. carena].

Sursa : neologisme

 

carénă (-ne), s.f. - Partea exterioară a corpului unei nave. - Var. carină. Fr. carène, var. din ngr. ?????? (Gáldi 158).

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CARENĂ

 Rezultatele 1 - 7 din aproximativ 7 pentru CARENĂ.

CARENAT

CARENÁT , - Ă , carenați , - te , adj . , s . f . 1. Adj . În formă de carenă ( 1 ) , de luntre . 2. S . f . pl . Păsări care au sternul prevăzut cu o carenă (

 

CARENA

... CARENÁ , carenez , vb . I . Tranz . 1. A repara carena

 

ACARINATĂ

ACARINÁTĂ , acarinate , s . f . ( La pl . ) Păsări alergătoare cu sternul lipsit de carenă și cu aripi reduse ; ( și la sg . ) pasăre care face parte din din această clasă ;

 

CARENAJ

... CARENÁJ , carenaje , s . n . 1. Faptul de a carena

 

CARENARE

... CARENÁRE , carenări , s . f . ( Rar ) Carenaj . - V. carena

 

METACENTRU

METACÉNTRU , metacentre , s . n . Punctul în care verticala centrului de greutate al unui corp care plutește este intersectată de verticala centrului de carenă , aceasta din urmă fiind trasată pentru o poziție înclinată a