Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:CARIERE, MICROCARIERĂ, BALASTIERĂ, CĂMĂȘUIALĂ, CADET, CARIERISM, CREA, DACITĂ, DEBUTA, DEBUTANT ... Mai multe din DEX...

CARIERĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

CARIÉRĂ^1, cariere, s.f. Exploatare minieră de unde se extrag diferite varietăți de substanțe minerale, materiale de construcții etc. și unde toate lucrările se execută sub cerul liber. [Pr.: -ri-e-] - Din fr. carrière.

Sursa : DEX '98

 

CARIÉRĂ^2, cariere, s.f. Profesiune, ocupație; domeniu de activitate; timp cât cineva lucrează într-un anumit domeniu. ** Etapă, treaptă în ierarhia socială sau profesională. ** Poziție în societate, situație bună. [Pr.: -ri-e-] - Din fr. carrière.

Sursa : DEX '98

 

cariéră (exploatare minieră, profesie) s. f. (sil. -ri-e-), g.-d. art. cariérei; pl. cariére

Sursa : ortografic

 

CARIÉR//Ă^2 \~e f. 1) Activitate de muncă bazată pe anumite cunoștințe teoretice și pe deprinderi practice; profesiune. \~ militară. 2) Avansare rapidă pe treptele scării sociale. * A face \~ a-și asigura o situație bună în societate. [G.-D. carierei; Sil. -ri-e-] /carriere

Sursa : NODEX

 

CARIÉR//Ă^1 \~e f. Exploatare minieră la suprafața solului de unde se extrage material de construcție (piatră, marmură, roci etc.). [G.-D. carierei; Sil. -ri-e-] /carriere

Sursa : NODEX

 

CARIÉRĂ^2 s. f. 1. profesiune, ocupație. * poziție în ierarhia socială și profesională, în societate; situație bună. * (fig.) drum, cale (a unei idei, literaturi etc.) 2. mare manej de echitație în teren descoperit. (< fr. carrière)

Sursa : neoficial

 

CARIÉRĂ^1 s. f. loc de unde se scoate piatră, marmură etc. (< fr. carrière)

Sursa : neoficial

 

CARIÉRĂ^1 s.f. Loc de unde se scoate piatră, marmură etc. [Pron. -ri-e-. / < fr. carrière].

Sursa : neologisme

 

CARIÉRĂ^2 s.f. 1. Profesiune, ocupație. 2. Poziție în ierarhia socială și profesională, în societate; situație bună. [Pron. -ri-e-. / < fr. carrière, cf. it. carriera - drum de care].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruCARIERĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 73 pentruCARIERĂ.

Ion Luca Caragiale - Bacalaureat

... grațioasa invitațiune. A fost o masă splendidă. S-a băut șampanie în sănătatea lui Ovidiu Georgescu, urându-i-se o strălucita carieră. Cocoana Caliopi, în culmea fericirei, a sărutat cu toată căldura pe iubitul ei prâslea, cu examenul căruia s-a încheiat deocamdată ...

 

Ion Luca Caragiale - Deslușire

... mai bună;... nu pentru mizerabilul câștig de 2, 3, 5 ori mai multe sute de lei pe lună, el și-a luat spinoasa carieră;... nu pentru ca gazeta lui să facă dever seara la cafenele, el scrie noutăți câte 'n lună și 'n soare;... nu pentru trebșoarele lui, nu ... pronunță, categoric, sus și tare de nenumărate ori pe zi în gazeta lui. Nu ! nu ! Doamne ferește ! El a luat nobila misiune, spinoasa carieră de brutar al opiniei publice, numai și numai din pricină că un dor nesecabil pentru binele Nației, al Patriei, al Poporului, al Omenirii, șcl. l ...

 

Nicolae Filimon - Schiță din viața și scrierile celebrului maestru Donizetti

Nicolae Filimon - Schiţă din viaţa şi scrierile celebrului maestru Donizetti Schiță din viața și scrierile celebrului maestru Donizetti de Nicolae Filimon Celebrul maestru Donizetti se născu în orașul Bergama din Italia, la 25 septembrie 1798. Părintele său, trăind din puținul venit a unui post civil ce ocupa, nu putu a se determina la felul educațiunei ce urma sa dea fiului său. Tocmai pe atunci se formase în Bergama o școală de muzică prin stăruirea și după proiectul maestrului Simon Mayr, ale căruia opere făceau deliciul tutulor teatrelor peninsulei. Junele Donizetti intră în acea școală și profită atît de bine de lecțiunile ce priimi, ca în anul 1809, la un esamen ținut la finitul anului școlar, susținu cu cea mai posibilă bravură partea de contralto din opera Alcide al Bivio , scrisă într-adins pentru acea solemnitate. Săvîrșind studiile elementare ale muzicei vocale, începu a lua lecțiuni de clavir de la Antonio Gonselis, iar după aceasta se dete cu o mare stăruință la studiul compozițiunii și în trei ani trecu cursul complect, sub direcțiunea lui Stanislau Matei, cel mai faimos maestru de compozițiune dupe acei timpi și preceptor al celebrului Rossini. Înainte de ...

 

Ion Luca Caragiale - Cum devine cineva revoluționar și om politic...%3F

... politică. Atât mai bine! Ce ar fi ajuns? — popă la țară. Nu e mai bine om politic în Capitală? Se pot oare compara modesta carieră și activitatea umilă a unui biet preot de sat, cu cariera și activitatea unui cetățean din Capitală, care e chemat o dată pe ...

 

Ion Luca Caragiale - Lascăr Catargiu

Ion Luca Caragiale - Lascăr Catargiu Lascăr Catargiu de Ion Luca Caragiale Mihalache Cogălniceanu face pe 2 Maiu și pune s'arunce pe ferestre cu patul puștilor pe reprezentanții națiunii; Iancu Brătianu ajunge vizir odios; stăpânește ca un african, cu niște camere de mameluci, și banchetează încunjurat de baionetele ienicerilor lui Radu Mihaiu; C. A. Rosetti fuge rușinat de trista sa amăgire, și moare scârbit și amărât. Așa trebuia să se'ntâmple! Un curent - generos, dar și ridicul, poate onest ca intenție și sentimental în font, dar desigur pernicios ca urmări pe cât de grotesc în formă - suflase cu puteri și spulberase cenușa Regulamentului, făcând să răsară în locul ei un miraj, o fata morgana: România deplin fericită prin regimul reprezentativ. Ce s'a întâmplat? Ce se'ntâmplă totdeauna cu fata morgana: când dai să te-apropii de ea, se topește în aer. Atunci, o urâtă ironie a soartei: proclamarea redeșteptării și emancipării noastre politice a fost semnalul inaugurării celei mai teribile și înjositoare tiranii - tirania vorbei. Iată cine ne-a stăpânit o jumătate de veac cu ultima cruzime: vorba, vorba umflată și seacă - legenda. Ea a avut, ...

 

Mihail Kogălniceanu - Viața lui A. Hrisoverghi

... putere, când tot gândul în cap este cinste și slavă, el era silit să trăiască în nelucrare, nevăzând nici în arme, nici în vreo altă carieră slava de care era beat, sau macăr chipul de a se face folositor patriei sale. Se dedu, dar, cultului sexului frumos; și așa ...

 

Ion Luca Caragiale - Autoritate

... cu zâmbetul d-sale caracteristic, și, aruncându-mi mult fum în nas, mi-a spus că o irezistibilă putere îl atrage în nobila carieră. Ne-am despărțit, rugându-mă el să-i găsesc un loc la vreo gazetă — de aceea căutase a-mi face cunoștința â ... mi închipuiesc că d. Nicu Ionescu va fi vreodată primit și utilizat în publicitate, atât de puțin preparat cum era pentru o așa de serioasă carieră! și prin urmare nu puteam îndrăzni să recomand vreunui confrate oferta de servicii intelectuale a d-lui Ionescu. Mai târziu am întrebat pe ...

 

Nicolae Filimon - Schiță biografică asupra maestrului Bellini și a operilor sale

Nicolae Filimon - Schiţă biografică asupra maestrului Bellini şi a operilor sale Schiță biografică asupra maestrului Bellini și a operilor sale de Nicolae Filimon Articol publicat în Naționalul , I (1858), nr. 39, 24 aprilie, p. 149—150, sub semnătura N. Filimon Sicilia, acest locaș al soarelui, insulă a ciclopilor, teatrul celor mai poetice aventure mitologice, patria Ceresei și a lui Triptolem, delicioasa grădină a Italiei, care făcu pe frumoasa Venere a-i da preferință mai mult decît încîntătoarelor dumbrăvi de cedri și chiparisi din insulele Cnido și Cipro; patria primitivă a literelor și a belelor-arte, pămînt proverbial pentru eroismul și abnegarea fiilor lui, iată în fine țara care dete lumei pe pateticul maestru Bellini, pe inventatorul școalei lirice și compatriotul tiranului Falaris, ce-și avea și el pasiunea sa muzicală, ba chiar școala sa fundată pe o teorie proprie a sa, și care în marele său amor pentru cultura muzicei vocale inventă faimosul taur de aramă pe care, după ce-l ardea binișor, adică pînă se făcea roșu, apoi băga într-însul cîte un amator de muzică, care abia intrat în ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Scrisoare (Iosif-Anghel)

Ştefan Octavian Iosif - Scrisoare (Iosif-Anghel) Scrisoare de Ștefan Octavian Iosif și Dimitrie Anghel De când trăiesc la țară, Sacerdote, M-a convertit, ca pe Rousseau, natura. De-aceea de astăzi las literatura Și-azvârl în foc carnetul meu de note. De-acum mă pun serios să adun bancnote, În pod îmi spânzur lancea și armura, Și, cum vă spun, am să vă fac figura, Chiar dac-aș ști că-s Anghel Bounarotte! Ce-atâta artă când în pruni rodește Aperitivul zilelor de mâne, Când am hameiul dospitor de pâne, Și mă-nveșmântă cânepa și inul?! Vezi Sacerdote, astfel se sfârșește Cariera mea…Așa mi-a fost

 

Alecu Donici - Zi întâi aprili

Alecu Donici - Zi întâi aprili Zi întâi aprili de Alecu Donici Nu știu, zău, pe ce temeiuri Zi întâi a lui Aprili S-au menit din obiceiuri A fi zi de amăgiri. O zi numai în trei sute, Fără praznici, sărbători, Pentru niște șăgi plăcute, N-ar fi rău însămnători. Dar a lumii amăgire Nu are nici un hotar, Toate trec prin chibzuire Vicleșugului amar. Omul cel întâi căzură Prin amăgire din rai, Când nu era în natură Altă vreme decât Mai. Politica se-nvârtește Pe aceștii zile legi: Sfarmă, drege, hotărăște Soarta țărilor întregi. Diplomaticii înșeală La Septemvrii, la Ghenari, Caută, pândesc greșeală Și răstoarnă planuri mari. Toți supușii în tot locul Pe șefii lor amăgesc, Prin aceasta-și fac norocul, Cariera își lățesc. Femeile au prea multe Zile-ntâi a lui Aprili, Chiar deviza lor pe frunte Pare scris: întâi Aprili. Și bărbații iar pe ele Purure le viclenesc, Jură lor pe cer și stele, Dar credință nu păzesc. Cel ce cumpără sau vinde, Gândește la înșelat, În rar om nu se aprinde Cugetul acest de iad. Omul în sfârșit cutează A-nșela pre Dumnezeu Când prin ...

 

Alecu Russo - Alte cugetări

... Russo Nu e nimic mai dulce pe lume decât o dușcă de aer liber. * Prefer de o mie de ori cărarea de la munte decât carieră deschisă dinaintea mea. * Câinele este cea mai sublimă expresie a desăvârșirii omenești. * O! Vlad Țepeș, unde ești ca să-mpodobești cum trebuie toate ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruCARIERĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 19 pentruCARIERĂ.

CARIERE

CARIÉRE s . f . Acțiunea de a se caria și rezultatul ei . [ Pr . : - ri - e - ] - V.

 

MICROCARIERĂ

... MICROCARIÉRĂ , microcariere , s . f . Carieră ^1 de mici proporții . [ Pr . : - ri - e - ] - Micro ^1 + carieră

 

BALASTIERĂ

... BALASTIÉRĂ , balastiere , s . f . Carieră

 

CĂMĂȘUIALĂ

CĂMĂȘUIÁLĂ , cămășuieli , s . f . 1. Acțiunea de a cămășui ; cămășuire . 2. Pojghiță , înveliș care acoperă unele materii , obiecte sau piese . 3. Strat de piatră sau de balast dezagregat , care trebuie îndepărtat la deschiderea unei cariere sau a unei balastiere . [ Pr . : - șu - ia - ] - Cămășui + suf . -

 

CADET

CADÉT , cadeți , s . m . ( Înv . ) 1. Tânăr ( fiu de nobil sau de ofițer ) care se pregătea pentru cariera armelor . 2. Elev al unei școli militare . 3. Membru al unui partid din Rusia

 

CARIERISM

... CARIERÍSM s . n . Tendință de a parveni cu orice preț și prin orice mijloace . [ Pr . : - ri - e - ] - Carieră

 

CREA

... produce , a înființa ; a organiza . 2. A pregăti , a instrui pe cineva , a forma pentru o carieră sau pentru o misiune . 3. ( Teatru , în expr . ) A crea un rol = a da viață unui personaj , a interpreta ...

 

DACITĂ

DACÍTĂ s . f . Exploziv din grupul dinamitelor , folosit în minele de cărbuni negrizutoase sau în

 

DEBUTA

... DEBUTÁ , debutez , vb . I . Intranz . A - și face debutul într - o carieră

 

DEBUTANT

DEBUTÁNT , - Ă , debutanți , - te , s . m . și f . Persoană care se găsește la începutul unei cariere ( artistice ) ; p . ext . persoană fără experiență ; începător ,

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...