Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Vezi și forma bază: CARTĂ

  Vezi și:CARTELĂ, CITITOR ... Mai multe din DEX...

CARTE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

CÁRTE, cărți, s.f. I. 1. Scriere cu un anumit subiect, tipărită și legată sau broșată în volum. * Carte albastră (sau albă, neagră etc.) = publicație oficială a unui guvern care conține documente justificative privitoare la o problemă politică. * Expr. A vorbi (sau a spune) ca la (sau ca din) carte = a vorbi ca un om învățat; a vorbi așa cum trebuie; a face caz de erudiția sa, a fi pedant. A se pune pe carte = a se apuca serios de învățat. Cum scrie la carte = așa cum trebuie, cum se cere. Om de carte = persoană care citeşte, studiază mult; cărturar. ** Diviziune mai mare decât un capitol a unei scrieri de proporții mari. 2. Fig. Cunoștințe de scriere și de citire; învățătură, știință, cultură. Ai carte, ai parte. 3. Registru. II. 1. (Urmat de determinări introduse prin prep. "de") Carnet cu date personale, care atestă sau conferă unei persoane anumite drepturi. Carte de membru. * Carte de muncă = carnet de muncă. 2. Bucată de carton, cu însemnări scrise sau tipărite, căreia i se dau diferite întrebuințări: pentru corespondență (carte poștală), ca permis de intrare la un concert, la o bibliotecă (carte de intrare), indicând numele (profesiunea, adresa etc.) unei persoane (carte de vizită) etc. ** Fiecare din cele 52 sau 32 de cartoane dreptunghiulare, diferențiate după culorile, semnele și figurile imprimate pe ele și întrebuințate la anumite jocuri de noroc. * Expr. A da cărțile pe față = a-și arăta gândurile sau planurile, a spune adevărul. A(-și) juca ultima carte = a face o ultimă încercare (riscând) în vederea atingerii unui scop. A juca cartea cea mare = a depune toate eforturile și a se avânta cu toate riscurile într-o confruntare (desperată) în scopul atingerii unui ideal. A da în cărți = A pretinde ca ghiceşte viitorul cu ajutorul cărților de joc. III. (Înv. și pop.) 1. Scrisoare. 2. Ordin scris, emis de o autoritate. 3. Act scris, document; dovadă. * Carte de judecată = hotărâre, sentință judecătorească. - Refăcut din cărți (pl. lui *cartă < lat. charta), prin analogie cu parte-părți; (II) din fr. carte.

Sursa : DEX '98

 

CÁRTE s. v. act, catastif, condică, dispoziție, document, dovadă, epistolă, epistolie, hârtie, hotărâre, izvor, înscris, ordin, piesă, poruncă, răvaș, registru, scrisoare.

Sursa : sinonime

 

CÁRTE s. 1. lucrare, operă, scriere, tipăritură, tom, volum, (livr.) op. (O \~ groasă.) 2. (CONT.) cartea mare = maestru, registru de partizi. 3. carte funciară v. cadastru; carte funduară v. cadastru. 4. v. învățătură.

Sursa : sinonime

 

cárte (volum, cartonaș, text scris) s. f., g.-d. art. cărții; pl. cărți

Sursa : ortografic

 

CÁRT//E cărți f. 1) Scriere tipărită, legată sau broșată în volum. * \~ de căpătâi lucrare preferată de cineva, absolut indispensabilă într-un domeniu de activitate. 2) fig. Bagaj de cunoștințe pe care le posedă cineva; învățătură; studii. * A face \~ a însuși cunoștințe. A ști \~ a fi om învățat. A vorbi ca din \~ a vorbi ca un om învățat. A lega \~ea de gard a renunța la învățătură. 3) Document oficial, cu date personale care confirmă drepturile unei persoane; carnet. \~ de muncă. 4) Bucată de carton de dimensiuni mici, care conține diferite însemnări și servește la anumite scopuri. \~ de vizită. \~ poștală. \~ de joc. 5) înv. Comunicare în scris trimisă cuiva; scrisoare; răvaș. A trimite \~. 6) înv. Caiet unde se fac diferite însemnări cu caracter administrativ; registru. \~ de imobil. [G.-D. cărții] /<lat. charta

Sursa : NODEX

 

cárte (-?rți), s.f. - 1. Scrisoare. - 2. Document, act scris. - 3. Scriere tipărită și legată, volum. - 4. Capitol, secțiune. - 5. Bucată de carton cu însemnări scrise sau tipărite. - 6. Listă de bucate, meniu. - 7. Instrucție, înțelepciune. - 8. Cărți de joc. - 9. La rumegătoare, foios, ghem. - Mr. carte, megl. carti "hîrtie". Lat. charta "hîrtie, scrisoare" (Pușcariu 99; Candrea-Dens., 273; REW 1866; Philippide, II, 636; DAR); cf. alb. kartë "hîrtie", it., prov., cat., sp., port. carta. Există mari divergențe cu privire la schimbările semantice și originea lor; cf. Capidan, Dacor., I, 335; Densusianu, GS, II, 14; Skok, Archiv. slaw. Phil., XXXVII, 3; Iordan, BF, VI, 150. Cf. cărturar. Der. cărtar, s.m. (Trans., jucător, trișor); cărticică, s.f. (broșură; pachet pentru hîrtie de țigări); cărțulie, s.f. (broșură; scrisoare, bilet; document, act). Din rom. provine bg. karticka "carte de vizită".

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruCARTE

 Rezultatele 1 - 1 din aproximativ 1 pentruCARTE.

Nicolae Paulescu - Spitalul, Coranul, Talmudul, Kahalul și Francmasoneria

Nicolae Paulescu - Spitalul, Coranul, Talmudul, Kahalul şi Francmasoneria Spitalul, Coranul, Talmudul, Cahalul și Francmasoneria de Nicolae Paulescu publicată în 1913 Cuprins 1 SPITALUL [1] 1.1 I. Ce este un medic? 1.2 II Dar, ce este un bolnav? 1.3 III Ce este un spital? 1.4 Dar ce este Caritatea? 1.5 LEGISLAȚII RELIGIOASE 2 CORANUL 2.1 I. - Patima de proprietate 2.2 II. - Patima de dominație 2.3 III. - Legea iubirii 3 TALMUDUL 3.1 I. - Patima de proprietate 3.1.1 1. - Cămătăria 3.1.2 2. - Frauda 3.1.3 3. - Jurământul fals 3.2 II - Patima de dominație 3.3 III - Legea iubirii 3.4 Omorurile rituale 4 CAHALUL 4.1 ORGANIZAȚIA STATULUI JIDOVESC 4.1.1 A) CAHALUL ELEMENTAR 4.1.1.1 I. - Școlile talmudice 4.1.1.2 II. – Proprietate 4.1.1.3 III. – Dominație 4.1.2 B) CAHALELE SUPERIOARE 4.1.3 EFECTELE CAHALELOR TALMUDICE 4.1.3.1 AUSTRO-UNGARIA 4.1.3.2 BUCOVINA 4.1.3.3 GALIȚIA 4.1.3.4 UNGARIA 4.1.3.5 AUSTRIA 4.1.3.6 FRANȚA 4.1.3.7 ALGERIA 4. ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruCARTE

 Rezultatele 1 - 2 din aproximativ 2 pentruCARTE.

CARTELĂ

CARTÉLĂ , cartele , s . f . 1. Carnețel , bucată de hârtie sau de carton , cu bonuri detașabile , imprimate și numerotate , pe baza cărora se pot obține produse raționalizate sau se poate servi masa la o cantină . 2. Bandă de carton perforată care indică desenul unei țesături . 3. ( Inform . ; în sintagma ) Cartelă perforată = suport de informație imprimat special , folosit în sistemele de prelucrare automată a datelor și reprezentat printr - un carton dreptunghiular de dimensiuni standardizate , pe care datele sunt trecute cu ajutorul unui cod de

 

CITITOR

CITITÓR , - OÁRE , cititori , - oare , s . m . și f . 1. ( Adesea adjectival ) Persoană care citește . 2. ( În sintagma ) Cititor în stele = astrolog . 3. ( Inform . ; în sintagma ) Cititor de cartele = dispozitiv periferic care permite introducerea informației după o cartelă perforată într - un sistem de prelucrare automată a datelor ; lector . [ Var . : ( pop . ) cetitór , - oare s . m . și f . ] - Citi + suf . -