Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Vezi și forma bază: CASĂ

  Vezi și:BĂTĂTURĂ, CASĂ, CHILER, LOCATIV, MARCHIZĂ, PĂRETAR, ULIȚĂ, ÎMPREJURUL, ȘANDRAMA, ȘIȘTOR, ȘIȚĂ ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului CASA: CAȘA, CASĂ, CAȘĂ, CÂȘĂ, CAȘA, CÂȘA.

 

CASA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

CASÁ, casez, vb. I. Tranz. 1. A anula (în întregime sau parțial) o hotărâre judecătorească în urma admiterii recursului. 2. A efectua totalitatea operațiilor privind scoaterea definitivă din folosință și din inventar a unui mijloc fix a cărui folosire, reparare sau modernizare nu mai sunt economice; a lichida. 3. (Rar) A sparge. - Din fr. casser.

Sursa : DEX '98

 

CÁSA s. art. v. gemma, perla.

Sursa : sinonime

 

CASÁ vb. v. fărâma, sfărâma, sparge, zdrobi.

Sursa : sinonime

 

casá vb., ind. prez. 1 sg. caséz, 3 sg. și pl. caseáză

Sursa : ortografic

 

A CAS//Á \~éz tranz. 1) (sentințe ale unei instanțe judecătorești inferioare) A anula în urma unui recurs sau a unui apel. 2) (lucruri vechi, mașini, aparate deteriorate etc.) A scoate din uz; a da la reformă; a reforma. 3) rar (obiecte fragile) A face -și piardă integritatea (prin ciocnire, lovire, apăsare etc.). /casser

Sursa : NODEX

 

CASÁ vb. I. tr. 1. a anula, în urma unui recurs, o hotărâre judecătorească. 2. (rar) a sparge. 3. a scoate din uz și din inventar, a reforma (o mașină, un aparat etc.). II. refl. (despre vin) a-și pierde culoarea naturală în contact cu aerul. (< fr. casser)

Sursa : neoficial

 

CASÁ vb. I. tr. 1. A anula, în urma unui apel sau a unui recurs, o sentință judecătorească. 2. (Rar) A sparge. ** A scoate din serviciu, a reforma (o mașină, un aparat uzat etc.). [< fr. casser].

Sursa : neologisme

 

casá (-séz, -át), vb. - A anula. Fr. casser. - Der. casant, adj.; casație, s.f. (Arg., minunat, de calitatea întîi).

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruCASA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 433 pentruCASA.

Emil Gârleanu - Sineturile conului Gheorghieș

Emil Gârleanu - Sineturile conului Gheorghieş Sineturile conului Gheorghieș de Emil Gârleanu În odaia mică, bine încălzită de focul care pâlpâie în soba cu stâlpi zugrăviți, vălmășagul furtunii dinafară răzbate, uneori, în chiuituri puternice, prin hogeag. Crengile desfrunzite ale copacilor de lângă ferestre bat cu neastâmpăr în geamuri. Perdeaua de creton portocaliu tresaltă, când mai tare, când mai încet, după cum vântul pătrunde, mai blând sau mai furios, pe crăpătura de sus, dintre cercevele, uitată, se vede, neastupată, de către cucoana Ruxanda Hrașcu, soția conului Gheorghieș Hrașcu, proprietarul acestei case mici, vesele și curate. Din jilțul de lângă sobă, coana Ruxanda nu-și poate da cu mintea cum de-a putut lăsa, neastupată, crăpătura de la fereastră: sare repede, cotrobăiește prin niște saltare, scoate o bucată de vată, ia un cuțit și se suie, sprintenă, pe prichiciul ferestrei. Cu limba cuțitului îndeasă bine vata în crăpătura dintre cercevele și așteaptă să vadă de se mai mișcă perdeaua. Dar vântul nu mai are pe unde pătrunde. — Iar te-ai cucuiet pe ferestre, omule, ai să cazi, nu altceva. Conul Gheorghieș dă la o parte, de pe brațe, bisacteaua cu sineturi, se coboară, cam greoi, de pe divanul în ...

 

Dimitrie Anghel - Tovarășii (Anghel)

... din ce în ce mai grăbit a înnegrit Hipocratul o rețetă, și rîul alb al drumului l-a oprit la altă casă, de unde l-a luat și l-a mînat aiurea spre alte dureri, ca să-l readucă iarăși de-a ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Odinioară

Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Odinioară Odinioară de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Lui George Radu Golescu Anii trec așa de repede, că nu-ți dai seama când și cum cutare flăcău, rotar ori grânar, s-a schimbat în moș cutare, de unde și până unde un bujor de fată, să o fi sorbit într-o lingură cu apă de dragă ce-ți era, să te pomenești cu ea zbârcită, cărunțită, apoi albă-colilie. Așa curge vremea, și pe noi nu ne lasă în urmă, ci ne târăște cu ea până la hotarul vieții. Ne așează frumușel pe două scânduri, ne întinde pe deasupra o pânză albă cu cruce în mijloc, ne stropește cu vin și cu untdelemn. Bulgării și țărâna cad și astupă. Și tot vremea din mușuroi face neteziș, surpă crucea de la cap, bătătorește locul și acoperă cu bălării cel din urmă locaș al nostru. Ei, câte se duc cu zilele și ce triste minuni ni se arată de ieri până azi! Câte ne mai așteaptă de azi până mâine! În curtea bisericilor vechi, cruci de piatră și de lemn, uneori câte două-trei în același cuib, umbrite de vișini și de pruni. Rămâi pe gânduri. Parc-ai ...

 

Ion Luca Caragiale - Caut casă...

... Ion Luca Caragiale - Caut casă... Caut casă... de Ion Luca Caragiale Caut casă cu chirie, caut și nu găsesc. E absurd ce se petrece la noi, în București! în fiecare an, se clădesc sute de binale, acareturi peste ... S-o vedem și p-asta. E tăcută parcă numai și numai să fie admirată de dinafară. Firește că în pragul iernei nu caut o casă cu chirie pentru a o admira din curte — adică din uliță, fiindcă n-are curte. Pe dinafară, șease ferestre mari, ciubuce și ... un bici, care arde ca focul; e mai rău dacă te ajunge cu sfârcul când vrei să sai gardu-napoi. Ia uitați-vă acuma la casă. Ce mândru se țuguiază acoperișul cu șindrilă, îmbrăcat spre miazănoapte cu mușchi verde moale și purtând în vârfu-i un urcior smălțuit care sclipește în ... umblet. Îi dau doi franci de cheltuială. — În sfârșit, îmi zice rătăcitorul, plictisit de atâtea dificultăți din parte-mi; în sfârșit, ce fel de casă vrei? poate să ți-o găsesc eu singur, fară să mai alergi și dumneata. — Ce casă vreau? zic eu și mai plictisit. Uite ce casă ...

 

Alecu Russo - Palatul lui Duca-vodă

Alecu Russo - Palatul lui Duca-vodă Palatul lui Duca-vodă de Alecu Russo mai 1842 Amice, îți scriu dintr-o ruină care odinioară a fost palat domnesc: de pe o înălțime unde odinioară vegheau cete de ostași viteji, ținând ochii în calea tătarilor, și unde astăzi se îngrașă dormind câțiva călugări în compania buhnelor. Am venit să vizitez palatul lui Duca-vodă în Cetățuie, și iată ce-am găsit: Acest fost palat, ridicat spre partea zidului din față cu Iașii, este întreg de piatră, cu bolți de cărămidă. El nu întrunește proporțiile arhitecturale care dau unei clădiri aspectul de monument, dar posedă un ce misterios, care spune multe imaginației. Ferestrele, prea mici, sunt împrăștiate fără nici o simetrie pe fațada lui, însă pe timpul luptelor, atunci când românul era totdeauna cu zilele în mână, locuințele aveau nevoie mai mult de metereze decât de ferestre largi. Înălțimea lui e ca de două rânduri, dar numai unul, adică cel de sus, apare ochilor, căci partea mijlocie cuprinde tainițe întunecoase, iar sub acestea vin beciuri săpate în pământ. O scară de vreo 12 lespezi, strâmtă și lipită de peretele dinafară al palatului, duce pe un balcon mic, sub care se ...

 

Cezar Bolliac - Carnavalul

... muma soțul, și tata iar soția; Și știți c-aveți mijloace, vă iartă avuția Să-i faceți fericiți; Oare gândiți atuncea că poate-n altă casă Au doi bătrâni o fată, tot astfel de frumoasă, Dar e trăită rău; Și plâng, căci mâine poate copila o s-apuce O cale... n ...

 

Dimitrie Anghel - A patra Parcă

... dacă viața a fost biruitoare în ziua aceea, îmbătrînită parcă cu zeci de ani, se face mică, se imaterializează și se strecoară în casă ca o umbră, așteptînd să se facă iarăși ziuă ca să poată vedea negrele convoiuri trecînd... Iar Cloto, Lachesis și Atropos, cele trei posomorîte și ...

 

Dimitrie Anghel - Oglinda fermecată

Dimitrie Anghel - Oglinda fermecată Oglinda fermecată de Dimitrie Anghel Publicată sub titlul "Un vis simbolic", în Tribuna , XV, 159, 22 iul. [4 aug.] 1911, p. 2. Astă-noapte m-am trezit brusc din somn. Un vis straniu mă purtase pe tărîmuri necunoscute, pe care nici nu le-am văzut, nici nu m-am încumetat să le bănuiesc vreodată... În rama ferestrei împodobite de perdele albe, cerul vînăt se ofilea peste arborii mari și o singură stea, albă ca o crizantemă uriașă, mai licărea stăruitoare departe, peste marea de coperișuri, în afundul nemărginirii. Natura aevea pe care o priveam acum trezit din somn mi se părea străină. Arborii nu erau așa în visul meu, nici vînătul cer care se ofilea și în nemărginirea căruia înflorea o stea albă ca o crizantemă, nici fața mea pală pe care o resfrîngea apa albăstruie a oglinzii în orele acestea tîrzii de noapte. Un tril însă căuta să mă cheme la realitate. O păsăruică, înșelată de acest zor de ziuă timpurie, îngăima undeva, în negrul unui umbrar, o sfioasă chemare, la care nu răspundea nimeni. Un vînt apoi, ca trecerea unui demon nevăzut căruia i-ar fi fost frică singur în văzduh, ...

 

Ion Luca Caragiale - O reparațiune

Ion Luca Caragiale - O reparaţiune O reparațiune de Ion Luca Caragiale În numărul 29 al Tribunei din Arad, pag. 6, coloana 3, a apărut, spre aiurirea tutulor românilor de bine, o notiță minusculă, pe care a reprodus-o Românul în fruntea numărului de a doua zi, dând-o în judecata opiniei publice a întregii românimi. În adevăr, notița aceea, credea că nu i-ar fi trăznit prin cap s'o scrie nici celui mai rabiat șovinist maghiar de cea mai josnică speță. Tot a doua zi, vine în Tribuna un fel de dulceagă retractare: onorata redacțiune se lapădă pur și simplu de orice răspundere, pe cuvântul că notița aceea a fost publicată fără știrea onoratei redacțiuni, fapt care onoratei redacțiuni i se pare regretabil. Cum am zice, și batjocură - ocara nu era de ajuns. Cum asta ? Un individ deșuchiat, în toiul târgului, trage o palmă unui om pacinic, și când acesta, amețit de așa ofensă, vrea să deschidă gura, deșuchiatul, zâmbind grațios, îi spune că a fost numai o greșală de mișcare, așa, din nebăgare de seamă, și-i cere cavalerește pardon, bătându-l amical ...

 

Vasile Alecsandri - Badiul

... la vie, Mergi de-i zi să nu mai vie, Că s-a trecut de glumie!" ,,Nu-i la vie, și-i în casă Cu paloșul gol pe masă. Badiului voinic nu-i pasă Nici de cursă dușmănească, Nici de oaste-mpărătească!" Badiule, te ține bine, Că urdia-ntreagă ... De mi-ai fost tu credincioasă, Mergi degrabă la cămară, De ia galbeni din comoară. Umple-ți poala plină, rasă S-o revarsă-aici prin casă, Doar or vrea ca să mă lasă!" La bani turcii năvăleau, Și pe jos se tăvăleau, Dar pe Badiul nu-l slăbeau! Badiul încă mai ... de puică-aleasă, Mergi degrabă în cea casă; Pune față la ghileală, Buze moi la rumeneală Și sprâncene la cerneală; [6] Apoi vină-aice-n casă, Doar or vrea ca să mă lasă!" Mândra cât se arăta, Baș-agaua se-mbăta, Dar de Badiul ce zăcea, Milă nici ca-i se ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Bată-te Dumnezeu!

... l pune pe masă, ca să-ți facă poftă de mâncare. Ce e drept nu e păcat, coconița Drăgana are o regulă minunată și în casă, și la masă. Să vedeți însă de ce: să lăsăm că dumneaei, după cum văzurăm, este o femeie rară și vrednicuță, apoi nu știu de ... aceasta, însă dumneaei pe tot ceasul ne-o spune; căci, când n-are dumneaei chef de bătaie, atunci pe toate slugile, pe toți oamenii din casă îi trimite să-i bată Dumnezeu. Ia să vedeți cum se fac trebile în casa dumneaei. Să luăm, spre exemplu, vremea când se întoarce frățica ... ce? îți vine rău fără coarne? Dar lasă, Avestițo, că nu te las fără dânsele... Nu vezi c-a venit coconul? Mergi în casă, teșmenito! — Soro, dar ce nemăturat e în casă! — Apoi s-o bată Dumnezeu pe cioroaica a bătrână! D-o sută de ori i-am tot zis astăzi, și nu-ș ... mi mănânce zilele! — Auzi?!... ia-l de păr, ceauș arhanghele, că coconița a zis să târnuim nițel și pe frățica. Iar bună casă ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruCASA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 343 pentruCASA.

1 Imparati Capitol 6

... gata înainte de a fi aduse acolo, așa că nici ciocan, nici secure, nici o unealtă de fer nu s`au auzit în casă în timpul zidirii. 8 Intrarea odăilor din catul de jos era în partea dreaptă a casei; în catul dela mijloc te suiai pe ... de cedru. 10 A făcut de cinci coți de înalte fiecare din caturile dimprejurul întregei case, și le -a legat de casă prin lemne de cedru. 11 Domnul a vorbit lui Solomon, și i -a zis: 12 ,,Tu zidești casa aceasta! Dacă vei ...

 

Ezechiel Capitol 41

Ezechiel Capitol 41 Ezechiel 40 Ezechiel Capitol 41 1 M`a dus în Templu. A măsurat stîlpii; aveau o lățime de șase coți deoparte, și o lățime de șase coți de alta-aceasta este lățimea stîlpilor. 2 Lățimea ușii era de zece coți; iar canaturile ușii erau lați de cinci coți deoparte, și cinci coți de cealaltă parte. A măsurat și lungimea Templului: patruzeci de coți, și lățimea: douăzeci de coți. 3 Apoi a intrat înlăuntru. A măsurat ușiorii ușii: doi coți, ușa șase coți, și lățimea ușii, șapte coți. 4 Pe partea dinainte a Templului a măsurat în lungime douăzeci de coți și în lățime douăzeci de coți; și mi -a zis: ,,Acesta este Locul prea sfînt!`` 5 A măsurat zidul casei: gros de șase coți, și lățimea odăilor lăturalnice de jur împrejurul casei, patru coți. 6 Odăile lăturalnice erau unele peste altele, în număr de treizeci, așezate în trei caturi; ele dădeau în niște îmbucături de zid făcute anume pentru odăile acestea din jur împrejurul casei, așa că se sprijineau pe ele, și nu pe zidul casei. 7 Odăile, ...

 

Numeri Capitol 1

Numeri Capitol 1 Leviticul 27 Numeri Capitol 1 1 Domnul a vorbit lui Moise în pustia Sinai, în cortul întîlnirii, în cea dintîi zi a lunii a doua, în al doilea an după ieșirea lor din țara Egiptului. El a zis: 2 ,,Faceți numărătoarea întregei adunări a copiilor lui Israel, după familiile lor, după casele părinților lor, numărînd pe cap numele tuturor bărbaților, 3 dela vîrsta de douăzeci de ani în sus, pe toți cei din Israel cari sînt în stare să poarte armele; să le faceți numărătoarea după cetele lor, tu și Aaron. 4 Să fie cu voi cîte un bărbat de fiecare seminție, căpetenie a casei părinților săi. 5 Iată numele bărbaților cari vor fi împreună cu voi. Pentru Ruben: Elițur, fiul lui Ședeur; 6 pentru Simeon: Șelumiel, fiul lui Țurișadai; 7 pentru Iuda: Nahșon, fiul lui Aminadab; 8 pentru Isahar: Netaneel, fiul lui Țuar; 9 pentru Zabulon: Eliab, fiul lui Helon; 10 pentru fiii lui Iosif, -pentru Efraim: Elișama, fiul lui Amihud; pentru Manase: Gamliel, fiul lui Pedahțur; 11 pentru Beniamin: Abidan, fiul lui Ghideoni; 12 pentru Dan: Ahiezer, fiul lui Amișadai; 13 pentru ...

 

2 Imparati Capitol 12

2 Imparati Capitol 12 2 Imparati 11 2 Imparati Capitol 12 1 Ioas s`a făcut împărat în al șaptelea an al lui Iehu, și a domnit patruzeci de ani la Ierusalim. Mamă-sa se chema Țibia, din Beer-Șeba. 2 Ioas a făcut ce este plăcut înaintea Domnului, în tot timpul cît a urmat îndrumările preotului Iehoiada. 3 Numai, că înălțimile n`au încetat; poporul tot mai aducea jertfe și tămîie pe înălțimi. 4 Ioas a zis preoților: ,,Tot argintul închinat și adus în Casa Domnului, argintul ieșit la numărătoare, și anume argintul pentru răscumpărarea oamenilor, după prețuirea făcută, și tot argintul pe care -i spune cuiva inima să -l aducă la Casa Domnului, 5 preoții să -l ia fiecare dela cei pe cari -i cunoaște, și să -l întrebuințeze la dregerea casei, ori unde se va găsi ceva de dres.`` 6 Dar s`a întîmplat că, în al douăzeci și treilea an al împăratului Ioas, preoții încă nu dreseseră stricăciunile casei. 7 Împăratul Ioas a chemat pe preotul Iehoiada și pe ceilalți preoți, și le -a zis: ,,Pentruce n`ați dres ...

 

1 Cronici Capitol 26

1 Cronici Capitol 26 1 Cronici 25 1 Cronici Capitol 26 1 Iată cetele ușierilor. Din Coreiți: Meșelemia, fiul lui Core, dintre fiii lui Asaf. 2 Fiii lui Meșelemia: Zaharia, întîiul născut, Iediael, al doilea, Zebadia, al treilea, Iatniel, al patrulea. 3 Elam, al cincilea, Iohanan, al șaselea, Elioenai, al șaptelea. 4 Fiii lui Obed-Edom. Șemaia, întîiul născut, Iozabad, al doilea, Ioah al treilea, Sacar al patrulea, Netaneel, al cincilea, 5 Amiel, al șaselea, Isahar al șaptelea, Peultai al optulea; căci Dumnezeu îl binecuvîntase. 6 Fiului său Șemaia i s`au născut fii, cari au stăpînit în casa tatălui lor, căci erau oameni viteji; 7 fiii lui Șemaia: Otni, Refael, Obed, Elzabad și frații săi, oameni viteji, Elihu și Semaia. 8 Toți aceștia erau fiii lui Obed-Edom, ei, fiii și frații lor; erau oameni plini de vlagă și de putere pentru slujbă, șasezeci și doi de ai lui Obed-Edom. 9 Fiii și frații lui Meșelemia, oameni viteji, erau în număr de optsprezece. - 10 Din fiii lui Merari: Hosa, care avea ca fii pe: Șimri, căpetenia, pus căpetenie de tatăl său, măcar că nu era el întîiul născut: 11 Hilchia, al doilea; Tebalia, al treilea; Zaharia, al ...

 

Neemia Capitol 3

Neemia Capitol 3 Neemia 2 Neemia Capitol 3 1 Marele preot Eliașib s`a sculat împreună cu frații săi, preoții, și au zidit poarta oilor. Au sfințit -o, și i-au pus ușile; au sfințit -o dela turnul Mea, pînă la turnul lui Hananeel. 2 Alături de Eliașib au zidit și oamenii din Ierihon; alături de el a zidit și Zacur, fiul lui Imri. 3 Fiii lui Senaa au zidit poarta peștilor. Au acoperit -o cu scînduri, și i-au pus ușile, încuietorile și zăvoarele. 4 Alături de ei a lucrat la dregerea zidului Meremot, fiul lui Urie, fiul lui Hacoț; alături de ei a lucrat Meșulam, fiul lui Berechia, fiul lui Meșezabeel; alături de ei a lucrat Țadoc, fiul lui Baana; 5 alături de ei au lucrat Tecoiții, ai căror fruntași nu s`au supus în slujba Domnului. 6 Ioiada, fiul lui Paseah, și Meșulam, fiului lui Besodia, au dres poarta cea veche. Au acoperit -o cu scînduri, și i-au pus ușile, încuietorile și zăvoarele. 7 Alături de ei au lucrat Melatia, Gabaonitul, Iadon, Meronotitul, și oamenii din Gabaon și Mițpa, pînă la scaunul dregătorului de dincoace ...

 

1 Cronici Capitol 9

1 Cronici Capitol 9 1 Cronici 8 1 Cronici Capitol 9 1 Tot Israelul este scris în spițele de neam și trecut în cartea împăraților lui Israel. Și Iuda a fost luat rob în Babilon, din pricina fărădelegilor lui. 2 Cei dintîi locuitori cari au locuit în moșiile lor, în cetățile lor, erau Israeliții, preoții, Leviții și Netiniții. 3 La Ierusalim locuiau fii de ai lui Iuda, fii de ai lui Beniamin, și fii de ai lui Efraim și Manase. - 4 Fii de ai lui Pereț, fiul lui Iuda: Utai, fiul lui Amihud, fiul lui Omri, fiul lui Imri, fiul lui Bani. 5 Dintre Șiloniți: Asaia, întîiul născut, și fiii săi. 6 Fii de ai lui Zerah: Ieuel, și frații săi, șase sute nouăzeci. - 7 Fii de ai lui Beniamin: Salu, fiul lui Meșulam, fiul lui Hodavia, fiul lui Asenua; 8 Ibneia, fiul lui Ieroham; Ela, fiul lui Uzi, fiul lui Micri; Meșulam, fiul lui Șefatia, fiul lui Reuel, fiul lui Ibnia; 9 și frații lor, după neamurile lor, nouă sute cincizeci și șase. Toți oamenii aceștia erau capi de familie în casele părinților lor. 10 Din preoți: Iedaeia; Iehoiarib; Iachin; 11 Azaria, fiul lui Hilchia, fiul ...

 

2 Cronici Capitol 35

2 Cronici Capitol 35 2 Cronici 34 2 Cronici Capitol 35 1 Iosia a prăznuit Paștele în cinstea Domnului la Ierusalim, și au jertfit Paștele în a patrusprezecea zi a lunii întîi. 2 A pus pe preoți în slujbele lor, și i -a îmbărbătat la slujba Casei Domnului. 3 A zis Leviților, cari învățau pe tot Israelul și cari erau închinați Domnului: ,,Puneți chivotul sfînt în casa pe care a zidit -o Solomon, fiul lui David, împăratul lui Israel. N`aveți să -l mai purtați pe umeri. Slujiți acum Domnului, Dumnezeului vostru, și poporului Său, Israel. 4 Pregătiți-vă, după casele voastre părintești, după cetele voastre, cum au rînduit prin scris David, împăratul lui Israel, și fiul său Solomon. 5 Luați-vă locurile în sfîntul locaș, după feluritele case părintești ale fraților voștri, fiii poporului, și după înșiruirea caselor părintești ale Leviților. 6 Jertfiți Paștele, sfințiți-vă, și pregătiți-le pentru frații voștri, întocmai după cuvîntul Domnului, rostit prin Moise.`` 7 Iosia a dat oamenilor poporului, tuturor celor ce se aflau acolo, miei și capre în număr de treizeci de mii, toți pentru ...

 

Ezechiel Capitol 44

... vor purta pedeapsa nelegiuirilor lor: 11 ei vor fi în Locașul Meu cel sfînt ca slugi, vor păzi porțile casei și vor face slujbă în casă; vor junghia pentru popor vitele rînduite pentru arderile de tot și pentru celelalte jertfe, și vor sta înaintea lui ca să -i slujească. 12 Pentrucă ... îmbrăca în haine de in; nu vor avea pe ei nimic de lînă, cînd vor face slujba în porțile curții dinlăuntru și în casă. 18 Vor avea pe cap și scufii de in, și ismene de in pe coapsele lor; nu se vor încinge cu ...

 

Numeri Capitol 4

Numeri Capitol 4 Numeri 3 Numeri Capitol 4 1 Domnul a vorbit lui Moise și lui Aaron, și a zis: 2 ,,Numără pe fiii lui Chehat dintre copiii lui Levi, după familiile lor, după casele părinților lor, 3 dela vîrsta de treizeci de ani în sus, pînă la vîrsta de cincizeci de ani, pe toți cei destoinici să facă vreo slujbă la cortul întîlnirii. 4 Iată slujbele fiilor lui Chehat, în cortul întîlnirii: ele privesc Locul prea sfînt. 5 La pornirea taberii, Aaron și fiii lui să vină să dea jos perdeaua dinlăuntru, și să acopere cu ea chivotul mărturiei; 6 să pună deasupra ei o învelitoare de piele de vițel de mare, și să întindă pe deasupra un covor făcut în întregime din materie albastră; apoi să pună drugii chivotului. 7 Să întindă un covor albastru peste masa pînilor pentru punerea înainte, și deasupra să pună străchinile, cățuile, ceștile și potirele pentru jertfele de băutură; deasupra să fie și pînea care se pune necurmat înaintea Domnului; 8 peste toate aceste lucruri să întindă un covor cărmiziu, și să -l acopere cu o învelitoare de piele de vițel de mare; apoi să pună drugii mesei. ...

 

1 Imparati Capitol 7

... Casa lui de locuit a fost zidită în acelaș fel, într`o altă curte, în dosul pridvorului. Și a făcut o casă la fel cu pridvorul acesta pentru fata lui Faraon, pe care o luase de nevastă. 9 Pentru toate aceste clădiri a întrebuințat pietre ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinBiblie...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruCASA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 130 pentruCASA.

BĂTĂTURĂ

BĂTĂTÚRĂ , bătături , s . f . 1. Teren bătătorit ( în fața casei ) ; p . ext . ( pop . ) ogradă , curte ( la casele țărănești ) . 2. Îngroșare a pielii palmelor sau tălpilor . 3.

 

CASĂ

... CÁSĂ^2 , case , s . f . 1. Dulap sau lădiță de fier în care sunt ținuți bani , hârtii de valoare etc . Casă de fier . Casă de bani . 2. Masă , pupitru sau birou într - un magazin , unde se achită costul cumpărăturilor . CÁSĂ^1 , case , s . f . 1. Clădire destinată pentru a ...

 

CHILER

CHILÉR , chilere , s . n . ( Reg . ) Încăpere mică la casele țărănești , folosită drept cămară . 2. Încăpere mică și joasă aflată în dosul casei țărănești , folosită ca

 

LOCATIV

LOCATÍV , - Ă , locativi , - e , s . n . , adj . 1. S . n . Caz al flexiunii nominale în unele limbi , care arată locul unde se petrece acțiunea verbului . 2. Adj . Privitor la casele închiriate ; al caselor

 

MARCHIZĂ

MARCHÍZĂ , marchize , s . f . I. Soție sau fiică de marchiz . II. 1. Acoperiș ( de sticlă ) prins într - o armătură de fier și așezat deasupra intrării principale a unei case în scopul protejării intrării de intemperii . 2. Încăpere cu ( acoperiș și ) pereți cu numeroase geamuri , așezată la intrarea unei case . 3. Cabină pentru mecanic la locomotivele cu aburi . III. Tip de inel de podoabă cu montură de pietre de formă

 

PĂRETAR

PĂRETÁR , păretare , s . n . 1. Covor mic , bucată de pânză brodată , hârtie cu desene etc . care se pune pe perete , în casele țărănești , în scop decorativ . 2. Poliță fixată de un perete . 3. Fiecare dintre stâlpii care susțin streașina casei . - Perete + suf . -

 

ULIȚĂ

ÚLIȚĂ , ulițe , s . f . 1. Drum îngust care străbate un sat ( rar un oraș ) , mărginit de o parte și de alta de case ; p . ext . stradă . 2. ( Colectiv ) Oamenii care locuiesc în casele de pe uliță ( 1 ) . [ Pl . și

 

ÎMPREJURUL

ÎMPREJÚRUL prep . ( Construit cu gen . ; arată spațiul înconjurător în raport cu cineva sau cu ceva ) În jurul . . . Se adunase lume împrejurul

 

ȘANDRAMA

ȘANDRAMÁ , șandramale , s . f . 1. Construcție primitivă de scânduri ; p . ext . clădire veche , dărăpănată , gata să se dărâme . 2. ( Reg . ) Încăpere de scânduri , făcută de obicei în spatele casei și care servește pentru păstrarea uneltelor , pentru adăpostirea vitelor etc . ,

 

ȘIȘTOR

ȘIȘTÓR , șiștori , s . m . ( Pop . ) 1. Par ascuțit care se pune în vârful caselor țărănești . 2. Fiecare dintre drugii de lemn prinși la capete în târcoalele prâsnelului morii . - Et .

 

ȘIȚĂ

ȘÍȚĂ , șițe , s . f . Bucată subțire de lemn asemănătoare cu șindrila , dar mai scurtă decât aceasta , folosită pentru căptușirea și acoperirea caselor țărănești , a cabanelor etc . ; p . ext .

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...