Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:JANȚ, PARMEZAN, ȘVAIȚER, CĂȘĂRIE, CROCHETĂ, PANE, PENTELEU, PIZZĂ, PUFULEȚ, RĂZĂTOARE ... Mai multe din DEX...

CAȘCAVAL - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

CAȘCAVÁL, cașcavaluri, s.n. 1. Specie de brânză fină, tare, în formă de turte sau de roți, preparată din caș de lapte de oaie (mai rar de vacă). * Expr. (Fam.) A se întinde la cașcaval = a avea pretenții exagerate. 2. (Mar.) Pană metalică folosită la fixarea arborelui gabier pe gabie. - Din tc. kașkaval.

Sursa : DEX '98

 

CAȘCAVÁL, cașcaváluri, s.n. ~ (din it. cacio cavallo [< cavallo = o anumită formă (9) folosită la producerea brânzei], dialectal cascavallo, pe filieră orientală [ngr. kaskaváli, tc. kașkaval])

Sursa : etimologic

 

cașcavál s. n., (roți, sorturi) pl. cașcaváluri

Sursa : ortografic

 

CAȘCAVÁL n. Specie de brânză fină, preparată, de obicei, din lapte de oaie. /<turc. kașkaval

Sursa : NODEX

 

CAȘCAVAL, cașcavaluri, s.n. Sortiment de brânză românească, din pastă opărită, moale sau semitare, din lapte de vacă sau de oaie.

Sursa : gastronomic

 

cașcavál (-luri), s.n. - Brînză tipică gen șvaițer. Mr., megl. cășcăval. It. cacio cavallo, dialectal cascavallo, prin filieră orientală (ngr. ?????????, tc. kașkaval, cf. Șeineanu, II, 92; Lokotsch 1115; Ronzevalle 128; Weigand, Jb, XVI, 221). Meyer, Türk. St., I, 56, s-a înșelat crezînd termenul provenea din rom. În schimb pare a fi rom. mag. kaskavál (Edelspacher 15). Forma it. se explică pe baza lui cavallo "un anume tip de brînză" (Iordan, BF, VI, 174).

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru CAȘCAVAL

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 16 pentru CAȘCAVAL.

Emil Gârleanu - Când stăpânul nu-i acasă!

... nu-i acasă! de Emil Gârleanu În odaie, liniște. Liniște și-un miros! Pe polița din dreapta, pe o farfurie, stă uitată o bucată de cașcaval. Mirosul de brânză proaspătă a străbătut până în cel mai îngust colțișor al casei. Și din gaura lui, din gaura de după sobă ... se suie de-a dreptul pe perdea, și de-acolo să treacă pe marginea lăvicerului din perete până la poliță. Și-odată la cașcaval, lasă, n-are el nevoie să-l învețe alții ce să facă cu dânsul. Dar motanul? E-hei! la dânsul nu se prea gândise. Și ... drag ce-i, îl răsucește în aer și-l lasă amețit pe podele. Și-l privește, gândind: „Cașcaval ți-a trebuit? Poftim cașcaval! Doamne! ce bun o să-mi pară mie după ce te-oi crănțăni!â€� Dar mai întâi să se mai joace puțin cu dânsul. Îl ... șoarecele, mirat că scapă, zăpăcit, cum poate, o șterge în gaura lui. Corbici vine, nebun cantotdeauna; în mijlocul odăii se oprește, adulmecă, lacom, mirosul de cașcaval, apoi, zărind motanul, se repede și latră cu înverșunare. Ar sări în ocniță, dar e prea sus. Se sprijină pe labele de dinainte, tremură, cască ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Corbul și vulpea (Heliade)

... acvilă devenise Precum vulpea-i promisese Pe când cașul îi ștersese. Ca un corb, dar, mai aflase, De pe unde tot umblase, Un codroi de cașcaval; Și cu dânsu-n cioc se duse P-un copac și mi se puse Ca un bun industrial. Vulpea, tot ca jupâneasă Ce cam rar ... ștergea cașul din gură; Dar acum e altcevaș, Gura nu mai pui pe caș. Hei, vulpoi de năciunal , N-a fost bun ăst cașcaval?" Dacă știi că de demult Din punga celor ce-ascult Lingușitorii trăiesc, Să-ți spun și eu una lată: Că cei ce-au mințit o ...

 

George Baronzi - Tiranul și poporul

... George Baronzi Publicată în volumul Satire , București, 1867 "Frați, frați, frățiori, Descuiați ale usciori, Că v-aduce neica pîine Să v-ajungă și pe mîine; Cașcaval în pozunar, Lapte acru-n călimar; Tufă-n pungă, brînză-n bete Și-alte muște pe perete, Moși Pe groși, Progres de ploscă Și negoci ...

 

Grigore Alexandrescu - Șoarecele și pisica

... atîta de cinstit Nu le înfățișa nimic de bănuit. Dar într-o zi, cînd toți îi deteră un bal, După ce refuză și limbi, și cașcaval, Zicînd că e în post și nu poate mînca, Pe prietenii săi ceru a-mbrățișa. Ce fel de-mbrățișări! Ce fel de sărutat ...

 

Grigore Alexandrescu - Răzbunarea șoarecilor sau moartea lui Sion

... Departamentul Credinței, la care fu mădular, Cu toți darabanii vine... însă târziu, și-n zadar: Pe patul lui de odihnă Sion zăcea sângerat, Ca un cașcaval de Parma pe jumătate mâncat: Urechile lui și nasul, chiar dacă le-o fi avut, Atuncea să le găsească deloc nu s-a mai ...

 

Ion Luca Caragiale - Cronica

Ion Luca Caragiale - Cronica Cronica de Ion Luca Caragiale Câteva varietăți literare și lingvistice nu strică, pentru a mai lăsa politica să se odihnească. I - FORMULE TOPOGRAFICE — Când un casier spală putina și lasă în casă tufă de Veneția, se cheamă că a plecat la Mărul Roșu, sau că s-a dus la Țurloaia. — Cineva nu trebuie să se îndoiască că feciorul n-o să găsească locul unde-l trimete, că doar a nemerit orbul Brăila. — Ai bani, stai și poruncești ca pașa de la Dii. — Un bătăuș trebuie să-și găsească și el Bacăul; o să capete și el odată una, s-auză câinii în Giurgiu! — Ferește-te a acorda credit aventurierilor cari sunt azi aici, mâine în Focșani. — Nu te încumeta la discuție cu un avocat limbut, că te biruie cu gură de Târgoviște. — În fine, nu prea pune temei pe Brașoavele reporterilor. II - PROVENIENȚE POPULAR REPUTATE Salamul și sfoara de Sibiu — Ghiudemul de Botoșani — Scrumbiile de Dunăre — Pepenii de Brăila — Nobleța de Fefelei — Mitocănimea de Tirchilești — Mischetul de Filaret — Cireșele de Pitești ...

 

Ion Luca Caragiale - D. Eugeniu Stătescu poet

Ion Luca Caragiale - D. Eugeniu Stătescu poet D. Eugeniu Stătescu poet de Ion Luca Caragiale Românul e născut poet. Și d. Eugeniu Stătescu, ministrul justiției, a fost odinioară poet. Pe la 1854 se stabilise în poalele Penteleului celebrul Persescu, autorul faimoaselor cașcavaluri; om cu avere, el construise pe valea Bârsei o casă mare, un falansterbine mobilat, bine întreținut și bine aprovizionat, unde primea cu multă bucurie pe numeroșii vizitatori cari fugeau de pâcla orașelor la aerul binefăcător al munților. Persescu, galant amfitrion, îi primea pe toți cu cea mai mare bucurie, îi ospăta câtă vreme ei voiau să stea acolo și, drept mulțumire, nu le cerea în schimb decât să scrie o gândire, o strofă, o iscălitură măcar, în semn de amintirea petrecerii la Penteleu, pe un frumos album. Într-unul din aceste albumuri se găsește poezia de mai la vale, iscălită de actualul ministru al justiției. Sunt de atunci aproape patruzeci și doi de ani! Suntem siguri că bărbatului politic de astăzi îi va face o dulce plăcere să-și revază improvizația poetică de odinioară, când desigur, cu toată încrederea ce putea să aibă în talentul său, nu bănuia furtunile prin care trebuia să treacă mai ...

 

Ion Luca Caragiale - Meteahnă

... adevăr "înălțător". Mi-a spus că el mănâncă mai bucuros, și mai cu poftă chiar, săpun învelit într-o etichetă tricoloră maghiară decât cașcaval învelit în hârtie simplă albă. Și, aminteri, om foarte cumsecade... inteligent și cult... M-am gândit: "Doamne, un om așa de cumsecade, așa de inteligent ...

 

Ion Luca Caragiale - Moșii

... călăreți - orbeți - birji - schilozi - automobile - zamparagii - guvernamentali - opozanți - Visul Maichii Precistii - Minunile lui sf. Sisoe - Alexe, omul lui Dumnezeu - borangic - țâri - sardele - lămâi - brânză - urdă - cașcaval - slănină - roabe - velințe - altițe - bibiluri - fote - perdele - ștergare - marame - furci - căldări - pirostrii - lopeți - ălbii - copăi -fedeleșuri - porci - mătănii - paiațe - rogojini - parfumuri - ciorapi - iminei - ghete - cizme ...

 

Gheorghe Asachi - Soția de modă

... arde inimi pe altar? De aceste n-am nici una. Înțeleg, ce bucurie! Eticheta provințială mă așteaptă la moșie; Masa plină de pastramuri, lapte acru, cașcaval, Cu stafide, turtă dulce, vrei să-mi dai poate un bal? Însă, iartă-mă, siniore, că o nobilă soție Nu e vrednică d-onorul și ...

 

Ion Luca Caragiale - Monopol...

... mult să se oprească potopul, și, așteptând, ca să le pară timpul mai scurt, iau aperitive, țuică, mastică, pelin, mișmaș și gustă mezeluri, salam, ghiudem, cașcaval, măsline... Firește, mai cu samă cum sunt vesel că n-am avut dambla, intru și eu în combinație. ...Și aperitive, și mezeluri, și vorbă, și ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CAȘCAVAL

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 12 pentru CAȘCAVAL.

JANȚ

... s . n . 1. Zer untos care se scurge la fabricarea cașcavalului , în urma opăririi cașului cu apă clocotită , constituind materia primă pentru obținerea untului de cașcaval

 

PARMEZAN

... PARMEZÁN , parmezane , s . n . Specialitate italienească de cașcaval ( uscat ) ; p . ext . cașcaval

 

ȘVAIȚER

ȘVÁIȚER s . n . Varietata de brânză fină , asemănătoare cu cașcavalul , prezentând goluri mari în masa

 

CĂȘĂRIE

CĂȘĂRÍE , cășării , s . f . Clădire sau parte a stânei unde se prepară cașul , brânza sau cașcavalul ; p . ext . stână . - Caș + suf . -

 

CROCHETĂ

... CROCHÉTĂ , crochete , s . f . ( Mai ales la pl . ) Preparat culinar din aluat , griș , brânză , zarzavaturi etc . cu diferite ingrediente ( chimion , cașcaval

 

PANE

... PANÉ adj . invar . ( Despre carne , cașcaval

 

PENTELEU

... PENTELÉU , penteleie , s . n . 1. ( La sg . ) Specialitate de cașcaval preparată din laptele care se mulge toamna de la oi . 2. ( Reg . ) Băț cu care se bate laptele pentru a se alege untul ...

 

PIZZĂ

... PÍZZĂ , pizze , s . f . Un fel de tartă din aluat , garnisită cu roșii , ciuperci , cașcaval

 

PUFULEȚ

... ovale și florile albastre sau albe , care se cultivă ca plantă ornamentală ( Ageratum houstonianum ) . 3. ( La pl . ) Produs alimentar preparat din mălai cu adaos de cașcaval

 

RĂZĂTOARE

... RĂZĂTOÁRE , răzători , s . f . 1. Obiect de forme și de dimensiuni diferite , întrebuințat în bucătărie pentru ras legume , fructe , cașcaval etc . ; răzuitoare . 2. Obiect de lemn sau de oțel , în formă de lamă , așezat la intrarea unei case , de care se rade noroiul de pe ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...