Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:CĂRMĂCUȚ, NOSTIȚĂ, PĂSTRUGARNIȚĂ, RUSALIE, SCOABĂ, SETCĂ, VIZĂ ... Mai multe din DEX...

CEGĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

CÉGĂ, cegi s.f. Pește de apă dulce cu botul lung și ascuțit, având o serie de discuri osoase pe spate și pe laturi (Acipenser ruthenus). - Din scr. ?ega.

Sursa : DEX '98

 

cégă s. f., g.-d. art. cégii; pl. cegi

Sursa : ortografic

 

CÉGĂ cegi f. Pește dulcicol cu botul alungit și cu o serie de plăci osoase pe laturi, prețuit pentru carnea lui. [G.-D. cegii] /țiga

Sursa : NODEX

 

CÉGĂ, cegi, s.f. Pește din fam. acipenseridae (sturioni), un sturion mai mic, de 60-80 cm și 6-7 kg, caracterizat prin botul lung, ascuțit și întors în sus, cu mustăți ca niște franjuri, adaptat la viața în apele dulci aferente Mării Negre și Mării Caspice; oferă icre negre cu bob mic, de culoare cenușie-verzuie; se comercializează în Occident ca sterlet (Acipenser ruthenus). - V. sturion.

Sursa : gastronomic

 

cégă (-gi), s.f. - Varietate de sturion de Dunăre (Acipenser ruthenus). - Var. Cigă. Origine incertă. Există și în sb. ?iga, kè?ika, pol. czeczuga, mag. csuka, kecsege, bg. ?iga, fără a se putea preciza care îi este proveniența. - Der. cegarniță, s.f. (vîrșă). Cf. căciugă.

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru CEGĂ

 Rezultatele 1 - 2 din aproximativ 2 pentru CEGĂ.

Calistrat Hogaș - La Pângărați

Calistrat Hogaş - La Pângăraţi La Pângărați de Calistrat Hogaș — Ei, cum ți se pare Nectarie? mă întrebă Grigoriță, tovarășul meu de drum, pe când scoboram dealul Bisericanilor, spre Viișoara. — Cum să mi se pară?... Un om de toată isprava, da nu-nțeleg, ce minte la dânsul să se călugărească? Un om în puterea vârstei, frumos în puterea cuvântului, voinic, fără nici un beteșug și, mai presus de toate, cu o fire așa de veselă și de deschisă, nu pricep cum de i-a trăsnit prin gând să-și puie capul sub comanac? — Ei, cum!... Dragostea bre, dragostea, pârdalnica de dragoste, mânca-o-ar cânii!... răspunse Grigoriță cu ciudă oarecum și cu parapon. — Cum dragostea?... — Cum!... iac-așa; or fi vreo zece ani, a-ndrăgit o fată frumoasă din Huși, și-au jurat credință veșnică unul altuia, fata a murit, el s-a ținut de cuvânt și s-a călugărit. — Da?... Ei bine, atunci, măi Grigoriță, eu sunt de părere ca toți cei ce juruiesc credință veșnică fetelor să rămână stingheri; căci, mai la urma, numai așa cred eu că pot ajunge să facă ...

 

Mateiu Caragiale - Craii de Curtea-Veche

Mateiu Caragiale - Craii de Curtea-Veche Craii de Curtea-Veche de Mateiu Caragiale Cuprins 1 Întâmpinarea crailor 2 Cele trei hagialâcuri 3 Spovedanii 4 Asfințitul crailor Întâmpinarea crailor "...au tapis-franc nous Ă©tions reunis" L. Protat Cu toate că, în ajun chiar, îmi făgăduisem cu jurământ să mă întorc devreme acasă, tocmai atunci mă întorsesem mai târziu: a doua zi spre amiazi. Noaptea mă apuca în așternut. Pierdusem răbojul timpului. Aș fi dormit înainte, dus, fără zgomotoasa sosire a unei scrisori pentru care trebuia neapărat să iscălesc de primire. Trezit din somn sunt mahmur, ursuz, ciufut. Nu iscălii. Mormăii numai să fiu lăsat în pace. Ațipii iarăși, dar pentru scurtă vreme. Sărăcia de epistolă se înființă din nou, însoțită de cruda lumină a unei lămpi. Mișelul de poștaș găsise de cuviință să mă iscălească cu mâna lui. Nu-i fusei recunoscător. Urăsc scrisorile. Nu știu să fi primit de când sunt decât una, de la bunul meu amic Uhry, care să-mi fi adus o veste fericită. Am groază de scrisori. Pe atunci le ardeam fără să le deschid. Asta era soarta ce o aștepta și pe noua sosită. Cunoscând scrisul, ghicisem ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CEGĂ

 Rezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentru CEGĂ.

CĂRMĂCUȚ

... CĂRMĂCÚȚ , cărmăcuțe , s . n . Cârlig mic pentru prins cegă

 

NOSTIȚĂ

... NÓSTIȚĂ , nostițe , s . f . Cegă

 

PĂSTRUGARNIȚĂ

PĂSTRUGÁRNIȚĂ , păstrugarnițe , s . f . Plasă specială formată din două rețele , dintre care una mai deasă , folosită pentru pescuitul cegii și păstrugii . - Păstrugă + suf . -

 

RUSALIE

RUSÁLIE , rusalii , s . f . 1. ( La pl . ) Sărbătoare religioasă creștină , cu străvechi origini mitologice , provenind din ritualuri de pomenire a morților , care cade la 50 de zile după Paști . 2. ( În mitologia populară ) Ființă fantastică , asemănatoare cu ielele , reprezentată ca o zână rea , care dezlănțuie furtuni , schilodește pe oameni sau le ia mințile . 3. ( Entom . ) Larvă acvatică a insectei Ephemeride Polingenia , care se găsește mai ales în Dunăre , constituind hrana principală a cegii ; p . ext .

 

SCOABĂ

SCOÁBĂ , scoabe , s . f . 1. Piesă metalică formată dintr - o bară cu capetele îndoite în unghi drept și ascuțite la vârf , folosită mai ales în construcții provizorii , pentru a fixa între ele piese de lemn . 2. Numele unor piese metalice sau de lemn , asemănătoare ca formă sau ca funcție cu scoaba ( 1 ) , folosite în lucrări de dulgherie , de dogărie etc . 3. ( Rar ) Scobitură în zid ; firidă . 4. Fiecare dintre discurile osoase de pe pielea unor pești ca morunul , cega , nisetrul

 

SETCĂ

... fixată în apă cu ajutorul a două odgoane , cel superior cu plute , iar cel inferior cu greutăți , întrebuințată mai ales pentru scrumbie și cegă

 

VIZĂ

VÍZĂ^2 , vize , s . f . Pește de apă dulce , asemănător cu cega , cu botul scurt , conic și rotunjit ( Acipenser nudiventris ) . Cf . rus . %viz% . VÍZĂ^1 , vize , s . f . Însemnare , parafă etc . trecută de o autoritate pe un act , pentru a - i da valabilitate , pentru a - i confirma primirea etc . VÍZĂ^3 , vize , s . f . Linie formată din prelungirea razei vizuale , printr - un aparat topografic , până la un anumit punct de pe teren ; p . ext . linie trasată pe o planșetă și care unește locul unde se află aparatul de observare cu punctul vizat . - După fr .