Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ȘCHIOP, ȘCHIOPĂTA, DINCOLO, LUME, SINGULAR, TRECE, ÎNAINTAT, ÎNGRĂȘĂTOR, ÎNSCRIE, ȚIGARĂ ... Mai multe din DEX...

CELĂLALT - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

CÉLĂLALT, CEÁLALTĂ, ceilalți, celelalte, pron. dem. 1. Cel mai depărtat dintre amândoi, al doilea; ălălalt, aialaltă. * (Adjectival) Acolo, în partea cealaltă. 2. (La pl.) Toți cei care sunt de față sau care pot fi luați în considerație, afară de cel sau cei amintiți în mod special sau scoși din discuție. * (Adjectival) Ceilalți oaspeți. ** (Adjectival; ca determinant al unor cuvinte care exprimă o diviziune a timpului) imediat următor altuia. Lumea cealaltă. (Gen.-dat. sg. celuilalt, celeilalte, gen-dat. pl. Celorlalţi, celorlalte. - Var.: célalalt, céealaltă pron. dem., célalt, céllalt pron. dem. m.] - Cel(a) + alalt (= ăllalt).

Sursa : DEX '98

 

CÉLĂLALT pron., adj. 1. pron., adj. (pop.) ălălalt. (A venit și \~; \~ om.) 2. pron. v. altul.

Sursa : sinonime

 

célălalt pr. m., g.-d. céluilalt; pl. céilalți (sil. cei-), g.-d. célorlalți; f. sg. ceálaltă, g.-d. céleilalte; pl. célelalte, g.-d. célorlalte

Sursa : ortografic

 

CELĂLÁLT cealáltă (ceilálți, celelálte) pron. dem. 1) Cel care urmează sau precedă. Cealaltă zi. 2) la pl. Cei rămași dintr-o mulțime (după ce a fost separată o parte). /cel + alalt

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruCELĂLALT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 574 pentruCELĂLALT.

Grigore Alexandrescu - Papagalul și celelalte păsări

Grigore Alexandrescu - Papagalul şi celelalte păsări Papagalul și celelalte păsări de Grigore Alexandrescu Lăsând a sa colivie, În pădure vru să vie Papagalu-a se plimba; Și îndată ce ajunse Să judece el se puse Păsările ce cânta. Că deloc nu suie bine, Că glasul ei prea lung ține, Filomelei tot zicea. Și așa pe orișicare Pasăre mică sau mare El să tacă le făcea. Dar odată supărate, Păsările adunate, Împotriva lui strigând, Merseră ca să vorbească Cu dânsul, și să-l silească Să cânte ceva, zicând: "Cântă dar tu, împărate; Fă această bunătate, Un exemplu să ne dai: Căci din a ta șuierare, Socotim cu-ncredințare Că prea minunat glas ai." El atunci stă la-ndoială, Și prea cu multă sfială Le răspunde c-un cuvânt: "Domnilor! eu râz prea bine De-alții; iar cât pentru mine, Deloc cântăreț nu

 

Emil Gârleanu - Frunza

Emil Gârleanu - Frunza Frunza de Emil Gârleanu Lui Cristinel S-a desfăcut din mugur, într-o dimineață caldă a începutului de primăvară. Cea dintâi rază de soare s-a împletit pe dânsa ca o sârmă de aur, făcând-o să tremure de fericirea unei asemenea atingeri. Ziua întâi i s-a părut scurtă, și apropierea nopții o mâhni. Lumina se stinse, răcoarea o făcu să se zgribulească, să se vâre între celelalte și să aștepte, ațipind, până a doua zi, venirea soarelui. Cu ce revărsare de strălucire se ridică stăpânitorul lumii până sus, pe cer! Raza se coborî din nou, și toată ziua, încălzită, frunza se scăldă în albastrul văzduhului. În scurtă vreme se desfăcu mare, verde, mai frumoasă ca toate, mai sus decât celelalte, tocmai în vârf. De deasupra îi cădea lumina, dedesubt se ridica, până la ea, mireasma crinilor albi, singuratici, cu potirul plin de colbul aurului mirositor. Un ciripit străin o miră. Și cea dintâi rândunică, venită de departe, tăia albastrul ca o săgeată, înconjură copacul de câteva ori cu strigăte de bucurie, apoi se așeză pe streașina casei, cântând mereu... Dar într-o dimineață raza ...

 

Ion Luca Caragiale - Lache și Mache

... și aceeași istorie: ei vor da exemplu veacurilor viitoare despre puterea prieteșugului. Cine a cunoscut pe unul a cunoscut și pe celălalt, fiindcă amândoi mai aproape trăiesc, mai aproape dorm, decât chiar frații cei lipiți din Siam. Cine zice Lache zice Mache și viceversa. Cel dântâi s ... București, pentru a îmbrățișa cariera de copist. Dacă la vreo răspântie vezi arătându-se mutra unuia, așteaptă puțin și vei vedea și pe celălalt, care, întârziind pentru cine știe ce, își grăbește pasul ca să-și ajungă jumătatea; în adevăr jumatate, căci Lache și Mache nu sunt decât unul ... de o ființă și nedespărțită. Viața lor seamănă foarte mult cu un sistem solar dublu, în care fiecare joacă pe rând rolul centrului, pe când celălalt i se rotește împrejur. Când buzunarul lui Lache înfățișează o greutate oarecare, dânsul este soarele sistemului, iar Mache planeta respectivă. A doua zi ... daca nu, dânsul face o țigară venerabilă de senator, și după ce-ți mai ia și câteva foițe de hârtie, merge să-mpartă prada cu celălalt. Dacă vreun cunoscut voiește să cinstească cu o cafea pe Lache, acesta refuză cinstea în favoarea lui Mache, și astfel cunoscutul e silit să-i ...

 

Emil Gârleanu - În curtea mea

... Uite-l cum se repede, cum se pune mijlocitor între ei, cum îi desparte; pe cel mai vajnic îl ciupește și-l urmărește până în celălalt colț al curții. Iar dacă a făcut pace, e și dreptul lui; se-nrotește, își atârnă șiragurile de hurmuz și mărgele la gât ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Lene

Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Lene Lene de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Eram mai mulți în drumul-de-fer. Calea lungă, zăpușeala nesuferită și uruiala monotonă ne aromniseră pe toți; pe unul cu capul pe spate, pe altul cu capul între mâni și cu coatele pe genunchi. Al treilea moțâia; al patrulea sforăia; ș-altul se încerca să doarmă iepurește, cu ochii deșchiși. La scăpătatul soarelui un vânt răcorel începuse a sufla. Căldura se micșorase, zăpușeala încetase; aerul nu mai semăna cu o apă încropită. Îndată ce nădușeala de pe tîmplele celor somnoroși și adormiți se răcise, mânile lor începuse a se mișca, pleoapele trăgeau una în sus si cealaltă în jos, capetele se învârteau în osia gâtului, picioarele hârâjâiau tocurile pe mușamaoa tocită a vagonului. Viața să deștepta încetul cu încetul. Când soarele apusese desăvârșit, întinzând pe cer fășii lungi și roșii, prietenii să deșteptaseră întremați și cu poftă de vorbă Anecdotele, amintirile din liceau, ștrengăriile din facultate, dragostele și politica să amestecau fără nici un șir, fără nici o ordine. De multe ori vorbeau doi și trei dodată. În sfârșit, spuseră tot ce puteau să spuie, învălmășit, până ce ajunseră la patimile lor. Aci ...

 

Dimitrie Anghel - Privind o stea terestră

Dimitrie Anghel - Privind o stea terestră Privind o stea terestră de Dimitrie Anghel Publicată în Tribuna [Arad], XV, 267, 6 [19] dec. 1911, p. 214. Am în fața mea un glob terestru. Un albastru uniform spune imensul oceanelor, marea împărăție a apelor, nemărginirea mișcătoare care nu-și mai află astîmpăr, fluidul element ce predomnește asupra uscaturilor. Figuri bizare, pe care aleargă umbre ușoare ce înseamnă uriașii munți, dungi abia scrise ce sunt fluviile mari, locuri goale și necunoscute ce sunt imensele pustiuri, pe care n-a călcat poate pas de om, zugrăvesc continentele. Cu cît curba urcă spre poluri, mai trist, mai gol, mai necunoscut se întinde rotundul pe care trăim. Acolo stînci de ghiață dăinuiesc de veacuri, ghețari uriași își ridică ascuțitele vîrfuri spre cer, eratice blocuri coboară dezrobite din cînd în cînd de soarele avar, ca să vie spre noi. Imensul albastru, ce înrămează ceea ce n-au putut încă să cuprindă valurile, e însemnat cu toate acestea de slabe cărări negre, de puncte de cerneală așezate unul lîngă altul, de un paianjeniș de fire încurcate, ce-și povestesc tovărășiile ce le-au legat oamenii, de nevoile ce au întins punți mișcătoare de ...

 

Emil Gârleanu - Calul

... când venitul ridică botul să smulgă din brațul de fân, din care dânsul mâncase mai înainte, el se smunci, rupse frâul și, repezindu-se către celălalt, îl mușcă de gât. Îi despărțiră repede, iar el luă, pentru întâiași dată, de la soldat, două lovituri de vargă. A două zi ... dânsul gâtul și boturile lor se atinseră. Au stat câtva așa, apoi bătrânul se încordă, rupse belciugul și, rămânând slobod, veni încet, se alipi de celălalt și începură să mănânce liniștiți unul lângă altul. Din seara aceea nu-i mai legară. Se deprinseră împreună; aproape nu se mai puteau despărți. Când ...

 

Paul Zarifopol - Privind viața (Zarifopol)

... și a lucra conform acestei ierarhii a calităților. De exemplu: uneori, din exces de discreție, subliniem prin rezerva noastră ceea ce celălalt credea că trece neobservat, și devenim indiscreți. Și de loc nu-mi pare excesiv când dl Ibrăileanu spune că cine nu e politicos chiar cu ...

 

Emil Gârleanu - Părăsită

Emil Gârleanu - Părăsită Părăsită de Emil Gârleanu Lui Ilarie Chendi Singură! În tot cuprinsul câmpului larg, dânsa nu se zărea decât numai când vântul culca ierburile înalte, și ea rămânea în picioare, albă cum e laptele, cu coama împrăștiată peste ochii orbi, cu coada lungă, încolăcită de-a lungul picioarelor subțiri. Venea dimineața în urma hergheliei întregi, la pas, ascultând de departe clinchetul clopoțelului de argint de la gâtul calului care, nu demult încă, se ținuse pe urmele ei. Pe rând, clopoțelul a trecut la toți mânjii ei, cei mai frumoși de prin ținuturile acelea. Pe doi dintre dânșii îi ținea minte încă, pe ceilalți îi hrănise, îi alintase cu botul ei catifelat, îi simțise lângă dânsa, dar nu-i văzuse niciodată. Într-o seară, după o ploaie groaznică, se îmbolnăvise; scăpase cu viață, dar își pierduse vederea. Simțea căldura soarelui, mirosea câmpul, dar lumina nu mai era nicăieri. A fost groaznică cea dintâi noapte. Înăuntrul grajdului se făcu deodată parcă și mai întuneric. Ieslea era în față, odinioară o mai zărise, așa ca prin sită, și peste o clipă se șterse dinaintea ei. Deasupra capului era fereastra; ridică ochii și stete așa ...

 

Garabet Ibrăileanu - Spiritul creator

... simpla constatare că în ei, mai ales în ei, și mai ales în marii poeți romantici, omul de toate zilele e cu totul altul decât celălalt din ceasurile rare, dacă voiți -- întrebuințând termenul foarte figurat! -- din ceasurile când e ,,posedat". 18. Oricare categorie umană, când e reprezentată printr-un poet adevărat ...

 

Grigore Alexandrescu - Bistrița

Grigore Alexandrescu - Bistriţa Bistrița de Grigore Alexandrescu După o ședere de o zi și o noapte, plecând de la Mânăstirea Dintr-un Lemn și vizitând în treacăt un alt schit de maici, ce se cheamă Surpatele sosirăm pe la amiază la mănăstirea Bistrița. Barbu Craiovescu, banul Craiovei, și fratele său, vornicul Pârvu, începură zidirea acestei biserici în timpul domniei lui Mihnea cel Rău, la anul 1512. Dar siliți de cruzimile lui, ei fugiră în Turcia, și abia o putură isprăvi, după întoarcerea lor, când cu oștirea adunată de peste Olt goniră pe tiran. Surpatele se despart de Mănăstirea Dintr-un Lemn numai printr-o gârliță; acest schit, așezat pe-un deal și ocolit de un crâng, s-a clădit pe la anul 1591, de către Ștefan al II-lea Surdu, fratele lui Mihai Viteazul, prinț blând, dar necapabil și din marele număr de domnitori neînsemnați care slujesc numai drept date cronologice la repedele curs al întâmplărilor omenești. Banul Barbu, vrăjmaș neîmpăcat al tuturor prinților ce se alegeau fără voia lui, goni asemenea și pe Vlad al VIII-lea, care se orânduise domn de Înalta Poartă, dar în sfârșit fu și el ucis de un capiciu-bassa turc ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruCELĂLALT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 202 pentruCELĂLALT.

Ezechiel Capitol 40

Ezechiel Capitol 40 Ezechiel 39 Ezechiel Capitol 40 1 În anul al douăzeci și cincilea al robiei noastre, la începutul anului, în ziua a zecea a lunii, la patrusprezece ani după dărîmarea cetății, tocmai în ziua aceea, a venit mîna Domnului peste mine, și m`a strămutat în țara lui Israel. 2 M`a dus acolo, în niște vedenii dumnezeiești, și m`a așezat pe un munte foarte înalt; spre miazăzi de acest munte era ceva ca o cetate zidită. 3 M`am dus acolo; și iată că acolo era un om, a cărui înfățișare era ca înfățișarea aramei; el avea în mînă o sfoară de măsurat, de in, și o prăjină de măsurat, și stătea la poartă, 4 Omul acela mi -a zis: ,,Fiul omului, privește cu ochii tăi, ascultă cu urechile tale, și ia aminte la toate lucrurile, pe cari ți le voi arăta; căci ai fost adus aici ca să ți le arăt. Fă cunoscut casei lui Israel tot ce vei vedea.`` 5 Un zid înconjura Templul pe din afară de jur împrejur. În mîna omului aceluia era ...

 

2 Imparati Capitol 15

2 Imparati Capitol 15 2 Imparati 14 2 Imparati Capitol 15 1 În al douăzeci și șaptelea an al lui Ieroboam, împăratul lui Israel, a început să domnească Azaria, fiul lui Amația, împăratul lui Iuda. 2 Avea șasesprezece ani cînd a ajuns împărat, și a domnit cinci zeci și doi de ani la Ierusalim. Mamă-sa se chema Iecolia din Ierusalim. 3 El a făcut ce este plăcut înaintea Domnului, întocmai cum făcuse tatăl său Amația. 4 Numai că înălțimile nu le -a stricat; poporul tot mai aducea jertfe și tămîie pe înălțimi. 5 Domnul a lovit pe împărat cu lepră și el a fost lepros pînă în ziua morții, și a locuit într`o casă deosebită. Și Iotam, fiul împăratului, era în fruntea casei și judeca poporul țării. 6 Celelalte fapte ale lui Azaria, și tot ce a făcut el, nu sînt scrise oare în cartea Cronicilor împăraților lui Iuda? 7 Azaria a adormit cu părinții săi, și l-au îngropat cu părinții săi în cetatea lui David. Și, în locul lui, a domnit fiul său ...

 

Ezra Capitol 4

Ezra Capitol 4 Ezra 3 Ezra Capitol 4 1 Vrăjmașii lui Iuda și Beniamin au auzit că fiii robiei zidesc un Templu Domnului, Dumnezeului lui Israel. 2 Au venit la Zorobabel și la capii de familii, și le-au zis: ,,Să zidim și noi cu voi; căci, și noi chemăm ca și voi pe Dumnezeul vostru, și -I aducem jertfe din vremea lui Esar-Hadon, împăratul Asiriei, care ne -a adus aici.`` 3 Dar Zorobabel, Iosua, și ceilalți capi ai familiilor lui Israel, le-au răspuns: ,,Nu se cuvine să zidiți împreună cu noi Casa Dumnezeului nostru; ci noi singuri o vom zidi Domnului, Dumnezeului lui Israel, cum ne -a poruncit împăratul Cir, împăratul Perșilor.`` 4 Atunci oamenii țării au muiat inima poporului lui Iuda; l-au înfricoșat ca să -l împedece să zidească, 5 și au mituit cu preț de argint pe sfetnici ca să -i zădărnicească lucrarea. Așa a fost tot timpul vieții lui Cir, împăratul Perșilor, pînă la domnia lui Dariu, împăratul Perșilor. 6 Supt domnia lui Asuerus, la începutul domniei lui, au scris o pîră împotriva locuitorilor din Iuda și din Ierusalim. 7 Și pe vremea lui Artaxerxe, Bișlam, ...

 

Iosua Capitol 13

Iosua Capitol 13 Iosua 12 Iosua Capitol 13 1 Iosua era bătrîn, înaintat în vîrstă. Domnul i -a zis atunci: ,,Tu ai îmbătrînit, ai înaintat în vîrstă, și țara care-ți mai rămîne de supus este foarte mare. 2 Iată țara care mai rămîne: toate ținuturile Filistenilor și tot ținutul Gheșuriților, 3 dela Șihor, care curge înaintea Egiptului, pînă la hotarul Ecronului la miazănoapte, ținut care trebuie socotit drept cananit, și care este stăpînit de cei cinci domnitori ai Filistenilor: cel din Gaza, cel din Asdod, cel din Ascalon, cel din Gat și cel din Ecron, și de Aviți; 4 începînd dela miazăzi, toată țara Cananiților, și Meara, care este a Sidoniților, pînă la Afec, pînă la hotarul Amoriților; 5 țara Ghibliților și tot Libanul spre răsăritul soarelui, dela Baal-Gad, la poalele muntelui Hermon, pînă la intrarea Hamatului; 6 toți locuitorii de pe munte, dela Liban pînă la Misrefot-Maim, toți Sidoniții. Eu îi voi izgoni dinaintea copiilor lui Israel. Dă numai țara aceasta de moștenire prin sorți lui Israel, cum ți-am poruncit; 7 și împarte acum țara aceasta ca moștenire între cele nouă seminții și între jumătate din seminția lui Manase``. 8 ...

 

1 Imparati Capitol 16

1 Imparati Capitol 16 1 Imparati 15 1 Imparati Capitol 16 1 Cuvîntul Domnului a vorbit astfel lui Iehu, fiul lui Hanani, împotriva lui Baeșa: 2 ,,Eu te-am ridicat din țărînă, și te-am pus mai mare peste poporul Meu Israel; dar pentrucă ai umblat pe calea lui Ieroboam, și ai făcut pe poporul Meu Israel să păcătuiască, pentruca să Mă mînii prin păcatele lor, 3 iată că voi mătura pe Baeșa și casa lui, și casa ta o voi face ca și casa lui Ieroboam, fiul lui Nebat. 4 Cine va muri în cetate din casa lui Baeșa, va fi mîncat de cîni, și cine va muri pe cîmp dintr`ai lui, va fi mîncat de păsările cerului.`` 5 Celelalte fapte ale lui Baeșa, ce a făcut el, și isprăvile lui, nu sînt scrise oare în cartea Cronicilor împăraților lui Israel? 6 Baeșa a adormit cu părinții săi, și a fost îngropat la Tirța. Și în locul lui a domnit fiul său Ela. 7 Cuvîntul Domnului vorbise prin proorocul Iehu, fiul lui Hanani, împotriva lui Baeșa, și împotriva casei lui, pe deoparte pentru tot răul pe care - ...

 

Ezechiel Capitol 41

Ezechiel Capitol 41 Ezechiel 40 Ezechiel Capitol 41 1 M`a dus în Templu. A măsurat stîlpii; aveau o lățime de șase coți deoparte, și o lățime de șase coți de alta-aceasta este lățimea stîlpilor. 2 Lățimea ușii era de zece coți; iar canaturile ușii erau lați de cinci coți deoparte, și cinci coți de cealaltă parte. A măsurat și lungimea Templului: patruzeci de coți, și lățimea: douăzeci de coți. 3 Apoi a intrat înlăuntru. A măsurat ușiorii ușii: doi coți, ușa șase coți, și lățimea ușii, șapte coți. 4 Pe partea dinainte a Templului a măsurat în lungime douăzeci de coți și în lățime douăzeci de coți; și mi -a zis: ,,Acesta este Locul prea sfînt!`` 5 A măsurat zidul casei: gros de șase coți, și lățimea odăilor lăturalnice de jur împrejurul casei, patru coți. 6 Odăile lăturalnice erau unele peste altele, în număr de treizeci, așezate în trei caturi; ele dădeau în niște îmbucături de zid făcute anume pentru odăile acestea din jur împrejurul casei, așa că se sprijineau pe ele, și nu pe zidul casei. 7 Odăile, ...

 

Daniel Capitol 7

Daniel Capitol 7 Daniel 6 Daniel Capitol 7 1 În anul dintîi al lui Belșațar, împăratul Babilonului, Daniel a visat un vis și a avut vedenii în mintea lui, pe cînd era în pat. În urmă a scris visul și a istorisit lucrurile de căpetenie. 2 Daniel a început și a zis: ,,În vedenia mea de noapte am văzut cum cele patru vînturi ale cerurilor au izbucnit pe marea cea mare. 3 Și patru fiare mari au ieșit din mare, deosebite una de alta. 4 Cea dintîi semăna cu un leu, și avea aripi de vultur. M`am uitat la ea, pînă în clipa cînd i s`au smuls aripile; și, sculîndu-se de pe pămînt, a stat drept în picioare ca un om, și i s`a dat o inimă de om. 5 Și, iată că o a doua fiară era ca un urs și stătea într`o rînă; avea trei coaste în gură între dinți; și i s`a zis: ,,Scoală-te, și mănîncă multă carne!`` 6 După aceea m`am uitat mai departe și iată o ...

 

Exodul Capitol 26

Exodul Capitol 26 Exodul 25 Exodul Capitol 26 1 Cortul să -l faci din zece covoare de in subțire răsucit, și din materii vopsite în albastru, purpuriu și cărmiziu; pe el să faci heruvimi lucrați cu măiestrie. 2 Lungimea unui covor să fie de două zeci și opt de coți, iar lățimea unui covor să fie de patru coți; toate covoarele să aibă aceeaș măsură. 3 Cinci din aceste covoare să fie prinse împreună, iar celelalte cinci covoare să fie de asemenea prinse împreună. 4 La marginea covorului cu care se sfîrșește cea dintîi împreunare de covoare, să faci niște chiotori albastre; tot așa să faci și la marginea covorului cu care se sfîrșește a doua împreunare de covoare. 5 La cel dintăi covor să faci cincizeci de chiotori, iar la marginea covorului cu care se sfîrșește a doua împreunare de covoare să faci tot cincizeci de chiotori. Chiotorile acestea să se potrivească unele cu altele și să vină față în față. 6 Apoi să faci cincizeci de copci de aur, și cu copcile acestea să prinzi covoarele unul de altul, așa încît cortul să alcătuiască un întreg. 7 Să mai faci niște ...

 

Iosua Capitol 21

Iosua Capitol 21 Iosua 20 Iosua Capitol 21 1 Căpeteniile de familie ale Leviților s`au apropiat de preotul Eleazar, de Iosua, fiul lui Nun, și de căpeteniile de familie ale semințiilor copiilor lui Israel. 2 Le-au vorbit la Silo, în țara Canaanului, și au zis: ,,Domnul a poruncit prin Moise ca să ni se dea cetăți de locuit, cu împrejurimile lor pentru vitele noastre.`` 3 Copiii lui Israel au dat atunci Leviților, din moștenirea lor, cetățile următoare și împrejurimile lor, după porunca Domnului. 4 Au tras la sorți pentru familiile Chehatiților; și Leviții, fiii preotului Aaron, au avut prin sorți treisprezece cetăți din seminția lui Iuda, din seminția lui Simeon și din seminția lui Beniamin; 5 ceilalți fii ai lui Chehat au avut prin sorți zece cetăți ale familiilor din seminția lui Efraim, din seminția lui Dan, și din jumătate din seminția lui Manase. 6 Fiii lui Gherșon au avut prin sorți treisprezece cetăți ale familiilor din seminția lui Isahar, din seminția lui Așer, din seminția lui Neftali și din jumătate din seminția lui Manase în Basan. 7 Fiii lui Merari, după familiile lor, au avut douăsprezece cetăți din seminția lui Ruben, din seminția lui ...

 

1 Imparati Capitol 3

1 Imparati Capitol 3 1 Imparati 2 1 Imparati Capitol 3 1 Solomon s`a încuscrit cu Faraon, împăratul Egiptului. A luat de nevastă pe fata lui Faraon, și a adus -o în cetatea lui David, pînă și -a isprăvit de zidit casa lui, casa Domnului, și zidul dimprejurul Ierusalimului. 2 Poporul nu aducea jertfe decît pe înălțimi, căci pînă pe vremea aceasta nu se zidise încă o casă în Numele Domnului. 3 Solomon iubea pe Domnul, și se ținea de obiceiurile tatălui său David. Numai că aducea jertfe și tămîie pe înălțimi. 4 Împăratul s`a dus la Gabaon să aducă jertfe acolo, căci era cea mai însemnată înălțime. Solomon a adus o mie de arderi de tot pe altar. 5 La Gabaon, Domnul S`a arătat în vis lui Solomon noaptea, și Dumnezeu i -a zis: ,,Cere ce vrei să-ți dau.`` 6 Solomon a răspuns: ,,Tu ai arătat o mare bunăvoință față de robul Tău David, tatăl meu, pentrucă umbla înaintea Ta în credincioșie, în dreptate și în curăție de inimă față de Tine; i-ai păstrat această ...

 

1 Imparati Capitol 15

1 Imparati Capitol 15 1 Imparati 14 1 Imparati Capitol 15 1 În al optsprezecelea an al domniei lui Ieroboam, fiul lui Nebat, a început să împărățească peste Iuda Abiam. 2 A împărățit trei ani la Ierusalim. Mamă-sa se chema Maaca, fata lui Abisalom. 3 El s`a dedat la toate păcatele pe cari le făcuse tatăl său înaintea lui; și inima lui n`a fost întreagă a Domnului, Dumnezeului său, cum fusese inima tatălui său David. 4 Dar din pricina lui David, Domnul Dumnezeul lui i -a dat o lumină la Ierusalim, punînd pe fiul lui după el și lăsînd Ierusalimul în picioare. 5 Căci David făcuse ce este plăcut înaintea Domnului, și nu se abătuse dela niciuna din poruncile Lui în tot timpul vieții lui, afară de întîmplarea cu Urie, Hetitul. 6 Între Roboam și Ieroboam a fost război tot timpul cît a trăit Roboam. 7 Celelalte fapte ale lui Abiam, și tot ce a făcut el, nu sînt scrise oare în cartea Cronicilor împăraților lui Iuda? Între Abiam și Ieroboam a fost război. 8 ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinBiblie...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruCELĂLALT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 160 pentruCELĂLALT.

ȘCHIOP

... ȘCHIOP , - OÁPĂ , șchiopi , - oape , adj . , s . f . 1. Adj . ( Adesea substantivat ) Care are un picior mai scurt decât celălalt ( sau celelalte ) , căruia îi lipsește un picior ; care șchiopătează când merge , infirm sau bolnav de un picior . 2. S . f . Măsură populară de lungime , egală ...

 

ȘCHIOPĂTA

... ȘCHIOPĂTÁ , șchiopătez , vb . I . Intranz . 1. A umbla sprijinindu - se mai mult pe un picior decât pe celălalt ( sau pe celelalte ) ; a umbla ca un șchiop ; a șchiopa . 2. Fig . ( Fam . ) A nu se desfășura în mod ...

 

DINCOLO

DÍNCOLO adv . 1. În partea cealaltă , în partea opusă vorbitorului . Loc . adj . De dincolo = care se află în cealaltă parte ; care se află peste hotare . 2. ( În corelație cu " ici " , " colo " , " aici " etc . ) În altă parte . Aici înflorește o floare , dincolo un

 

LUME

... sau lumea cealaltă , ceea lume ) = a ) ( în concepțiile religioase ) viața de dincolo de moarte ; b ) ( în basme ) regiune imaginată dincolo de acest pământ , celălalt

 

SINGULAR

SINGULÁR , - Ă , singulari , - e , adj . 1. ( Gram . ; în sintagmele ) Număr singular ( și substantivat , n . ) = categorie gramaticală care indică un singur exemplar dintr - o categorie de ființe , de obiecte etc . Persoana întâi ( sau a doua , a treia ) singular = persoană gramaticală care indică numărul singular ( 1 ) . 2. Care aparține sau este caracteristic unui singur sau unui anumit exemplar dintr - o categorie , care se referă la un singur sau la un anumit exemplar dintr - o categorie ; individual ; care se deosebește de alți indivizi , de alte fenomene etc . din aceeași categorie prin anumite trăsături distincte , individuale ; care iese din comun în raport cu ceilalți indivizi , celelalte fenomene etc . din aceeași categorie ; care este singur , izolat printre sau față de indivizii din aceeași categorie ; care ocupă un loc aparte în cadrul aceleiași categorii ; deosebit , aparte , neobișnuit ; p . ext . ciudat , bizar ,

 

TRECE

TRÉCE , trec , vb . III . I. 1. Intranz . A merge fără a se opri , printr - un anumit loc sau prin dreptul cuiva sau a ceva , a străbate un loc fără a se opri , a - și urma drumul , a fi în trecere pe undeva . 2. Intranz . A merge într - o anumită direcție , spre o anumită țintă , cu un anumit scop . 3. Intranz . A se abate din drum pe undeva sau pe la cineva , a face o ( scurtă ) vizită cuiva . 4. Tranz . ( Pop . ) A ocoli . 5. Intranz . ( Adesea fig . ) A depăși , a merge mai departe de . . . , a lăsa în urmă . 6. Tranz . A sări , a păși peste un obstacol , peste o barieră , pentru a ajunge dincolo sau de cealaltă parte . 7. Tranz . A transporta ( dincolo de . . . sau peste . . . ) . 8. Tranz . A atinge un corp , un obiect cu o mișcare ușoară de alunecare pe suprafața lui . 9. Tranz . A petrece prin . . . , peste . . . , pe după . . . 10. Intranz . A se duce într - alt ...

 

ÎNAINTAT

ÎNAINTÁT , - Ă , înaintați , - te , adj . 1. Care este situat în față . 2. Care se detașează de ceilalți , situându - se înaintea lor prin cunoștințele și prin nivelul său intelectual ; care se conduce după concepția cea mai avansată ; progresist . 3. Avansat în timp ;

 

ÎNGRĂȘĂTOR

ÎNGRĂȘĂTÓR , - OÁRE , îngrășători , - oare , adj . , s . f . ( Reg . ) 1. Adj . Care îngrașă . 2. S . f . Numele a două plante erbacee cu frunze cărnoase , dintre care una are flori albastre - violete , iar cealaltă flori albe cu pete galbene ( Pinguicula vulgaris și alpina ) . 3. S . f . Plantă erbacee cu tulpina întinsă pe pământ și cu flori albe , grupate în formă de cârlig ( Sagina procumbens ) . - Îngrășa + suf . -

 

ÎNSCRIE

ÎNSCRÍE , înscríu , vb . III . 1. Tranz . și refl . A ( - și ) scrie , a ( - și ) trece numele într - un catalog , într - o condică etc . ; a ( se ) înregistra , a ( se ) înmatricula . 2. Tranz . A construi o figură geometrică în perimetrul alteia , astfel încât unele puncte ale celei dintâi să fie tangente la cealaltă . 3. Tranz . ( Sport ) A marca unul sau mai multe goluri , seturi , coșuri etc . [ Perf . s . înscrisei , part . înscris ] - În + scrie ( după fr .

 

ȚIGARĂ

... ȚIGÁRĂ , țigări , s . f . Sul mic făcut dintr - o hârtie foarte fină umplută cu tutun tăiat mărunt , care se aprinde la un capăt , iar din celălalt

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...