Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ȘTI, CREDINȚĂ, EVIDENȚĂ, GELOZIE, INCERTITUDINE, NĂDEJDE, POZITIV, PROBABILISM, SIGURANȚĂ ... Mai multe din DEX...

CERTITUDINE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

CERTITÚDINE, certitudini, s.f. Siguranță, încredere deplină (în ceva sau în cineva). - Din lat. certitudo, -inis.

Sursa : DEX '98

 

Certitudinedubiu, incertitudine

Sursa : antonime

 

CERTITÚDINE s. 1. v. convingere. 2. v. siguranță.

Sursa : sinonime

 

CERTITÚDINE s. f. siguranță, convingere, încredere deplină. (< fr. certitude, lat. certitudo)

Sursa : neoficial

 

certitúdine s. f., g.-d. art. certitúdinii; pl. certitúdini

Sursa : ortografic

 

CERTITÚDIN//E \~i f. Caracter cert; convingere fermă; siguranță. \~ea va veni. /<lat. certitudio, \~inis

Sursa : NODEX

 

CERTITÚDINE s.f. Siguranță, neîndoială, încredere deplină. [Cf. fr. certitude, lat. certitudo].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruCERTITUDINE

 Rezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentruCERTITUDINE.

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Cine sunt albanesi%C4%AD%3F

... venit-aÅ­ eÄ­ să se așeze în Epir? Iată singura cestiune, care îmÄ­ maÄ­ lipsiĂ  mie pentru a putĂ© demonstra până la ultima certitudine persistența elementului românesc în Dacia luÄ­ Traian. Dacă AlbanesiÄ­ ar fi în adevÄ•r autoctonÄ­ acolo, unde locuesc eÄ­ astădzÄ­, atunci vrĂȘnd-nevrĂȘnd am fi ...

 

Anton Holban - O moarte care nu dovedește nimic

Anton Holban - O moarte care nu dovedeşte nimic O moarte care nu dovedește nimic de Anton Holban Fericirea a fost mare când mi s-a dat prilejul să plec la Paris! Scopul copilăriei mele se realiza. Aveam să străbat în fine eu însumi toate ungherele prin care mă orientam cu ușurință cu mintea și unde plasasem numai cu imaginația sute de romane a căror acțiune se petrecea acolo. Palpitând de bucurie, studiam, alături de Irina, ghidurile, hărțile, cărțile explicative. O purtam cu mine prin magazine, pe la legații, pe la birouri de bilete de tren, perorându-mi toate planurile. Ziua plecării sosi, și mă conduse la gară. Trenul mai avea 20 de minute până la plecare, mă instalasem bine și acum nu știam ce să-i vorbesc. (Poate pentru că mă obseda ideea că despărțirile trebuiesc întovărășite de suspine și de vorbe.) Și am schițat o teorie: “Întotdeauna înainte de a te despărți de cineva drag nu te pricepi să-i vorbești, tocmai pentru că ai prea multe de spusâ€�. Îmi scuzam astfel uscăciunea din momentul acela? Sau era un mijloc să mă liniștesc, văzând-o indiferentă? În orice caz, ...

 

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I Donna Alba de Gib Mihăescu (Volumul I) Volumul II →→ Am pornit cu stângul în lume, ca și în război. La demobilizare, acolo, în dosul magaziilor gării, pe câmpul presărat cu mese și cu soldați beți de fericirea vieții recâștigate, pe toți i-am auzit: "Băgați de seamă, când vă veți vedea cu libretul în mână, să porniți cu dreptul!" Dar eu știu că oricât m-am muncit cu gândul, acum un an, să mișc întâi dreptul, când s-o da semnalul de plecare, spre front, din obișnuință militărească - deși acum nu mai răcneau porunci scurte ca la paradă și nimeni nu se uita cu ce pas o ia omul spre moarte -, am mișcat stângul. Și iată-mă c-am ajuns prin atâtea ploi de foc, cu picioarele și cu mâinile zdravene, cu pieptul neîngăurit, tocmai aici, în această zi sfințită a liberării de orice pericol. Iar astăzi e zi de marți și dacă toți oamenii dimprejurul meu se fac a uita c-au să pornească înapoi pe drumul vieții, cu tot dreptul mișcat întâi, într-o zi atât de nefastă, eu mă simt din cale-afară de ...

 

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul II

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul II â†�â†� Volumul I Donna Alba de Gib Mihăescu (Volumul II) Stăm acum la gura sobei mângâiați de căldura celui dintâi foc din anul acesta; afară ține de câteva zile o ploaie măruntă, deasă și rece de toamnă, iar orașul tot e strâns zdravăn într-o imensă manta cenușie-roșiatică. Burlanele turuie vârtos, aci de-a dreptul sub acoperiș, și asta îmi mărește gustul de ascultare al [sic] scrisorilor donnei Alba (căreia de-acum înainte îi voi spune numai astfel, pe italienește; în spaniolă cuvântul scris "dona" se pronunță "donia", or mie îmi place s-o chem așa cum răsună în italienește, adică întocmai cum se scrie: donna, donna Alba). De bună seamă că același țuruit a dat îndemn și ghes și-acum dă necontenit avânt prințului să-mi facă această divină lectură. Eu o ascult cu religiozitate, dar din când în când casc, sau îl întrerup cu vreo amintire, care n-are nici în clin, nici în mânecă nici cu sensul frazelor citite, nici cu reflecțiile sau informările complimentare pe care prințul mi le dă asupra lor; ba îl întrerup câteodată cu vreuna boacănă de tot, astfel că ...

 

Nicolae Paulescu - Spitalul, Coranul, Talmudul, Kahalul și Francmasoneria

Nicolae Paulescu - Spitalul, Coranul, Talmudul, Kahalul şi Francmasoneria Spitalul, Coranul, Talmudul, Cahalul și Francmasoneria de Nicolae Paulescu publicată în 1913 Cuprins 1 SPITALUL [1] 1.1 I. Ce este un medic? 1.2 II Dar, ce este un bolnav? 1.3 III Ce este un spital? 1.4 Dar ce este Caritatea? 1.5 LEGISLAȚII RELIGIOASE 2 CORANUL 2.1 I. - Patima de proprietate 2.2 II. - Patima de dominație 2.3 III. - Legea iubirii 3 TALMUDUL 3.1 I. - Patima de proprietate 3.1.1 1. - Cămătăria 3.1.2 2. - Frauda 3.1.3 3. - Jurământul fals 3.2 II - Patima de dominație 3.3 III - Legea iubirii 3.4 Omorurile rituale 4 CAHALUL 4.1 ORGANIZAȚIA STATULUI JIDOVESC 4.1.1 A) CAHALUL ELEMENTAR 4.1.1.1 I. - Școlile talmudice 4.1.1.2 II. – Proprietate 4.1.1.3 III. – Dominație 4.1.2 B) CAHALELE SUPERIOARE 4.1.3 EFECTELE CAHALELOR TALMUDICE 4.1.3.1 AUSTRO-UNGARIA 4.1.3.2 BUCOVINA 4.1.3.3 GALIȚIA 4.1.3.4 UNGARIA 4.1.3.5 AUSTRIA 4.1.3.6 FRANȚA 4.1.3.7 ALGERIA 4. ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruCERTITUDINE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 10 pentruCERTITUDINE.

ȘTI

ȘTI , știu , vb . IV . I. 1. Tranz și intranz . ( Folosit și absol . ) A avea cunoștință ( de . . . ) , a fi informat ( în legătură cu . . . ) , a cunoaște . 2. Tranz . A lua cunoștință de . . . ; a afla , a auzi . 3. Tranz . A cunoaște pe cineva ( din toate punctele de vedere ) . 4. Intranz . A ține seamă de ceva , a lua în considerație ; a avea teamă sau respect de cineva . 5. Intranz . A se interesa de . . . , a se îngriji de . . . II. Tranz . 1. A poseda cunoștințe sistematice într - un domeniu , a stăpâni o știință , o artă etc . 2. A putea , a fi în stare să facă ceva ; a fi apt pentru ceva . 3. A ține minte , a - și aminti . 4. A - și da seama , a înțelege , a pricepe . 5. A prevedea . 6. A avea certitudinea , a fi sigur de

 

CREDINȚĂ

... CREDÍNȚĂ , credințe , s . f . 1. Faptul de a crede în adevărul unui lucru ; convingere , siguranță , certitudine . 2. ( Înv . ) Încredere ( pe care o inspiră cineva ) . 3. Fidelitate , devotament , statornicie față de cineva sau de ceva . 4. Speranță , nădejde . 5. Convingere despre existența ...

 

EVIDENȚĂ

... EVIDÉNȚĂ , evidențe , ( 2 ) s . f . 1. Faptul de a fi evident , caracterul a ceea ce este evident ; certitudine . 2. Activitate care asigură informarea permanentă și precisă despre situația dintr - un anumit domeniu prin înregistrarea și controlul proceselor , fenomenelor , lucrurilor , bunurilor , persoanelor etc . din ...

 

GELOZIE

GELOZÍE , gelozii , s . f . 1. Sentiment chinuitor și obsedant pe care îl provoacă în sufletul cuiva bănuiala sau certitudinea că ființa iubită îi este necredincioasă . 2. ( Rar ) Invidie ,

 

INCERTITUDINE

... INCERTITÚDINE , incertitudini , s . f . Lipsă de certitudine

 

NĂDEJDE

... Încredere sau convingere că ceea ce faci ori dorești se va realiza ; speranță , nădăjduire ; încredere în sprijinul , în ajutorul cuiva sau a ceva , certitudine

 

POZITIV

... POZITÍV , - Ă , pozitivi , - e , adj . l . Care se întemeiază pe experiență , pe fapte , pe realități ; p . ext . care are un caracter de certitudine ; cert , adevărat , real , sigur . 2. ( Despre oameni ) Realist , cu spirit practic . 3. Care este mai mare decât zero sau egal cu zero ; care se notează ...

 

PROBABILISM

... PROBABILÍSM s . n . Concepție potrivit căreia nu se poate stabili cu certitudine

 

SIGURANȚĂ

... care îl dă cuiva faptul de a se ști la adăpost de orice pericol ; securitate . 2. Lipsă de îndoială , convingere neclintită , încredere nestrămutată ; certitudine . 3. Dispozitiv la armele de foc , care împiedică descărcarea accidentală a armei . 4. Nume dat în trecut poliției secrete . [ Var . : ( înv . ) siguránție s ...