Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ARȚĂGOS, GÂLCEVITOR, PRICINAȘ, SFĂDĂUȘ, SFADNIC, ZAVRAGIOAICĂ ... Mai multe din DEX...

CERTĂREȚ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

CERTĂRÉȚ, -EÁȚĂ, certăreți, -e, adj. (Adesea substantivat) Căruia îi place cearta, care caută ceartă; gâlcevitor, arțăgos. - Ceartă + suf. -ăreț.

Sursa : DEX '98

 

CERTĂRÉȚ adj., s. arțăgos, gâlcevitor, scandalagiu, (rar) vociferant, (înv. și pop.) zavragiu, (pop. și fam.) țâfnos, zurbagiu, (pop.) pricinaș, rânzos, (înv. și reg.) sfadnic, sfădalnic, sfădicios, (reg.) arțăgaș, gâlcevos, potcaș, scandalos, sfădăioș, sfădăreț, sfădăuș, (Mold. și Bucov.) cârciogar, (Transilv.) porav, (prin Olt.) pricinelnic, (prin Olt. și Ban.) pricinos, (înv.) pricelnic, pricios, pricitor, sfădaci, sfăditor, (fig.) clonțos, colțos, țăndăros. (Om \~.)

Sursa : sinonime

 

certăréț adj. m., pl. certăréți; f. sg. certăreáță, pl. certăréțe

Sursa : ortografic

 

CERTĂR//ÉȚ \~eáță (\~éți, \~éțe) și substantival Care caută ceartă; căruia îi place cearta; gâlcevitor; arțăgos; scandalagiu; buclucaș. /ceartă + suf. \~ăreț

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CERTĂREȚ

 Rezultatele 1 - 7 din aproximativ 7 pentru CERTĂREȚ.

ARȚĂGOS

... ARȚĂGÓS , - OÁSĂ , arțăgoși , - oase , adj . ( Pop . și fam . ) Certăreț

 

GÂLCEVITOR

... GÂLCEVITÓR , - OÁRE , gâlcevitori , - oare , adj . , s . m . și f . ( Pop . ) ( Om ) certăreț

 

PRICINAȘ

... PRICINÁȘ , - Ă , pricinași , - e , s . m . și f . , adj . ( Pop . ) 1. S . m . și f . , adj . ( Om ) certăreț

 

SFĂDĂUȘ

... SFĂDĂÚȘ , - Ă , sfădăuși , - e , adj . ( Reg . ) Certăreț

 

SFADNIC

... SFÁDNIC , - Ă , sfadnici , - ce , adj . ( Reg . ; adesea substantivat ) Certăreț

 

ZAVRAGIOAICĂ

ZAVRAGIOÁICĂ , zavragioaice , s . f . 1. Țigancă din grupul țiganilor nomazi ( ursari sau căldărari ) , soție de zavragiu ( 1 ) . 2. Femeie gâlcevitoare , scandalagioaică , certăreață . - Zavragiu + suf . -