Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ZĂLOG ... Mai multe din DEX...

CHEZĂȘIE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

CHEZĂȘÍE, chezășii, s.f. (Adesea fig.) Faptul de a garanta pentru altul din punct de vedere material sau moral; ceea ce constituie o garanție pentru cineva sau ceva. Chezaș + suf. -ie.

Sursa : DEX '98

 

CHEZĂȘÍE s. v. amanet, cauțiune, fidejusiune, gaj, garanție.

Sursa : sinonime

 

CHEZĂȘÍE s. v. garanție.

Sursa : sinonime

 

chezășíe s. f., art. chezășía, g.-d. art. chezășíei; pl. chezășíi, art. chezășíile

Sursa : ortografic

 

CHEZĂȘÍ//E \~i f. înv. 1) Obligație în virtutea căreia cineva asigură cuiva posibilitatea de a beneficia de un lucru, de un drept sau îl protejează pe cineva de o primejdie oarecare; garanție. 2) Mijloc prin care se asigură executarea unei asemenea obligații; garanție. 3) Obiect care serveşte drept asigurare a îndeplinirii unui angajament; garanție. [Art. chezășia; G.-D. chezășiei; Sil. -și-e] /chezaș + suf. \~ie

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruCHEZĂȘIE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 16 pentruCHEZĂȘIE.

Ștefan Octavian Iosif - Cîntece (Iosif, 1)

... e glodos și greu,     Negura se lasă : „Știe bunul Dumnezeu     De-om ajunge-acasă !...â€� IV Dragă codrule, te las...     Plec pe căi străine... Chezășie mi-a rămas     Inima la tine. Tu m-ai învățat să cînt     Din copilărie, Și de-atunci n-am pe pămînt     Altă bucurie ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Ciutacii turci de la Rusciuc către d-nu Cremieux în privința drepturilor pol

Dimitrie Bolintineanu - Ciutacii turci de la Rusciuc către d-nu Cremieux în privinţa drepturilor politice ce se cereau a se da evreilor Ciutacii turci de la Rusciuc către d-nu Cremieux în privința drepturilor politice ce se cereau a se da evreilor de Dimitrie Bolintineanu În Opere, vol II, București: Scriitori Români, 1982, pp. 37-38. În Eumenidele sau Satire Politice. Jurnal în versuri. I (1866), nr. 4 (Octombrie), p. 7.; S-a citit în Siècle, hava diș franțuz, Un articol mare, articol ursuz, Scris de a ta mână foarte celebie. Tu zici că românii sunt în barbarie Sunt haini cu totul și mai habitir Chiar decât felahii cei de la Misir, Căci gonesc evreii din acele părți Și le stric la havre și le ard la cărți. Bre! Credeți voi poate ca s-aveți în har Politice drepturi printr-un harmazar, Se fiți bei acolo cum nu s-a văzut Și aceste toate pentru-un împrumut! Dar se poate-acolo drepturi s-aveți voi Când aceste drepturi nu le-avem nici noi? Voi la țara-aceea încă mai aveți Havre și cu dânșii încă o duceți, Iar ...

 

George Topîrceanu - Panait Istrati (Topîrceanu)

George Topîrceanu - Panait Istrati (Topîrceanu) Panait Istrati de George Topîrceanu Nu cunoaștem încă proza literară, de creație propriu-zisă, a dlui Panait Istrati , fenomenalul proletar român din Brăila, căruia Romain Rolland i-a deschis drumul celebrității în literatura apuseană. Am urmărit însă cu viu interes articolele lui din Adevărul literar . Cu tot fondul lor ideologic, adesea naiv și uneori confuz, articolele lui Istrati, prin căldura sincerității lui impresionante, atrag ca orice manifestare liberă a unui viguros temperament de scriitor. Până și vocabularul lui cam plebeian sau jemanfutismul și fudulia cu care-și narează succesul nu sunt lipsite de un oarecare farmec bonenfant , care „îl prindeâ€�â€�... Deprinși până la saturație cu proza beletriștilor noștri din ultimul timp, încărcată de o pretențioasă etalare de erudiție într-un stil fad, pomădat și pedant, era gata să uităm că, la urma urmei, chiar atunci când scrie numai articole și spune prostii, talentul e ceva mai rar și mai scump decât o arhivă sau o bibliotecă ambulantă. De la o viață sufletească intensă, generoasă, tot se mai pot înfrupta și cei de pe delături cu câte ceva, — pe când de la egoismul ascet, oricât de ...

 

Costache Conachi - Scrisoare către Zulnia

... prin îmbrățoșere.     Ș-ai primit, ah, norocire, supt copaciul acel mare,     Ce pare că-l văz cu ochii și acum în depărtare,     Ai primit drept chezășie ceriul, stelele și luna.     Viața mea și a ta însuși, că te-oi iubi totdeauna.     Că te-oi iubi păn' la moarte, că ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Ingratul

... hrănești. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cercași să-ți mai plimbi lenea, să schimbi și meserie, Ca spârcul schimbând locul să scape de ponos; Ceruși ajutorință să-ți fiu drept chezășie; Chezaș, hrănitor, reazem ți-am fost mai cu prisos. Cu gândul trândăviei porneai la ascultare, Și slujba, datoria în veci n-ai cunoscut: Ca jidovu ...

 

Nicolae Filimon - Influența cometului asupra artiștilor de la opera italiană

Nicolae Filimon - Influenţa cometului asupra artiştilor de la opera italiană Influența cometului asupra artiștilor de la opera italiană de Nicolae Filimon Astronomii moderni strigă din toate puterile să nu avem frică de comeți, căci ei nu sunt decît niște corpuri luminoase și cu coadele lungi care, negăsind pe nimeni să-i ia în serviciu, umblă rătăcind pe bolta stelată a cerului, fără a pricinui cuiva vreun rău. Părerea acestor învățați poate să fie prea adevărată, mai cu seamă că, pînă a nu se arăta pe la noi cometul Donati, mi-au mai repetat-o chiar descoperitorul lui, pe cînd mă aflam la Florența. Cu toate acestea, am rămas și voi rămînea totdauna statornic în convicțiunea mea că toate relele ce suferă omenirea vin din influența fatală a comeților. Spuneți-mi, mă rog, ar fi murit oare Friederich cel Mare daca nu venea un blestemat de comet să se așeze cu cea mai mare impertinență dasupra Berlinului? Napoleon I s-ar fi dus el oare pe corabia Belerofon, ca să se dea de bunăvoie prizonier eternilor săi inemici și să moară la insula Santa Elena, bătîndu-se cu șoarecii? Dar astea sunt ...

 

Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Dumineca Lăsatului sec de brânză

Antim Ivireanul - Cuvânt de învăţătură la Dumineca Lăsatului sec de brânză Cuvânt de învățătură la Dumineca Lăsatului sec de brânză de Antim Ivireanul Fieștecare vânătoriu îș gătĂ©ște sculele și ciniile meșterșugului său, adecă cel ce prinde păsări zburătoare face lațuri, clucse și mreji; iar cel ce vânează hiară sălbatece își face pușcă, cursă de hier, gropi și altele ca acĂ©stia. Așijderea și păscariul își face undițe, cârlige, plasă, sac și câte îl învață meșterșugul său, ca să dobândească și să câștige cĂ©ia ce pohtĂ©ște; iar cel ce va vrea să vânĂ©ze oameni, cu ce scule socotiți că ar putea să-i vânĂ©ze? (Că oamenii încă să vâneză și să prind ca și peștii, după cum zice Hristos la sfânta Evanghelie, la al 4 cap al lui Mathei: Veniți după mine și vă voiu face pre voi păscari de oameni). Nu socotesc cu alt cu nimic ca să-i poată vâna, fără numai cu învățătura și cu cuvântul. Căci pentru om nu iaste nici undiță, nici vreun fĂ©liu de mreajă, ca învățătura cea împletită de cuvinte cu carele să vânează și să unĂ©ște cu Dumnezeu și să fericĂ©ște cu dânsul, în ...

 

Constantin Negruzzi - Parte întăi

Constantin Negruzzi - Parte întăi Parte întăi de Constantin Negruzzi Tu vrei, iubita me prietină, să-ți fac prescriire rătăcirilor tinereții mele, orișicât ar fi ea de neplăcută; ceea ce tu poftești este pentru mine o poroncă neurnită, nu-ți voi tăgădui nimica; și fără să te supăr prin un înainte cuvânt supărători, îți voi discoperi pănâ și celi mai mici împregiurări a unii curvii înfricoșate, întru care odinioară am fost adâncită. Adivărul va povâțui condeiul meu. Nu mă voi osteni a acoperi nici cu ce mai supțiri gază scriire me: voi zugrăvi lucrurile după fire, fără să mă tem că voi jîgni legile bunicuviință, cari nu sunt făcute pentru niște persoane atât de prietini precum noi. Afarâ de aceasta, tu ai o cunoștință foarte adâncă de desfătările celi adivărate, pentru ca prescriere lor să te scandalisască. Tu știi că oamenii cu duh și cu gust au ca o datorie a-și împodobi eticurile cu feliuri de goliciuni, cu toate că, temându-să de a răni ochii subțiri, nu le pun în sama lor. Să trecim la istorie me: fiind copil, mă numĂ© Franțisca Hil. Eu sunt născută din niște părinți foarte ...

 

Ioan Slavici - Moara cu noroc

Ioan Slavici - Moara cu noroc Moara cu noroc de Ioan Slavici Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII 9 IX 10 X 11 XI 12 XII 13 XIII 14 XIV 15 XV 16 XVI 17 XVII I — Omul să fie mulțumit cu sărăcia sa, căci, dacă e vorba, nu bogăția, ci liniștea colibei tale te face fericit. Dar voi să faceți după cum vă trage inima, și Dumnezeu să vă ajute și să vă acopere cu aripa bunătății sale. Eu sunt acum bătrână, și fiindcă am avut și am atât de multe bucurii în viață, nu înțeleg nemulțumirile celor tineri și mă tem ca nu cumva, căutând acum la bătrânețe un noroc nou, să pierd pe acela de care am avut parte până în ziua de astăzi și să dau la sfârșitul vieții mele de amărăciunea pe care nu o cunosc decât din frică. Voi știți, voi faceți; de mine să nu ascultați. Mi-e greu să-mi părăsesc coliba în care mi-am petrecut viața și mi-am crescut copiii și mă cuprinde un fel de spaimă când mă gândesc să rămân singură într-însa: de aceea, ...

 

Ion Luca Caragiale - În vreme de război

Ion Luca Caragiale - În vreme de război În vreme de război de Ion Luca Caragiale Cuprins 1 I 1.1 * 2 II 3 III I În sfârșit ,ceata de tâlhari căzuse prinsă în capătul pădurii Dobrenilor. Doi ani de zile, vreo câțiva voinici, spoiți cu cărbuni pe ochi, foarte-ndrăzneți și foarte cruzi, băgaseră spaima în trei hotare. Întâi începuseră cu hoția de cai; apoi o călcare, două cu cazne; pe urmă omoruri. Între altele făcuseră acum în urmă o vizită despre ziuă lui Popa Iancu din Podeni. Popa era un om cu dare de mână, rămas văduv, deși foarte tânăr, trăia cu maică-sa. Îi mergeau treburile cît se poate de bine. În timp de un an și jumătate, cumpărase două sfori de moșie, ridicase un han și o pereche de case de piatră; vite multe, oi, cinci cai, și mai avea, se zice, și bănet. Astea băteau la ochi, toată lumea credea că popa găsise vreo comoară. La așa stare, trebuia, se-nțelege, să se oprească ochii tâlharilor. Într-o seară, părintele Iancu a făcut prostia să rămână acasă singur de tot: pe bătrână a trimis-o cu trăsura la târg, cu un ...

 

Ion Luca Caragiale - Kir Ianulea

Ion Luca Caragiale - Kir Ianulea Kir Ianulea de Ion Luca Caragiale Apărut în 1907 Zice că odată, acu vreo sută și nu știu câți ani, a dat poruncă Dardarot, împăratul iadului, să s-adune dinainte-i diavolii, de la mare pân la mic, unul să nu fle lipsă, că-i scurtează coada și-i lungește urechile! Și, dacă s-au adunat ei cu toții, împăratul s-a tras de țăcălie scrâșnind strașnic, a tușit de i-a pârâit jețul, a holbat ochii la el și le-a zbierat așa: - Afurisiților! care dintre voi nu e zevzec, să-i treacă pe sub nas toate și el să nu bage nimic la cap, trebuie să fi luat seama, ca și mine, că toți oamenii sosiți de pe la dânșii aici la noi nu se plâng decât numa și numa de soțiile lor; toată vina pentru pierzarea lor o aruncă în spinarea nevestelor; pe care-l întrebi de ce a ajuns aici: "femeia" și iar "femeia". Măi, am zis eu în gândul meu, adevărat să fie asta?... Pe spusele oamenilor, firește, mare temei nu putem pune, fiindcă-i ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruCHEZĂȘIE

 Rezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentruCHEZĂȘIE.

Psalmii Capitol 33

Psalmii Capitol 33 Psalmii 32 Psalmii Capitol 33 1 Neprihăniților, bucurați-vă în Domnul! Oamenilor fără prihană le șade bine cîntarea de laudă. 2 Lăudați pe Domnul cu arfa, lăudați -L cu alăuta cu zece coarde. 3 Cîntați -I o cîntare nouă! Faceți să răsune coardele și glasurile voastre! 4 Căci Cuvîntul Domnului este adevărat, și toate lucrările Lui se împlinesc cu credincioșie. 5 El iubește dreptatea și neprihănirea; bunătatea Domnului umple pămîntul. 6 Cerurile au fost făcute prin Cuvîntul Domnului, și toată oștirea lor prin suflarea gurii lui. 7 El îngrămădește apele mării într`un morman, și pune adîncurile în cămări. 8 Tot pămîntul să se teamă de Domnul! Toți locuitorii lumii să tremure înaintea Lui! 9 Căci el zice, și se face; poruncește și ce poruncește ia ființă. 10 Domnul răstoarnă sfaturile Neamurilor, zădărnicește planurile popoarelor. 11 Dar sfaturile Domnului dăinuiesc pe vecie, și planurile inimii Lui, din neam în neam. 12 Ferice de poporul, al cărui Dumnezeu este Domnul! Ferice de poporul, pe care Și -l alege El de moștenire! 13 Domnul privește din înălțimea cerurilor, și vede pe toți fiii oamenilor. 14 Din locașul locuinței Lui, El privește pe toți locuitorii pămîntului. 15 El le ...

 

Proverbele Capitol 17

... nebunului? Să cumpere înțelepciunea?... Dar n`are minte. - 17 Prietenul adevărat iubește oricînd, și în nenorocire ajunge ca un frate. - 18 Omul fără minte dă chezășie, se pune chezaș pentru aproapele său. - 19 Cine iubește certurile iubește păcatul, și cine-și zidește poarta prea înaltă, își caută pieirea. - 20 Cel cu ...

 

Proverbele Capitol 22

Proverbele Capitol 22 Proverbele 21 Proverbele Capitol 22 1 Un nume bun este mai de dorit decît o bogăție mare, și a fi iubit prețuiește mai mult decît argintul și aurul. - 2 Bogatul și săracul se întîlnesc: Domnul i -a făcut și pe unul și pe altul. - 3 Omul chibzuit vede nenorocirea și se ascunde, dar cei proști merg înainte și sînt pedepsiți. - 4 Răsplata smereniei, a fricii de Domnul, este bogăția, slava și viața. - 5 Spini și curse sînt pe calea omului stricat: cel ce-și păzește sufletul se depărtează de ele. - 6 Învață pe copil calea pe care trebuie s`o urmeze, și cînd va îmbătrîni, nu se va abate dela ea. - 7 Bogatul stăpînește peste cei săraci, și cel ce ia cu împrumut, este robul celui ce -i dă cu împrumut. - 8 Cine samănă nelegiuire, nelegiuire va secera, și nuiaua nelegiuirii lui este gata. - 9 Omul milostiv va fi binecuvîntat, pentrucă dă săracului din pînea lui. 10 Izgonește pe batjocoritor, și cearta se va sfîrși, neînțelegerile și ocările vor înceta. - 11 Cine iubește curăția inimii, și are bunăvoința pe buze, este prieten cu împăratul. - 12 Ochii Domnului păzesc pe cel ...

 

Evrei Capitol 6

... a așteptat cu răbdare, a dobîndit făgăduința. 16 Oamenii, ce -i drept, obicinuiesc să jure pe cineva mai mare; jurămîntul este o chezășie, care pune capăt orișicărei neînțelegeri dintre ei. 17 Deaceea și Dumnezeu, fiindcă voia să dovedească cu mai multă tărie moștenitorilor făgăduinței nestrămutarea hotărîrii Lui, a ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruCHEZĂȘIE

 Rezultatele 1 - 2 din aproximativ 2 pentruCHEZĂȘIE.

ZĂLOG

... ZĂLÓG^2 , zăloguri , s . n . ( Pop . ) Amanet , garanție , gaj , chezășie 2. Obiect ( rar persoană ) lăsat ca garanție . ZĂLÓG^1 s . m . ( Reg . ) Arbust înalt până la cinci metri , cu lujeri cenușii - verzui și frunze lanceolate ...