Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Vezi și forma bază: CIFRA

  Vezi și:CIFRAT, CIFRA, ȘAIZECI, CIFRARE, MILESIM, NULĂ, OCTANIC, ȘAISPREZECE, ȘAPTE, ȘAPTESPREZECE, ȘAPTEZECI ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului CIFRĂ: CIFRA.

 

CIFRĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

CÍFRĂ, cifre, s.f. 1. Simbol grafic (care reprezintă unul dintre numerele de la zero la nouă) folosit pentru scrierea numerelor; (impr.) număr. 2. Volum, sumă, cantitate reprezentată prin cifre (1). * Impozit pe cifra de afaceri = impozit aplicat proporțional cu mărimea, cu valoarea afacerilor. 3. Număr care indică valoarea unei mărimi caracteristice a unei substanțe, a unui fenomen. Cifră de saponificare. - Din it. cifra, lat. cifra. Cf. fr. c h i f f r e.

Sursa : DEX '98

 

CÍFRĂ s. 1. v. număr. 2. (MAT.) (impr.) număr. (\~ 16.)

Sursa : sinonime

 

CÍFRĂ s. f. 1. simbol grafic pentru reprezentarea numerelor. * (fig.) număr, cantitate, sumă. 2. ~ de afaceri = cuantum al unor operații comerciale, financiare, în cifre. 3. număr care indică valoarea unei mărimi caracteristice a unei substanțe, a unui fenomen etc. (< it., lat. cifra, cf. fr. chiffre)

Sursa : neoficial

 

cífră (simbol grafic, cuantum) s. f. (sil. -fră), g.-d. art. cífrei; pl. cífre

Sursa : ortografic

 

CÍFR//Ă \~e f. 1) Semn convențional folosit pentru reprezentarea grafică a numerelor. 2) Cantitate exprimată numeric. \~ de afaceri. [G.-D. cifrei] /cifra, lat. cifra, fr. chiffre

Sursa : NODEX

 

CÍFRĂ s.f. 1. Semn convențional pentru reprezentarea numerelor. ** (Fig.) Număr, cantitate, sumă. 2. Volum, cuantum al unor operații comerciale, financiare, reprezentat în cifre. 3. Număr care indică valoarea unei mărimi caracteristice a unei substanțe. [< it. cifra, fr. chiffre, germ. Ziffer < ar. şifr - gol, zero].

Sursa : neologisme

 

cífră (-re), s.f. - Simbol grafic folosit pentru scrierea numerelor. - Var. cifru, (înv.) țifră. It. cifra (sec. XIX). Var. cifru, înv. cu sensul curent, se folosește mai ales cu sensul de "cheie, soluție"; țifră redă pronunțarea germ. Ziffer. Der. cifra, vb . (a socoti, a calcula; a numerota; refl., a însuma, a aduna); descifra, vb., compus pe baza fr. déchiffrer.

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru CIFRĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 24 pentru CIFRĂ.

Mihai Eminescu - Lumea îmi părea o cifră...

Mihai Eminescu - Lumea îmi părea o cifră... Lumea îmi părea o cifră... de Mihai Eminescu Lumea îmi părea o cifră, oamenii îmi păreau morți, Măști, ce râd după comandă, cari ies de după porți Și dispar ­ păpuși măiestre, ce că sunt nici că nu știu Și-ntr-o lume de cadavre căutam un suflet viu; Mă zbăteam dorind viață, cu ce sete eu cătam Precum cel ce se îneacă se acață de-orice ram. Dibuit-am în științe, în maxime,-n poezie, Dară toate îmi părură sură, stearpă teorie. N-aveam scop în astă lume, nici aveam ce să trăiesc Până când... blestăm momentul!... pân- ce-a fost să te-ntâlnesc. Oare sunt eu tot același? Singur nu mai mă-nțeleg: De clipirea genei tale putui viața să mi-o leg. Eram mândru ­ înjosirea, ba sclavia mă înveți: Mă disprețuiesc pe mine... ce mai are astăzi preț? Îmi părea că împărații sunt pe lume un nimic Căci ei nu țineau în mână degetul tău dulce, mic, Începusem s-am în lume ceva ce plătea mai mult Decât lumea, decât totul ce putusem să ascult; Mă miram, cum de pierdusem ochii pentru tot ce fu? Toate ...

 

Ion Luca Caragiale - Lache și Mache

Ion Luca Caragiale - Lache şi Mache Lache și Mache de Ion Luca Caragiale Nuvelă Multe și mărunte s-au vorbit despre inseparabilii Orest și Pilad din anticitate, însă, cu drept cuvânt, vremurile de acum se vor mândri cu povestirea istoriei lui Lache și Mache, căci în adevăr acești doi oameni nu pot avea decât una și aceeași istorie: ei vor da exemplu veacurilor viitoare despre puterea prieteșugului. Cine a cunoscut pe unul a cunoscut și pe celălalt, fiindcă amândoi mai aproape trăiesc, mai aproape dorm, decât chiar frații cei lipiți din Siam. Cine zice Lache zice Mache și viceversa. Cel dântâi s-a născut la Severin tot în ziua și ceasul în care a văzut cel d-al doilea lumina la Dorohoi: pe amândoi i-a tras ața la București, pentru a îmbrățișa cariera de copist. Dacă la vreo răspântie vezi arătându-se mutra unuia, așteaptă puțin și vei vedea și pe celălalt, care, întârziind pentru cine știe ce, își grăbește pasul ca să-și ajungă jumătatea; în adevăr jumatate, căci Lache și Mache nu sunt decât unul și același în două fețe, doime de o ființă ...

 

Mihai Eminescu - La moartea lui Neamțu

Mihai Eminescu - La moartea lui Neamţu La moartea lui Neamțu de Mihai Eminescu Lăsați clopotul să plângă cu-a lui voce de aramă, Lăsați turnul ca să miște a lui inimă de fier, Căci de stele mai aproape el le dă acuma samă Că un suflet bun și nobil se îndreaptă cătră cer. Clopote, tu simți durerea și urmezi cu-a ta cântare, Când din stea în stea se suie sufletul într-un avânt, Pe când noi urmăm cu pasul cel rărit de întristare Lutul palid, fără suflet, să-l depunem în pământ. Ochii? Câte dulci imagini au sorbit a lor lumine! Capul? O, de câte gânduri el a fost împopulat! Inima? Câtă simțire frământat-a ea în sine? Sufletul? Câte speranțe, câte visuri a păstrat? Ș-azi nimic. Lumea gândirei e o lume sfărâmată De lemnoasa mân-a morții inima e stoars-acum, Și imaginele-s șterse, ce prin el treceau odată, Sufletul (dacă esistă) printre nori își face drum. Ai știut tu, scumpe frate, că pământu-i o ruină? Că-i o sarcină viața? Că-i martiriu să trăiești? Ai știut ...

 

Ion Luca Caragiale - Moftangii

... ar fi în guvern care ar vrea să stingă lumina, să rearunce România în obscuritate! Din contra, la fiece buget nou, trebuie să se crească cifra respectivă - progresul științei reclamă și alt progres: progresul paragrafului respectiv. Și toate astea, fiindcă știința e mai presus de luptele politice; guvernele sunt trecătoare, știința ...

 

Titu Maiorescu - În contra direcției de astăzi în cultura română

... această așezare este aproape a fi terminată. Avem de toate cu îmbelșugare ? își închipuiesc ei ? și când îi întrebi de literatură, îți citează cifra coalelor înnegrite pe fiecare an cu litere române și numărul tipografiilor din București, și când le vorbești de ștință, îți arată societățile mai mult sau ...

 

Titu Maiorescu - Pentru restabilirea școalelor normale. Asupra budgetului instrucțiunii publice pe 1

... sau pentru instituțiuni de o cultură de lux, și să lăsăm să se lipsească țara de școale reale și sătești; sau e mai bine, dacă cifra e mărginită, ca aceste mijloace mici să le destinăm în prima linie pentru învățământul elementar, real si de meserii? Și astfel pusă întrebarea, lucrul ia ...

 

Elisabeta de Wied - Mihai Eminescu

Elisabeta de Wied - Mihai Eminescu Mihai Eminescu ()  n. 15 ianuarie 1850 , Botoșani  d. 15 iunie 1889 , București  Cel mai cunoscut poet din literatura română    Biografie în limba română    Citate în limba română    Multimedia la Commons Mihai Eminescu , poet român Cuprins 1 Opere 1.1 Poezie 1.1.1 După an 1.1.1.1 1866 1.1.1.2 1867 1.1.1.3 1868 1.1.1.4 1869 1.1.1.5 1870 1.1.1.6 1871 1.1.1.7 1872 1.1.1.8 1873 1.1.1.9 1874 1.1.1.10 1875 1.1.1.11 1876 1.1.1.12 1877 1.1.1.13 1878 1.1.1.14 1879 1.1.1.15 1880 1.1.1.16 1881 1.1.1.17 1882 1.1.1.18 1883 1.1.1.19 1884 1.1.1.20 1885 1.1.1.21 1886 1.1.1.22 1887 1.1.2 Din volumul Poezii (1884) 1.1.3 Din periodice 1.1.4 Poezii publicate postum 1.1.5 Poeme originale de inspirație folclorică 1.2 Proză 1.2.1 Proză antumă 1.2.2 Proză postumă ...

 

Titu Maiorescu - Observări polemice

Titu Maiorescu - Observări polemice Observări polemice de Titu Maiorescu 1869 I — A critica este ușor; e greu a face mai bine. — Fără îndoială. Dar de aci nu urmează, precum par a crede cei ce ne întâmpină cu asemenea opinii noi, că a critica este de prisos. Ușoară sau nu, critica a fost și va rămânea o lucrare necesară în viața publică a unui popor. Înțelegerea răului este o parte a îndreptării. Din acest punct de vedere, înființarea unei reviste ( Convorbiri literare ) cu o tendință critică mai pronunțată ne pare a împlini un gol lăsat în mica noastră mișcare literară. În adevăr, publicistica română prezintă deocamdată în tonul și maniera criticilor sale spectacolul a două extreme greu de împăcat. Foile politice, cu prea puține excepții, sunt pline de personalități la adresa celor ce susțin o opinie contrară, jurnaliștii se tratează de inimici, nu de adversari, "oameni corupți, trădători de patrie", în timpul din urmă "conspiratori austro-maghiari", sunt epitetele obișnuite cu care un partid atacă pe calălalt, și, fiindcă acesta răspunde tot așa celui dintâi, publicul cu bun-simț ...

 

Constantin Stamati-Ciurea - Un ajun de Anul Nou

Constantin Stamati-Ciurea - Un ajun de Anul Nou Un ajun de Anul Nou de Constantin Stamati-Ciurea Prin iscusința picturii decorative, a mecanicii și științelor fizi­cale, producem noi pe scena teatrală în cadru mic minunatele iluziuni, copiate după natură, imitând schimbările și mișcările, ce se săvârșesc în perioadele elementelor tulburate. Priveliștea este adusă la așa mare perfecțiune, încât în mijlocul iernii, pe când afară viscolește și gerul frige pârjol, privitorul, lăfăindu-se în loja sa somptuoasă, în care aburește o căldură ca în luna lui mai, simte până și mirosul de viorele și lăcrimioare, care-i vine de la o damă megieșă, elegantă și cu un buchet mare în mână. Cortina se ridică și el vede aievea o furtună pe mare cu fulgere și trăsnete, sau viscol de nea, ce se spulberă în pus­tiu, înghețând de viu și îngropând în troian pe călătorul rătăcit. Deci târgovețul birocrat sau locuitorul nerăzlețit din oraș nu o dată cu înfiorare își închipuie pe acel nenorocit, care pe neaș­teptate a fost prins de turbatele valuri sau viscole, în care el e împins la pieire, trecând prin orele fioroase de schingiuiri ca ale iadului, și ajungând la ...

 

Ion Luca Caragiale - Cuvântare

Ion Luca Caragiale - Cuvântare Cuvântare de Ion Luca Caragiale I Domnilor Într'o seară frumoasă de vară, un tânăr călător obosit de drum, ajungând lângă un izvor, s'a așezat jos să se odihnească. În față spre apus de vale se ridica o pădure bătrână, iar la spatele pădurii cobora măreț soarele. Pe deoparte oboseala, pe de alta înalta frumusețe a priveliștii l-au vrăjit; și sub vraja lor, tânărul nostru drumeț a adormit adânc... A adormit adânc - și a dormit foarte bine. Când s'a trezit - a doua zi dimineața - răsărea soarele. În fața tânărului, spre apus, acest soare nu mai lumina pădurea bătrână dindărătul căreia scăpătase aseară... lumina un oraș grandios: cu palaturi, catedrale, turnuri, cupole și viaducturi și mișcarea și sgomotul orașului mare... În locul pădurii negre de aseară, ce prestigioasă apariție aeriană sub strălucirea limpede a dimineții !... S'a șters omul umit la ochi... Cum se poate ? Cum se poate ? M'am culcat aseară - sigur - în fața unei păduri... și acum când mă trezesc... (aplauze). Și necrezându-și ochilor, s'a aplecat asupra izvorului să- ...

 

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Ioan Vodă cel Cumplit

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Ioan Vodă cel Cumplit Ioan Vodă cel Cumplit de Bogdan Petriceicu Hasdeu Aventurile, domnia, războaiele, moartea lui; rolul său în istoria universală și în viața poporului român. (1572-1574) Ainsi d'un peuple entier je feuilletais l'istoire! Livre fatal de deuil, de grandeur, de victoire... Astfel răsfoiam istoria unui popor întreg: carte fatală de doliu, de mărire, de victorie! Victor Hugo, oda Ubi defuit orbis Cuprins 1 PREFAȚA LA A II-A EDIȚIUNE 2 PREFAȚA PRIMEI EDIȚIUNI 3 INTRODUCȚIUNE 4 AVENTURIERUL 5 DOMNUL 6 CĂPITANUL 7 CATASTROFA 8 DUPĂ EL... 9 EPILOG PREFAȚA LA A II-A EDIȚIUNE Sunt acum aproape 30 de ani, la 1864, în casele lui Mircousch din Piața Teatrului, am scris pe Ioan-vodă cel Cumplit. Eram tânăr și scriam așa cum nu mai sunt în stare de a scrie astăzi: dar tocmai de aceea, reproducând lucrarea mea de atunci, o las cum a fost, fără a cuteza să-i îmbătrânesc tinerețea, căci orice adaos ar fi un benghi, orice scurtare — o zbârcitură. Fără a adăoga, fără a scurta, fără ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CIFRĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 45 pentru CIFRĂ.

CIFRAT

... CIFRÁT , - Ă cifrați , - te , adj . ( Despre texte ) Scris în cifru . - V. cifra

 

CIFRA

CIFRÁ , cifrez , vb . I . 1. Refl . A se evalua ( în cifre ) la . . . 2. Tranz . A aplica unui text un

 

ȘAIZECI

... ȘAIZÉCI num . card . Număr având în numărătoare locul între cifra cincizeci și nouă și șaizeci și unu și care se indică prin cifra

 

CIFRARE

... CIFRÁRE s . f . Faptul de a cifra ; cifraj . V. cifra

 

MILESIM

... MILÉSIM , milesime , s . n . 1. ( Livr . ) Cifra l care indică mia în exprimarea miilor în cifre . 2. Cifră ( sau cifre ) de pe o monedă , o marcă poștală etc . care indică data de ...

 

NULĂ

... NÚLĂ , nule , s . f . 1. ( Cifra

 

OCTANIC

OCTÁNIC , - Ă , octanici , - ce , adj . ( Despre parametri ) Care caracterizează rezistența la detonație a benzinelor . Cifră octanică = cifră care indică rezistența la explozie a unui combustibil lichid folosit în unele motoare cu ardere internă . - Octan + suf . -

 

ȘAISPREZECE

... ȘÁISPREZECE num . card . Număr care , în numărătoare , are locul între cincisprezece și șaptesprezece și care se indică prin cifra

 

ȘAPTE

... ȘÁPTE num . card . , s . m . 1. Număr având în numărătoare locul între șase și opt și care se indică prin cifra 7 sau VII. 2. S . m . Compus : ( Bot . ) șapte - degete = plantă erbacee cu tulpina târâtoare , cu frunze dințate și cu flori purpurii ( Comarum palustre ) . [ Var ...

 

ȘAPTESPREZECE

... ȘÁPTESPREZECE num . card . Număr având în numărătoare locul între șaisprezece și optsprezece și care se indică prin cifra

 

ȘAPTEZECI

... ȘAPTEZÉCI num . card . Număr având în numărătoare locul între șaizeci și nouă și șaptezeci și unu și care se indică prin cifra

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...