Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:CIOMĂGEL, GHIOAGĂ, CIOMĂGAȘ, CIOMĂGAR, CIOMĂGEALĂ, CIOMĂGI, JARCHINĂ, JILĂVETE, MĂCIUCĂ, PAR ... Mai multe din DEX...

CIOMAG - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

CIOMÁG, ciomege, s.n. Băț mare și gros, adesea cu măciulie sau întărit cu fier la unul din capete; bâtă. ** Lovitură, bătaie dată cuiva cu un astfel de băț. - Din tc. çomak.

Sursa : DEX '98

 

CIOMÁG s. bâtă, măciucă, (pop.) toroipan, (reg.) ghioagă, jarchină, macă, moacă, otic, pătăchie, tămânjer, tăujer, tufan, tufă, (Mold., Bucov. și Transilv.) botă, (Mold.) ceatlău, (Olt.) colvă, (Ban.) crivac, (Olt.) dârjală, (Ban.) haidamac, (Olt. și Ban.) jilăvete, (Transilv. și Maram.) măcău, (Transilv., Maram. și Olt.) șuvei, (prin Bucov.) tașmău, (Mold.) toropală, (înv.) fuscel, fuște. (L-a izbit cu \~ul.)

Sursa : sinonime

 

ciomág s. n., pl. ciomége

Sursa : ortografic

 

CIOM//ÁG \~ége n. 1) Băț lung și gros cu măciulie la unul dintre capete; bâtă; măciucă; ghioagă. 2) Lovitură dată cu un astfel de băț. /<turc. çomak

Sursa : NODEX

 

ciomág (-mége), s.n. - 1. Băț mare și gros, bîtă. - 2. Lovitură dată cu bîta. - 3. Tăvălug de treierat. - 4. La cal, organ genital. - Mr. ciumag(ă), megl. ciămugà. Tc. çomak, çumak (Cihac, II, 566; Șeineanu, II, 131; Meyer 448; Lokotsch 438); cf. alb. tšomage, bg. çomak. - Der. ciomăgaș, s.m. (bătăuș); ciomăgeală, s.f. (bătaie cu ciomagul); ciomăgi, vb. (a bate, a cotonogi); ciomăgitor, adj. (care bate cu ciomagul); ciomăgos, adj. (noduros).

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru CIOMAG

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 34 pentru CIOMAG.

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Zobie

... i se duseseră în fundul capului. Nasul său, turtit și lat, cu nări răsfrânte și adânci, îi răpea orice asemănare de om. Rezemându-se de ciomag, târându-și piciorul drept, moale de la gleznă, se ducea cu sacul gol la spinare și se întorcea greoi, să-l vadă pe Mirea ce ...

 

Ion Luca Caragiale - Politică

... infamant. Națiunea e sătulă: Destul! Ce vor oamenii-strigoi, ieșiți din tenebrele reacțiunii la lumina zilei? Ce vor aceste fantome plămădite din rachiu, spirt, basamac, ciomag, chinoros și sânge? Vor oare să arunce țara pe calea desperării, pe calea deznădejdii, pe calea exasperării, pe calea celor mai extreme mijloace de rezistență ... le-a strigat destul! ce mai vor oamenii ieșiți din tenebrele demagogiei la lumina zilii? Ce vor aceste fantome plămădite din rachiu, spirt, basamac, ciomag, tibișir și sânge? Vor oare să împingă pe guvern la măsuri desperate, deznădăjduite, exasperate, pe calea celor mai extreme măsuri pentru apărarea ordinii? O vor ...

 

Nicolae Gane - Aliuță

Nicolae Gane - Aliuţă Aliuță de Nicolae Gane I Într-o sară de iarnă noi toți frații și surorile ședeam dinaintea focului și ascultam pe tata care ne spunea o istorie a lui din copilărie. Tata era bătrân și văzuse multe care acum nu mai sunt de văzut. — Hei! dragii mei!... zicea el. Era un timp pe când codrii Orheiului se uneau cu codrii Bâcului, și aceștia cu codrii Carpaților; iar plugul brăzda numai prin poiene și prin șesurile apelor curgătoare. Pe atunci nu erau nici șosele, nici drumuri bătute, ci oamenii mergeau călări de la sat la sat, de la târg la târg, și când aveau vreun drum mai lung de făcut se înarmau cu pistoale la oblânc și se întovărășeau mulți la un loc, neîndrăznind să treacă altfel prin poticele pădurilor, care răsunau necontenit de cântecele haiducești. Eu însumi am apucat acele timpuri, bune de altfel, căci erau toate cu îndestulare și nu se cunoșteau nevoile zilnice ale traiului, dar veneau câteodată și grele cumpene în viață ca de-alde-acele ce mi s-a întâmplat mie în copilărie. — Ce ți s-a întâmplat? îl întrebarăm noi nerăbdători. — Apoi ...

 

Alecu Donici - Lupul la pieire

Alecu Donici - Lupul la pieire Lupul la pieire de Alecu Donici Un lup noaptea, vrând să intre tiptil la vro oierie, Nimeri din întâmplare tocmai într-o câinărie. Simțindu-l pe sur aproape, câinii toți s-au întărtat. Lătret, urlet, hreamăt mare, ca în iad au ridicat. Înarmați cu puști, ciomege, Vânătorii se grăbesc care dincotro s-alerge. Câinii în a lor iuțeală Dau pe unde pot năvală. — Nu lăsați, băieți! le strigă un vânător mai bătrân. Dați lumină! Dați lumină! Să-l prindem viu pe păgân!" Un alt scăpără îndată Și, când la gard: ce să vadă! Lupul cinchit într-un colț, Cu ochi crunți, cu păr pe dos, clănțăia din dinți la toți. Dar văzând că nu-i de șagă, că pieirea-i s-au ales: — Oameni buni! le zise. Stați! Și voi, câini, ce-mi sunteți frați! Eu aice sunt trimes Sol de la neamul lupesc Pace să statornicesc. (Sigură ca la războaie: vecinică, nestrămutată, Până la întâi gâlceavă cu care pacea-i curmată.) Prigonirile pornite între noi să le lăsăm Și prieteșug, credință, unii altor să jurăm. Vitele fără de grijă vor petrece despre noi Și chiar înșiși noi de alții ...

 

Anton Pann - Feciorul moștenitor

... unul din voi îl las." Judecata a răspuns: -Aici e sicret ascuns, Ci mergeți de odihniți Și dimineață veniți Toți cu cîte un ciomag (Să vază cui a fost drag). Deci a doua zi viind Și în-mîini bîte țiind, Județul cum i-a ...

 

Bogdan Petriceicu Hasdeu - La România (Hasdeu)

... ospătosul tău ogor, Și ți-au lăsat în urmă toate Gogoși de vierme rozător! Un venetic îți dă cu peatră, Îți dă un altul cu ciomag, Primiți la masă și la vatră În loc să zacă lângă prag! O nu și nu, iubito mamă! Acei ce roabă te-au trădat Prin ...

 

Cincinat Pavelescu - Lui Aristide

Cincinat Pavelescu - Lui Aristide Lui Aristide de Cincinat Pavelescu cu prilejul unei conferințe întrerupte de vociferări și bastoane Mărinimia dumitale Aproape nu mai se-nțelege: Ai dat studenților parale, Ca să primești numai

 

Constantin Stamati - Prieteșugul cânesc

Constantin Stamati - Prieteşugul cânesc Prieteșugul cânesc de Ivan Andreievici Krâlov Traducere de Constantin Stamati Sub fereastră la bucătărie, Roșca și cu Tarca la soare se culcase, Măcar că după datorie Ei nu trebuia să lase Poarta făr’ de păzitor. Dar fiindcă atuncea se săturase, Și era politicoși cu oricare trecător, Ziua nu iubea să hămăiască, Iar noaptea să nu se odihnească. Deci începu între dânșii să judece, să vorbească De unirea cea frățească... De soarta lor cea câinească Și, în sfârșit, de prieteșug. “Ah! ce este mai plăcut — au zis Tarca suspinând — Decât doi prieteni buni și fără de vicleșug? Căci a lor inimi legate delaolaltă fiind, Și apoi fieștecare vrând mai fraged să se poarte, Făr’ de al său drag consoțiu nici să mănânce nu poate, Și la nevoi stă cu pieptul și pentru dânsul se bate. Iar dacă mâhnit îl vede măcar numai o minută, În ochi dulce i se uită, Și nici că se alinează Până când nu-i ușurează Soarta ce îl împilează! O așa fel de unire de-am avea noi amândoi, Atunci, Roșcuță amate, pentru noi, S-ar părea că trece timpul repede și făr’ de veste...â€� ...

 

Emil Gârleanu - Grivei

... când prinsese de pulpa piciorului pe hoțul care furase mere din pomul de lângă gard! Ani de-a rândul simțise durerile loviturii de ciomag pe care i-o dăduse atunci în creștetul capului. Și altă dată... Dar câte nu făcuse, câte nu suferise Grivei, dulăul credincios al curții! Însă ...

 

Gelu Vlașin - 14:53

Gelu Vlaşin - 14:53 â†�â†� 14:30 14:53 de Gelu Vlașin ( Atac de panică ) 15:03 →→ inima ta doarme în ligheanul de plastic din baie ochii obosiți cu ciomagul și satârul uitat în camera douăzecișidoi stai la taifas cu rujul găsit în sertar vezi cum străpunge plictiseala când ești căzut pe un fund imens de femeie gura flămândă rumegă imense vocale nici flotant nici parai nici ocupație nu ai dar stai să vezi serialul cu proști atârnați de o creangă în brad vine crăciunul amestecându-și firmiturile ascunse (la polul nord al frigiderului

 

Ivan Andreievici Krâlov - Prieteșugul cânesc

Ivan Andreievici Krâlov - Prieteşugul cânesc Prieteșugul cânesc de Ivan Andreievici Krâlov Traducere de Constantin Stamati Sub fereastră la bucătărie, Roșca și cu Tarca la soare se culcase, Măcar că după datorie Ei nu trebuia să lase Poarta făr’ de păzitor. Dar fiindcă atuncea se săturase, Și era politicoși cu oricare trecător, Ziua nu iubea să hămăiască, Iar noaptea să nu se odihnească. Deci începu între dânșii să judece, să vorbească De unirea cea frățească... De soarta lor cea câinească Și, în sfârșit, de prieteșug. “Ah! ce este mai plăcut — au zis Tarca suspinând — Decât doi prieteni buni și fără de vicleșug? Căci a lor inimi legate delaolaltă fiind, Și apoi fieștecare vrând mai fraged să se poarte, Făr’ de al său drag consoțiu nici să mănânce nu poate, Și la nevoi stă cu pieptul și pentru dânsul se bate. Iar dacă mâhnit îl vede măcar numai o minută, În ochi dulce i se uită, Și nici că se alinează Până când nu-i ușurează Soarta ce îl împilează! O așa fel de unire de-am avea noi amândoi, Atunci, Roșcuță amate, pentru noi, S-ar părea că trece timpul repede și făr’ de veste... ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CIOMAG

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 13 pentru CIOMAG.

CIOMĂGEL

... CIOMĂGÉL , ciomăgele , s . n . Diminutiv al lui ciomag . - Ciomag

 

GHIOAGĂ

... GHIOÁGĂ , ghioage , s . f . 1. Armă veche de luptă , alcătuită dintr - un fel de ciomag ( de lemn sau de fier ) cu capătul bombat și ghintuit . P . gener . Ciomag

 

CIOMĂGAȘ

... CIOMĂGÁȘ , ciomăgași , s . m . ( Fam . ) Om înclinat spre ceartă și bătaie ; bătăuș , ciomăgar . - Ciomag

 

CIOMĂGAR

... CIOMĂGÁR , ciomăgari , s . m . ( Fam . ) Ciomăgaș . - Ciomag

 

CIOMĂGEALĂ

CIOMĂGEÁLĂ , ciomăgeli , s . f . ( Fam . ) Bătaie cu ciomagul ; p . gener . bătaie zdravănă . - Ciomăgi + suf . -

 

CIOMĂGI

CIOMĂGÍ , ciomăgesc , vb . IV . Tranz . și refl . recipr . ( Fam . ) A ( se ) bate cu ciomagul ; p . gener . a ( se ) bate

 

JARCHINĂ

... JÁRCHINĂ , jarchine , s . f . ( Reg . ) 1. Ciomag

 

JILĂVETE

... JILĂVÉTE , jilăveți , s . m . ( Reg . ) Ciomag

 

MĂCIUCĂ

... s . f . 1. Bâtă mare , mult îngroșată ( și adesea ferecată ) la un capăt ; chilom ; măciulie . 2. Parte îngroșată și rotunjită a capătului unui ciomag sau , p . ext . , a altor obiecte . 3. ( Bot . ; pop . ) Capsulă . 4. ( Sport ) Aparat de gimnastică , de forma unei măciuci ( 1 ) , cu care se ...

 

PAR

... lemn lungă și ( relativ ) groasă , de obicei ascuțită , folosită mai ales ca element de susținere , de fixare etc . în diferite construcții sau ca pârghie , ca ciomag

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...