Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:EGALITAR, CIVILIE, ȚIVIL, AGNAȚIUNE, ALBGARDIST, CENTUMVIR, CETĂȚEAN, CIVILIST, COCARDĂ, COLEGIU ... Mai multe din DEX...

CIVIL - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

CIVÍL, -Ă, civili, -e, adj. Care priveşte pe cetățenii unui stat (cu excepția militarilor și a reprezentanţilor bisericii) sau care aparține, este specific acestor cetățeni; care se referă la raporturile juridice ale cetățenilor între ei (cu excepția militarilor și a reprezentanţilor bisericii), precum și la raporturile economice ale acestora cu organele și organizațiile statului. * Drepturi civile = drepturi de care se bucură o persoană (fizică sau juridică), reglementate și recunoscute ca atare. Drept civil = ramură a dreptului care studiază și reglementează relațiile sociale (convenite în raporturi juridice) existente între persoanele fizice sau juridice dintr-un stat. Cod civil = culegere unitară de norme juridice care reglementează raporturile de drept civil. Stare civilă = situația unei persoane așa cum rezultă din actele sale privitoare la naștere, căsătorie, deces. Ofițer al stării civile = salariat al unei primării însărcinat cu încheierea actelor de stare civilă. Căsătorie civilă = căsătorie oficiată de ofițerul stării civile în conformitate cu prevederile legale. Parte civilă = persoană care, într-un proces penal, formulează pretenții de despăgubiri pentru daunele suferite prin săvârșirea infracțiunii. Război civil = conflict armat între două grupuri adverse din aceeași țară, cu scopul de a prelua puterea. ** (Substantivat) Persoană îmbrăcată în haine obișnuite (și nu în haine militare sau preoțești); cetățean al unui stat, cu excepția militarilor și a preoţilor. [Var.: (înv. și pop.) țivíl, -ă adj.] - Din fr. civil, lat. civilis.

Sursa : DEX '98

 

CIVÍL adj. 1. v. cetățenesc. 2. (înv. și pop.) pămân-tesc. (Probleme \~ și probleme bisericești.)

Sursa : sinonime

 

CIVÍL, -Ă I. adj. 1. care priveşte pe cetățenii unui stat; referitor la raporturile juridice dintre cetățeni. o drepturi ? = drepturi de care se bucură o persoană (fizică sau juridică), reglementate și recunoscute ca atare; drept ~ = ramură a dreptului care studiază și reglementează raporturile juridice existente între persoanele fizice și juridice dintr-un stat; stare ~ă = situația unei persoane așa cum rezultă din actele sale privitoare la naștere, căsătorie etc.; parte ~ă = persoană care, într-un proces, pretinde despăgubiri pentru daunele suferite cu ocazia unei infracțiuni. 2. care nu este militar, lipsit de caracter milităresc. o război ~ = conflict armat pentru putere între grupuri adverse din același stat. II. s. m. f. persoană care nu face parte din armată. (< fr. civil, lat. civilis)

Sursa : neoficial

 

civíl adj. m., pl. civíli; f. sg. civílă, pl. civíle

Sursa : ortografic

 

CIVÍL \~ă (\~i, \~e) 1) Care ține de cetățenii unui stat și raporturile juridice dintre ei. Drept \~. Acțiune \~ă. * Stare \~ă situație a unui cetățean în raport cu familia. Război \~ luptă armată pentru putere dintre diferite grupuri sociale în cadrul aceleiași țări. Căsătorie \~ă căsătorie oficiată de organele puterii de stat (fără participarea bisericii). 3) și substantival Care nu este militar sau preot; care este în afara vieții militare sau bisericești. Parte \~ă. Haine \~e. /civil, lat. civilis

Sursa : NODEX

 

CIVÍL, -Ă adj. 1. Privitor la cetățenii unui stat; referitor la raporturile juridice dintre cetățeni. * Drept civil = ramură a dreptului care se ocupă cu condițiile persoanelor, raporturile lor de familie și diferite legături juridice care dau naștere la drepturi, obligații etc.; cod civil = totalitatea normelor juridice care reglementează raporturile de drept civil; stare civilă = situația unei persoane așa cum rezultă din actele sale privitoare la naștere, căsătorie etc.; ofițer al stării civile = delegat al puterii de stat însărcinat cu încheierea actelor de stare civilă; parte civilă = partea care pretinde despăgubiri pentru daunele suferite cu ocazia unei infracțiuni. 2. Care nu este militar, lipsit de caracter milităresc. * Război civil = conflict armat pentru putere între două grupuri adverse din același stat. // s.m. și f. Persoană care nu face parte din armată. [Var. țivil, -ă adj., s.m.f. / < lat. civilis, cf. it. civile, fr. civil].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruCIVIL

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 62 pentruCIVIL.

Ion Luca Caragiale - Sfânta Ghenoveva

... apele poate n-ar mai vrea să asculte... Cu sfânta Ghenoveva împăcare nu se mai poate. Împotriva inundațiilor la altcineva trebuie să alerge... la geniul civil francez... El poate scăpa pe viitor cetatea vestită între vestite de bântuirea înecului — geniul civil francez, care și el a făcut și poate face încă destule minuni. Mare este puterea lui Dumnezeu, și în fel și chipurise arată ...

 

Alecu Russo - Dezrobirea țiganilor

... de bunăvoie. Dacă ideea pierderii ar putea prinde vreun loc, ar fi numai că banii nu se numără odată. Astă idee îi dreaptă după codul civil, dar dritul codului civil trebuie să slăbească înaintea dritului omenirii și al vieții publice; căci națiile, adunate în staturi, au dreptul de a le modifica, când trebuința ...

 

Alexandru Macedonski - Formele

Alexandru Macedonski - Formele Formele de Alexandru Macedonski Satiră Forma-nghite astăzi fondul, ș-o justiție diformă Trece-n fața lumii dreaptă, dac-a pus dreptatea-n formă! Iar când sufletu-ți c-un altul fără preot s-a legat, Faptul în concubinagiu este-ndată proclamat. Trebuia în fața lumii să târăști acea ființă, Coram populo , iubirea să-i aduci la cunoștință, Și cu fruntea înclinată sub beteală, s-o expui La surâse cu-nțelesuri și la poftele oricui! Trebuia la ofițerul situației civile S-o mai duci, ca să-și înscrie numele pe vreo trei file, Și pe loc, după ce popa Isaiia ți-a cântat, Mulțumit să pleci acasă spre a fi felicitat, Să chemi lumea să mănânce ciocolată și cofeturi, Să ai prânz de gală seară, ș-alte multe marafeturi, Și la urmă comedia s-o pecetluiești c-un bal, Ca să-ți joace toți mireasa în vârtejul infernal, Iar când, unul câte unul, invitații mi te lasă, Să rămâi cu mama-soacră, sfeșnic neclintit în casă; Și s-o vezi cum la ureche îi șoptește-ncetinel, Sub pretextul s-o scutească de surprinderi de-orice fel, Vorbe multe ...

 

Dimitrie Anghel - Divanul

... un amurg, lupta să se vădească. Sfios i-o arăta, neputînd o clipă să bănuiască ce potrivnic avea să-i fie albastrul și ce război civil avea să se dezlănțuiască pentru galbănul acela nevinovat presurat pe stofa lui, ca pe un gobelin învechit. Urme de aur strîs poartă atîtea lucruri din ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Ovreii leșești către D. Manolache Costache Iepureanu

Dimitrie Bolintineanu - Ovreii leşeşti către D. Manolache Costache Iepureanu Ovreii leșești către D. Manolache Costache Iepureanu de Dimitrie Bolintineanu În Opere, vol II, București: Scriitori Români, 1982, pp. 13-15. În Eumenidele sau Satire Politice. Jurnal în versuri. I (1866), nr. 2 (August), p. 3.; and Trompeta Carpaților IV (1866), Nr. 447 (2 Septembrie), p. 1787. Ghine-ai venit acasă cu capul nestricat Coconu Manulache, boier di la Bărlad! Noi am aflat că-acolo la Țara Românească, Au spart muntenii capul la havra ovreiască Și noi știam cu toții că tu ni părtinești, Tu și cu Brătianu, boier michi din Chitești. Noi am rugat în havră, puind în cap cenușă, Ca să trăiți cu toții și să vi crească gușă, Ce oameni sunt așeia Boliac și cu Hășdău Ce la gazete spune de neama noastă rău? Unirea este-aișta sau este numai șagă? Noi am ghisit Băcăul, ce zici coconu dragă? Muntenii nu sunt oameni cu cari să trăiești. Dar voi ce tot vă duceți din Ieși la București? Boierii din Moldova nu pot ca si trăiască Fără di noi jidanii, iar neama jidovească Nu poate să căștige fără boeri, ghindești? Muntenii nu fac treburi; cu ei ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Foile și cărbunele

Ion Heliade Rădulescu - Foile şi cărbunele Lâng-o lemnărie, unde sta grămadă Una peste alta, rău amestecate, Surcele și așchii, a securii pradă, Țăndări și găteje, doage răsturnate, Multe ciopliture Și sfărâmăture D-orice fel de lemne, mobile stricate, -- Un groscior cărbune, cât nuca de mare, Dar viu, arzând bine, căzu d'întâmplare Din hârbul cu spuză, sau chiar din lulea Unui sătean care se ducea acasă Sau să-și facă focul, să-și cate de masă, Sau cine mai știe ce treabă avea. Aci prea aproape, după drum, nevoi Erau niște foi, Al căror stăpân Era un jupân Meșter spoitor, Care spre repaos capu-și rezemase Chiar pe lemnărie, și somnu-l furase. "Ce soartă te-așteaptă, sărmane cărbune! Curând te vei stinge și, negru tăciune În zece minute, bun n-a să mai fii Decât pe perete să scrie cu tine Și să rânjărească care cum îi vine, Să facă la pozne dracii de copii. Dar ce mai renume când m-ai asculta! Eu să suflu-n tine, și tu-n lemnărie Să te oprești țintă și să-ncepi a da Colea un foc țeapăn! Ce mai bărbăție! Ce nume ți- ...

 

Ion Luca Caragiale - Câteva cuvinte

Ion Luca Caragiale - Câteva cuvinte Câteva cuvinte de Ion Luca Caragiale Iată întâiul număr al Epocei literare. O programă amănunțită nu e neapărat; totuși, câteva cuvinte de introducere nu pot fi de prisos. Dând la lumină această publicație, noi știm bine să ne luăm o sarcină destul de grea, dacă nu chiar covârșitoare față de forțele literare de cari dispunem. Știm că o atatre publicație trebuie să dea mai mult produceri proriu-zise decât dezbateri literare, oricât ar fi acestea de interesante. Asemenea, mai știm că puțini scriitori serioși de la noi, din deosebite cauze, fie politice, profesionale sau curat personale – atât de puțini scriitori și atât de multe cauze! – nu vor veni deocamdată cu noi; căci și republica literelor nu e scutită de animozități și lupte civile. Pentru aceea nici nu am încercat să ne adresăm la toți acei puțini. Este prea adevărat că, din nenorocire, școalele noastre produc mulți mai mulți scriitori decât cititori. Acesta ar putea fi mai bine prins dacă, din multitudinea de publicațiuni literare și critice, s-ar despărți hotărât și s-ar grupa la un loc toate spiritele competente, toate talentele de care dispune țara astăzi. Și Dumnezeu știe dacă ar ...

 

Ion Luca Caragiale - Justiție

Ion Luca Caragiale - Justiţie Justiție de Ion Luca Caragiale 1893 Judele de ocol: Care va să zică, d-ta Leanca văduva, comersantă de băuturi spirtoase... Leanca: La Hanu Dracului... Jud.: Știu... Lasă-mă să-ntreb. Leanca: Plătim licența, domn' judecător... Prevenitul: Oleo! Jud.: Tăcere! Leanca: ...E păcat pentru mine, domn' judecător... Jud.: Lasă-mă să te-ntreb... Leanca: Te las... Jud.: Care va să zică, d-ta Leanca văduva, comersantă de băuturi spirtoase, ce reclami de la prevenitul Iancu Zugravu? Leanca (cu emoțiune treptată): Eu, să trăiți, saru' mâna, domn' judecător, eu sunt o fomeie sârmană, Dumnezeu mă știe cum mă chinuiesc pentru o pâine... De-aia și pusesem de gând de la sfântu Gheorghe să las prăvălia, care nu mai poate omul de atâtea angarale pentru ca să mai mănânce o bucățică de pâine, și nu ne mai dă mâna să plătim licența. Prevenitul: Licența o plătește domn' Mitică. Leanca: Domn' Mitică?... să fie al dracului care minte? Jud.: Tăcere! Nimini n-are voie să vorbească până nu-l întreb eu. Leanca: Dacă zice dumnealui că domn' Mitică!... Eu, domn' judecător, săru'mâna, poci să jur că sunt curată la sufletul meu! Jud.: Nu e vorba de asta!... ...

 

Ion Luca Caragiale - Plagiatul Zola-Bibescu

Ion Luca Caragiale - Plagiatul Zola-Bibescu Plagiatul Zola-Bibescu de Ion Luca Caragiale O campanie întreagă s-a ridicat în contra lui Zola după publicarea romanului său La DĂ©bâcle. Se știe metoda — noi am zice mania, dacă n-ar fi interesată — marelui scriitor francez de a îngrămădi pe o țesătură simplă, pe o intrigă foarte banală, o colosală garnitură așa-numită “documentarăâ€�, pe care o învârtește, o răsucește, o răstoarnă pe toate fețele, o multiplică așa că, dintr-o povestire ce ar putea, cu tot aparatul cuviincios, să încapă în patruzeci de file, el reușește să scoată un volum de 400 de pagini. Garnitura documentară consistă în cea mai mare parte din vocabularele tehnice. Așa, de exemplu, aproape jumătate dintr-un roman consistă din cuvintele tehnice ale mecanicilor de la drumul-de-fier. Zola a făcut cu multă răbdare vocabularul lor: taie cuvintele, face o grămadă mare din ele, și apoi ia câte un pumn din grămadă și presară peste paginele sale, cum se presară zahăr și scorțișoară peste plăcintă ca să-i dea dulceață picantă. Ce rezultă d-aici? că cititorul naiv, profan în mecanică, fără să-nțeleagă ...

 

Urmuz - Emil Gayk

... Urmuz - Emil Gayk Emil Gayk de Urmuz Gayk este singurul civil care poartă pe umărul drept un susținător de armă. El are gâtul totdeauna supt și moralul foarte ridicat. Nu poate fi ostil multă vreme cuiva ...

 

Ion Luca Caragiale - Cronica fantastică

... Cată să știți, coloarea chineză prin escelință este galbenul. Aruncați-vă dincoace ochii; vedeți cazarma și cancelaria Mandarinului Păcei, Lis-Kyng, vice-guvernatorul militar și civil al Tâmpitopolei; aci este rezervoriul ordinei și păcei, stabiliment liniștitor al spiritelor prea iuți și corigător al moravurilor. Ia uitați-vă la chinezul acela care ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruCIVIL

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 39 pentruCIVIL.

EGALITAR

EGALITÁR , - Ă , egalitari , - e , adj . Care are ca scop egalitatea civilă , politică și socială ; privitor la egalitatea civilă , politică și socială ; bazat pe egalitate civilă , politică și

 

CIVILIE

... CIVILÍE s . f . ( Înv . și pop . ) Viață , stare , condiție de om civil , de cetățean care nu este nici militar , nici preot . [ Var . : țivilíe s . f . ] - Civil

 

ȚIVIL

... ȚIVÍL , - Ă - Ă adj . v . civil

 

AGNAȚIUNE

AGNAȚIÚNE s . f . Legătură de rudenie civilă în raport cu înrudirea naturală . [ Pr . : - ți -

 

ALBGARDIST

... ALBGARDÍST , - Ă , albgardiști , - ste , s . m . și f . Participant la lupta armată împotriva Puterii sovietice în perioada războiului civil

 

CENTUMVIR

CENTUMVÍR , centumviri , s . m . Membru al unui colegiu de judecători format dintr - o sută de magistrați care judecau afacerile civile în vechea

 

CETĂȚEAN

CETĂȚEÁN , - Ă , cetățeni , - e , s . m . și f . Locuitor al unui stat , care se bucură de drepturi civile și politice și care are anumite obligații față de acel

 

CIVILIST

... CIVILÍST , civiliști , s . m . ( Rar ) Specialist în studiul dreptului civil

 

COCARDĂ

COCÁRDĂ , cocarde , s . f . Insignă sau panglică ( de obicei în culorile naționale ) purtată de militari la chipiu sau de civili la piept în anumite împrejurări

 

COLEGIU

... care examinează și hotărăște asupra problemelor de competența acestora . 2. Colectiv de judecători cu atribuții speciale pe lângă unele organe de jurisdicție . Colegiu penal . Colegiu civil . Colegiu disciplinar . 3. Organizație de liber - profesioniști alcătuită cu scopul de a apăra interesele profesionale ale membrilor ei . 4. Reuniune de persoane egale ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...