Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:CASĂ, CENTURĂ, CERDAC, CONSTRUCȚIE, CURTE, DEGAJAMENT, DOM, FAȚADĂ, FRONT, INTERFON, LOGGIA ... Mai multe din DEX...

CLĂDIRE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

CLĂDÍRE, clădiri, s.f. 1. Acțiunea de a clădi. 2. (Concr.) Construcție înălțată la suprafața pământului și care serveşte la adăpostirea unor oameni, unor animale, unor obiecte și instalații etc. - V. clădi.

Sursa : DEX '98

 

Clădiredărâmare

Sursa : antonime

 

CLĂDÍRE s. 1. v. construire. 2. v. casă. 3. v. local.

Sursa : sinonime

 

clădíre s. f., g.-d. art. clădírii; pl. clădíri

Sursa : ortografic

 

CLĂDÍR//E \~i f. 1) v. A CLĂDI. 2) Construcție destinată pentru adăpostirea oamenilor, a animalelor sau a bunurilor materiale. [Art. clădirea; G.-D. clădirii] /v. a clădi

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruCLĂDIRE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 64 pentruCLĂDIRE.

Alexei Mateevici - Expoziția din Kiev

... cu mare iscusință. Dintre dânsele cea mai vrednică de luare-aminte era mașina de cules buchii pentru tipărit. După mașinile și meșteșugurile tiparului într-o clădire, acoperită cu sticlă, venea despărțitura negustoriei. Aici o mulțime de pavilioane, iarăși foarte frumoase, unde nu numai că se vindeau felurite meșteșuguri, dar se arăta ...

 

Dimitrie Anghel - Reveria unei statui

Dimitrie Anghel - Reveria unei statui Reveria unei statui de Dimitrie Anghel Publicată sub titlul "La mîndrele vremi de altădată", în Luceafărul [Sibiu], IX, 21, 1 nov. 1910, p. 517—518. Pe piedestalul lui de marmoră, din ziua solemnă cînd buciumul a sunat prelung și alba pînză ce-l acoperea a căzut ca luată de vînt, pe calul de bronz, cu piciorul ridicat, gata parcă să pășească de pe soclu, înțepenit puternic în scări, ținînd în dreapta buzduganul, cu cununa de bronz pe creștet, Ștefan-Vodă privește parcă înaintea lui peste veacuri. De-a dreapta și de-a stînga, tunurile mute străjuiesc, și vîntul toamnei tîrzii, trecînd cu suflarea lui rece, îi murmură parcă un cîntec trist, o întîmplare străveche, un basm din vremuri legendare. Soarele l-a luminat cu strălucirea lui de foc, ploi de primăvară l-au spălat, iernile i-au schimbat pe rînd hlamidele de hermină, și anii au trecut tot mai mulți, tot mai mulți... Peste gîtul încordat al calului cu fruntea ridicată sus, ochii lui privesc, și piața goală dimprejurul lui parcă se umple de lume. De pretutindeni, de pe străzi, roiuri negre curg, pe ...

 

Dimitrie Anghel - Triumful vieții

... praf pe care-i ridică târnăcopul lucrătorului, piatră cu piatră poate să se dărîme. Vîntul de ici-colo poate să plimbe cenușa răscolită, căci altă clădire se va ridica la loc. Și precum mîni harnice vor veni mîine grăbite ca ridicînd piatră peste piatră și înălțînd schelele să ridice un alt ...

 

Ion Luca Caragiale - Oare teatrul este literatură%3F

Ion Luca Caragiale - Oare teatrul este literatură%3F Oare teatrul este literatură? de Ion Luca Caragiale Articol publicat în Epoca din 8 august 1897 ; reprodus după I. L. Caragiale, Opere , ediția critică citată, E.P.L., 1965, vol. IV, p. 315-317. Principiul fundamental al artei în genere este intenția de a transmite o concepțiune prin mijloace convenționale de la om la om; încercarea de a realiza acea intenție constituie opera de artă: ori de ce fel ar fi concepțiunea, - înaltă sau joasă, rafinată sau primitivă, sacră ori profană, - numai cîtuși de puțin să fie o izvorîre nu voită, ci pornită firește din adîncimea, infinită ca și natura ce se oglindește în ea, a creierului omenesc, ea merită să se arate lumii, numai să poată cum; și dacă poate cum trebuie, atunci se va impune înțelesului altor minți omenești, numai capabile să fie a înțelege. Aci stă rațiunea finală a artei umane: înțelesul omenesc. Dar cîte sunt mijloacele convenționale pentru transmiterea unei intenții artistice? Sunt desigur multe și mulți critici au căutat să le clasifice. Din cîți am citit pînă acuma, nu am găsit în nici unul o părere deosebită în ...

 

Ion Luca Caragiale - Termitele...

Ion Luca Caragiale - Termitele... Termitele... de Ion Luca Caragiale UN MIC CAPITOL DE ISTORIE NATURALĂ, PENTRU POPOR Termitele sunt niște gângănii, sau gâze, cum le zice poporul la făpturile mici și delicate ale naturii, pe cari oamenii de știință le numesc în genere insecte. Pe termitele acestea, naturaliștii le numără în rândul insectelor, cum zic ei, nevroptere (dela cuvintele grecești nevron, adică nerv, și pteron, adică aripă); căci ele au aripioare străvezii, înăuntrul cărora se vede o țesătură deasă de firișoare nervoase. Ele trăesc în societate întocmită ca și furnicile: au o femeiușcă prăsitoare cu câțiva bărbătuși pe lângă ea, și pe urmă mulțime de soldați și de lucrătoare. Sunt la trup cam de mărimea furnicilor dela noi; de aceea popoarele le-au crezut întotdeauna că sunt furnici cu aripi. Sunt mai multe soiuri de termite; dar toate sunt săpătoare, și afară de asta, cea mai mare parte dintre ele sunt și constructoare; adică, sapă orice a clădit omul, ca pe ruinele clădirilor omenești, să-și clădească ele cuiburile și așezămintele lor. Trăiesc rozând din tot ce le iese 'n cale, tot ce pot roade; și de aceea sunt un așa vrăjmaș al oamenilor, că marele Lineu ...

 

Ion Luca Caragiale - Arheologie

... loc de inutile. Așa, ar constata că nu prea se-nnebunea după teatru, fiindcă într-un oraș așa de vast n-ar găsi decât o clădire cu așa numire. În schimb, însă, ar vedea cât era acest popor de religios, după sutele de biserici și bisericuțe, care de care mai fără ... multă pricepere fabricațiunea pietrii artificiale; că era așa de învățat, încât nu mai avea nevoie să mai citească, și de aceea n-avea nici o clădire de bibliotecă. Arheologul ar mai constata la epoca noastră o deosebită repulsiune pentru monotonia liniei drepte, o pronunțată pornire contra calapoadelor simetrice demodate, ci, dimpotrivă ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Ca visurile

Ştefan Octavian Iosif - Ca visurile Ca visurile de Heinrich Heine Traducere de Ștefan Octavian Iosif Publicată prima oară în Viața , 15 ianuarie 1895 Ca visurile-ntunecate Clădirile se-nșiruiesc, Și singur, învelit în manta-mi, Tăcut pe trotuar pășesc. Acuma-n turnul catedralei Se bate tainic miez de noapte... M-așteapt-acasă adorata Cu sărutări, vrăjite șoapte. Prietenoasă trece luna Călăuzindu-mi pas cu pas; Dar eu m-opresc în umbra porții, Strigîndu-i vesel: — Bun rămas. Îți mulțumesc, amică veche, Că-mi luminași frumos pe drum; Treci mai departe, luminează Și celorlalți pribegi, de-acum. Iar de găsești pe vreun ibovnic Ce plînge, tu să nu mi-l lași; O, mîngîie-l, precum pe mine De-atîtea ori mă

 

Alecu Russo - Palatul lui Duca-vodă

Alecu Russo - Palatul lui Duca-vodă Palatul lui Duca-vodă de Alecu Russo mai 1842 Amice, îți scriu dintr-o ruină care odinioară a fost palat domnesc: de pe o înălțime unde odinioară vegheau cete de ostași viteji, ținând ochii în calea tătarilor, și unde astăzi se îngrașă dormind câțiva călugări în compania buhnelor. Am venit să vizitez palatul lui Duca-vodă în Cetățuie, și iată ce-am găsit: Acest fost palat, ridicat spre partea zidului din față cu Iașii, este întreg de piatră, cu bolți de cărămidă. El nu întrunește proporțiile arhitecturale care dau unei clădiri aspectul de monument, dar posedă un ce misterios, care spune multe imaginației. Ferestrele, prea mici, sunt împrăștiate fără nici o simetrie pe fațada lui, însă pe timpul luptelor, atunci când românul era totdeauna cu zilele în mână, locuințele aveau nevoie mai mult de metereze decât de ferestre largi. Înălțimea lui e ca de două rânduri, dar numai unul, adică cel de sus, apare ochilor, căci partea mijlocie cuprinde tainițe întunecoase, iar sub acestea vin beciuri săpate în pământ. O scară de vreo 12 lespezi, strâmtă și lipită de peretele dinafară al palatului, duce pe un balcon mic, sub care se ...

 

Alexandru Macedonski - Castelul

Alexandru Macedonski - Castelul Castelul de Alexandru Macedonski Castelul în ruine domnește peste vale... Din turnuri retezate se-mprăștie o jale, Și stema ce pe-oricine să-nfrunte cuteza, Mâncată e de vânturi, de soare și de apă, Iar vremea ce tot curge o șterge și o crapă -- Din ea rămas-a numai un leu, — un coif, — ș-o za. Sub bolți încenușate păianjenul își țese Dantela lui subțire din fire lungi și dese; Căminul zace-n umbră, posac, — iar de pereți Abia se țin ici-colo, din cuie să nu cadă, Portrete-ncondeiate în timpi de cruciadă, Ce sparg întunecimea cu ochii lor semeți. Un biet vătaf de curte, bătrân ca lumea veche, Povești tulburătoare îți spune la ureche El a slujit străbunii baronilor de azi... El a văzut castelul în vremuri uimitoare Născut în alte zile, crescu sub un alt soare Vlăstare fără viață au dat din-nalții brazi. De-ar fi să-l crezi, când luna prin geamuri s-oglindește, Și flori de-argint și aur pe lespezi răspândește; Când bate orologiul de douăsprezece ori; În ultimul răsunet al miezului de noapte, Pe săli și coridoare aleargă fel ...

 

Alexandru Macedonski - Noaptea de august

Alexandru Macedonski - Noaptea de august Noaptea de august de Alexandru Macedonski Atâta știu, că era noapte, dar nu și veacul când era... Terasa de granit înaltă părea-n lumină că plutește Și pe un cântec de teorbă că urcă și se-nsuflețește, Pe când mai jos nedeslușirea unui oraș se resfira -- Treptat mai ștearsă și mai stinsă, pe când, în sus,     fără-ncetare Curgea o-ntreagă adâncime și se lărgea o-ntinsă mare, O mare ce, nețărmurită, se tot ducea cu gând cu tot, Sub înserarea viorie și înstelarea-nfloritoare, Când spre-o planetă, când spre alta, și dintr-un soare     spre alt soare... Ș-atâta știu: că era noapte, și ca să știu mai mult nu pot, Decât c-acea terasă albă și largul cântec de teorbă Erau și zbor nebun de aripi, erau și zbor de-naltă vorbă, Dar spre-a cuprinde clipa de-aur n-a fost Parnas și nici Olimp, Și de-a fost ieri, sau cine știe în ce trecut de loc și timp, Se desprindeau din armonia ce depărta de ea pământul, Priceperi ce-n eternitate își împingeau mereu avântul, Și ce spirale nesfârșite, nălțimea nu-și ...

 

Alexandru Macedonski - Stuful de liliac

Alexandru Macedonski - Stuful de liliac Stuful de liliac de Alexandru Macedonski Era o zi senină ca fruntea de fecioară Ce e neturburată de-ai patimilor nori, O zi în care șoapte de îngeri se coboară Și vin pe-o adiere să cânte printre flori. Subțiri ca o dantelă urcau mereu din apă Clădiri de nori fantastici ocoale dând pe lac, Și prins de-o rece stâncă pe care vântu-o sapă, Gemea mușcat de vânturi un stuf de liliac. Plăpândele lui ramuri abia înmugurite, Văitându-se pe soarta ce-acolo le-a sădit, Nainte de-a-și da rodul mureau învinețite Când ea veni să șeadă sub stuful oropsit. Atunci acele ramuri deodată înfloriră Ș-o ploaie azurie vărsară peste noi... O! Doamne, acele clipe ce repede pieriră... Uscat e liliacul și nu mai suntem

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruCLĂDIRE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 15 pentruCLĂDIRE.

Ezechiel Capitol 41

Ezechiel Capitol 41 Ezechiel 40 Ezechiel Capitol 41 1 M`a dus în Templu. A măsurat stîlpii; aveau o lățime de șase coți deoparte, și o lățime de șase coți de alta-aceasta este lățimea stîlpilor. 2 Lățimea ușii era de zece coți; iar canaturile ușii erau lați de cinci coți deoparte, și cinci coți de cealaltă parte. A măsurat și lungimea Templului: patruzeci de coți, și lățimea: douăzeci de coți. 3 Apoi a intrat înlăuntru. A măsurat ușiorii ușii: doi coți, ușa șase coți, și lățimea ușii, șapte coți. 4 Pe partea dinainte a Templului a măsurat în lungime douăzeci de coți și în lățime douăzeci de coți; și mi -a zis: ,,Acesta este Locul prea sfînt!`` 5 A măsurat zidul casei: gros de șase coți, și lățimea odăilor lăturalnice de jur împrejurul casei, patru coți. 6 Odăile lăturalnice erau unele peste altele, în număr de treizeci, așezate în trei caturi; ele dădeau în niște îmbucături de zid făcute anume pentru odăile acestea din jur împrejurul casei, așa că se sprijineau pe ele, și nu pe zidul casei. 7 Odăile, ...

 

Ezechiel Capitol 42

Ezechiel Capitol 42 Ezechiel 41 Ezechiel Capitol 42 1 Apoi m`a scos și m`a dus în curtea deafară din spre miază noapte, și m`a dus în odăile din fața locului gol și din fața clădirii la miază noapte. 2 Fața unde se afla ușa de miază noapte, avea o lungime de o sută de coți; și lățimea era de cincizeci de coți. 3 În dreptul celor douăzeci de coți ai curții dinlăuntru, și în dreptul caldarîmului curții de afară, se aflau pridvoare lîngă pridvoare în catul al treilea. 4 Pe dinaintea odăilor, era un loc de trecere lat de zece coți, și un drum de un cot; ușile lor erau spre miază noapte. 5 Odăile de sus erau mai strîmte decît cele de jos și decît cele dela mijlocul clădirii, pentrucă le mai luau din loc și pridvoarele. 6 Erau trei caturi, dar n`aveau stîlpi ca stîlpii curților; de aceea, începînd de jos, odăile de sus erau mai strîmte decît cele de jos și cele dela mijloc. 7 Zidul de afară, care mergea alături cu odăile, dinspre curtea de afară, în fața odăilor, avea o lungime de cincizeci de ...

 

1 Cronici Capitol 28

1 Cronici Capitol 28 1 Cronici 27 1 Cronici Capitol 28 1 David a chemat la Ierusalim toate căpeteniile lui Israel, căpeteniile semințiilor, căpeteniile cetelor din slujba împăratului, căpeteniile peste mii și căpeteniile peste sute, pe cei mai mari peste toate averile și turmele împăratului și ale fiilor săi, pe dregători, pe viteji și pe toți voinicii. 2 Împăratul David s`a sculat în picioare și a zis: ,,Ascultați-mă, fraților și poporul meu! Aveam de gînd să zidesc o casă de odihnă pentru chivotul legămîntului Domnului și pentru așternutul picioarelor Dumnezeului nostru, și mă pregăteam s`o zidesc. 3 Dar Dumnezeu mi -a zis: ,Să nu zidești o casă Numelui Meu, căci ești un om de război și ai vărsat sînge.` 4 Domnul, Dumnezeul lui Israel, m`a ales din toată casa tatălui meu, pentruca să fiu împărat al lui Israel pe vecie; căci pe Iuda l -a ales căpetenie, casa tatălui meu a ales -o din casa lui Iuda, și dintre fiii tatălui meu pe mine m`a pus să domnesc peste tot Israelul. 5 Dintre toți fiii mei-căci Domnul ...

 

1 Cronici Capitol 29

1 Cronici Capitol 29 1 Cronici 28 1 Cronici Capitol 29 1 Împăratul David a zis întregei adunări: ,,Fiul meu Solomon, singurul pe care l -a ales Dumnezeu, este tînăr și plăpînd, și lucrarea este însemnată, căci casa aceasta nu este pentru un om, ci este pentru Domnul Dumnezeu. 2 Mi-am întrebuințat toate puterile să pregătesc pentru Casa Dumnezeului meu aur pentru ceea ce trebuie să fie de aur, argint pentru ceea ce trebuie să fie de argint, aramă pentru ceea ce trebuie să fie de aramă, fer pentru ceea ce trebuie să fie de fer, și lemn pentru ceea ce trebuie să fie de lemn, pietre de onix și pietre scumpe de legat, pietre strălucitoare și de felurite colori, tot felul de pietre scumpe, și marmoră albă multă. 3 Mai mult, în dragostea mea pentru Casa Dumnezeului meu, dau Casei Dumnezeului meu aurul și argintul pe care -l am, afară de tot ce am pregătit pentru casa sfîntului locaș: 4 trei mii de talanți de aur, de aur de Ofir, și șapte mii de talanți de argint curățit, pentru îmbrăcarea pereților clădirilor, 5 aurul pentru ceea ce trebuie să fie de aur, și ...

 

2 Cronici Capitol 27

2 Cronici Capitol 27 2 Cronici 26 2 Cronici Capitol 27 1 Iotam avea douăzeci și cinci de ani cînd a ajuns împărat, și a domnit șasesprezece ani la Ierusalim. Mamă-sa se chema Ierușa, fata lui Țadoc. 2 El a făcut ce este bine înaintea Domnului, întocmai cum făcuse tatăl său Ozia. Numai că n`a intrat în Templul Domnului. Totuș, poporul se strica mereu. 3 Iotam a zidit poarta de sus a Casei Domnului, și a făcut multe clădiri pe zidurile depe deal. 4 A zidit cetăți în muntele lui Iuda, și cetățui și turnuri în dumbrăvi. 5 A fost în război cu împăratul fiilor lui Amon, și i -a biruit. Fiii lui Amon i-au dat în anul acela o sută de talanți de argint, zece mii de cori de grîu, și zece mii de orz; și i-au plătit tot atît pe anul al doilea și al treilea. 6 Iotam a ajuns puternic, pentrucă și -a urmat necurmat căile înaintea Domnului, Dumnezeului său. 7 Celelalte fapte ale lui Iotam, toate războaiele ...

 

2 Cronici Capitol 34

2 Cronici Capitol 34 2 Cronici 33 2 Cronici Capitol 34 1 Iosia avea opt ani cînd a ajuns împărat, și a domnit treizeci și unu de ani la Ierusalim. 2 El a făcut ce este bine înaintea Domnului și a umblat în căile tatălui său David: nu s`a abătut dela ele nici la dreapta nici la stînga. 3 În al optulea an al domniei lui, pe cînd era încă tînăr, a început să caute pe Dumnezeul tatălui său David. Și în doisprezecelea an, a început să curățească Iuda și Ierusalimul de înălțimi, de idolii Astarteei, de chipuri cioplite și de chipuri turnate. 4 Au dărîmat înaintea lui altarele Baalilor, și au tăiat stîlpii închinați soarelui, cari erau deasupra lor; a sfărîmat idolii Astarteei, chipurile cioplite și chipurile turnate, le -a făcut praf, a presărat praful pe mormintele celor ce le aduseseră jertfe, 5 și a ars oasele preoților pe altarele lor. Astfel a curățit Iuda și Ierusalimul. 6 În cetățile lui Manase, lui Efraim, lui Simeon, și chiar lui Neftali, pretutindeni, în mijlocul ...

 

Ezra Capitol 5

Ezra Capitol 5 Ezra 4 Ezra Capitol 5 1 Proorocii: Hagai, proorocul, și Zaharia, fiul lui Ido, au proorocit Iudeilor cari erau în Iuda și la Ierusalim, în Numele Dumnezeului lui Israel. 2 Atunci Zorobabel, fiul lui Șealtiel, și Iosua, fiul lui Ioțadac, s`au sculat și au început zidirea Casei lui Dumnezeu la Ierusalim. Și împreună cu ei erau și proorocii lui Dumnezeu cari -i ajutau. 3 În aceeaș vreme, Tatnai, dregătorul de dincoace de Rîu, Șetar-Boznai, și tovarășii lor de slujbă au venit la ei și le-au vorbit așa: ,,Cine v`a dat învoire să zidiți casa aceasta și să ridicați zidurile acestea?`` 4 Ei le-au mai zis: ,,Cari sînt numele oamenilor cari zidesc clădirea aceasta?`` 5 Dar ochiul lui Dumnezeu veghea asupra bătrînilor Iudeilor. Și au lăsat să meargă înainte lucrările pînă la trimeterea unei înștiințări către Dariu, și pînă la primirea unei scrisori dela el în această privință. 6 Iată cuprinsul scrisorii trimese împăratului Dariu de Tatnai, dregătorul de dincoace de Rîu, de Șetar-Boznai, și tovarășii lor din Afarsac, cari locuiau dincoace de Rîu. 7 I-au trimes o scrisoare cu următorul cuprins: ,,Către împăratul Dariu, sănătate! 8 Să ...

 

Psalmii Capitol 118

Psalmii Capitol 118 Psalmii 117 Psalmii Capitol 118 1 Lăudați pe Domnul, căci este bun, ,,căci în veac ține îndurarea Lui!`` 2 Să zică Israel: ,,Căci în veac ține îndurarea Lui!`` 3 Casa lui Aaron să zică: ,,Căci în veac ține îndurarea Lui!`` 4 Cei ce se tem de Domnul să zică: ,,Căci în veac ține îndurarea Lui!`` 5 În mijlocul strîmtorării am chemat pe Domnul: Domnul m`a ascultat și m`a scos la larg. 6 Domnul este de partea mea, nu mă tem de nimic: ce pot să-mi facă niște oameni? 7 Domnul este ajutorul meu, și mă bucur cînd îmi văd împlinită dorința față de vrăjmașii mei. 8 Mai bine este să cauți un adăpost în Domnul, decît să te încrezi în om; 9 mai bine să cauți un adăpost în Domnul decît să te încrezi în cei mari. 10 Toate neamurile mă înconjurau: în Numele Domnului, le tai în bucăți. 11 Mă înconjurau, m`au împresurat: dar în Numele Domnului, le tai în bucăți. 12 M`au înconjurat ca niște albine: se sting ca un foc de spini; în Numele Domnului, le tai în bucăți. 13 Tu mă împingeai ca ...

 

Isaia Capitol 28

Isaia Capitol 28 Isaia 27 Isaia Capitol 28 1 Vai de cununa îngîmfată a bețivilor lui Efraim, de floarea veștejită, care este strălucirea podoabei sale, pe culmea văii mănoase a celor ce se îmbată! 2 Iată că vine dela Domnul, un om tare și puternic, ca o furtună de piatră, ca o vijelie nimicitoare, ca o rupere de nori cu mari șivoaie de ape, care o doboară cu putere la pămînt. 3 Va fi călcată în picioare, cununa îngîmfată a bețivilor lui Efraim; 4 și floarea veștejită, care este strălucirea podoabei ei, pe culmea văii mănoase, va fi ca o smochină timpurie care se vede înainte de culesul roadelor și pe care, abia o iei în mînă, și îndată o și înghiți. 5 În ziua aceea, Domnul oștirilor va fi o cunună strălucitoare și o podoabă măreață pentru rămășița poporului, 6 sau: un duh de dreptate pentru cel ce șade pe scaunul de judecată, și o putere pentru cei ce dau pe vrăjmaș înapoi pînă la porțile lui. 7 Dar și ei, se clatină de vin, și băuturile tari îi amețesc; preoți și prooroci sînt îmbătați de băuturi tari, sînt stăpîniți de vin, ...

 

Matei Capitol 24

Matei Capitol 24 Matei 23 Matei Capitol 24 1 La ieșirea din Templu, pe cînd mergea Isus, ucenicii Lui s`au apropiat de El ca să -I arate clădirile Templului. 2 Dar Isus le -a zis: ,,Vedeți voi toate aceste lucruri? Adevărat vă spun că nu va rămînea aici piatră pe piatră, care să nu fie dărîmată.`` 3 El a șezut jos pe muntele Măslinilor. Și ucenicii Lui au venit la El la o parte, și I-au zis: ,,Spune-ne, cînd se vor întîmpla aceste lucruri? Și care va fi semnul venirii Tale și al sfîrșitului veacului acestuia?`` 4 Drept răspuns, Isus le -a zis: ,,Băgați de seamă să nu vă înșele cineva. 5 Fiindcă vor veni mulți în Numele Meu, și vor zice: ,Eu sînt Hristosul!` Și vor înșela pe mulți. 6 Veți auzi de războaie și vești de războaie: vedeți să nu vă spăimîntați, căci toate aceste lucruri trebuie să se întîmple. Dar sfîrșitul tot nu va fi atunci. 7 Un neam se va scula împotriva altui neam, și o împărăție împotriva altei împărății; și, pe alocurea, vor fi cutremure de pămînt, foamete și ciumi. 8 Dar toate aceste lucruri ...

 

1 Corinteni Capitol 3

1 Corinteni Capitol 3 1 Corinteni 2 1 Corinteni Capitol 3 1 Cît despre mine, fraților, nu v`am putut vorbi ca unor oameni duhovnicești, ci a trebuit să vă vorbesc ca unor oameni lumești, ca unor prunci în Hristos. 2 V`am hrănit cu lapte, nu cu bucate tari, căci nu le puteați suferi; și nici acum chiar nu le puteți suferi, 3 Pentrucă tot lumești sînteți. În adevăr, cînd între voi sînt zavistii, certuri și desbinări, nu sînteți voi lumești și nu trăiți voi în felul celorlalți oameni? 4 Cînd unul zice: ,,Eu sînt al lui Pavel!`` Și altul: ,,Eu sînt al lui Apolo``: nu sînteți voi oameni de lume? 5 Cine este Pavel? Și cine este Apolo? Niște slujitori ai lui Dumnezeu, prin cari ați crezut; și fiecare după puterea dată lui de Domnul. 6 Eu am sădit, Apolo a udat, dar Dumnezeu a făcut să crească: 7 așa că nici cel ce sădește, nici cel ce udă nu sînt nimic; ci Dumnezeu, care face să crească. 8 Cel ce sădește și cel ce udă, sînt tot una; și fiecare își va lua răsplata după osteneala lui. 9 Căci noi ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinBiblie...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruCLĂDIRE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 205 pentruCLĂDIRE.

CASĂ

... Casă de fier . Casă de bani . 2. Masă , pupitru sau birou într - un magazin , unde se achită costul cumpărăturilor . CÁSĂ^1 , case , s . f . 1. Clădire destinată pentru a servi de locuință omului . 2. Încăpere specială într - o clădire , având o anumită destinație . 3. Cutie dreptunghiulară în care se păstrează literele , semnele etc . tipografice de același caracter . 4. Gospodărie . 5. Totalitatea celor care locuiesc ...

 

CENTURĂ

CENTÚRĂ , centuri , s . f . 1. Curea ( lată ) de piele , de pânză etc . cu care se încinge talia ; cordon , cingătoare . 2. ( Anat . ) Ansamblu osos prin care extremitățile se leagă de trunchi . 3. ( Sport ) Linie orizontală , imaginară , la nivelul ombilicului , care marchează limita sub care loviturile la box sunt nepermise de regulament . 4. ( Astron . ; în sintagma ) Centură de radiație = fiecare dintre zonele din jurul Pământului în care radiația corpusculară ionizantă este atât de intensă , încât prezintă nocivitate pentru cosmonauți . 5. ( În sintagma ) Centură de fortificații = linie de lucrări de apărare din beton armat și metal , construită în jurul unei localități . 6. Grindă orizontală rezemată pe toată lungimea ei pe zidurile unei clădiri , în vederea realizării legăturii dintre ziduri . 7. ( Constr . ) Brâu de beton pe care se fixează planșeul clădirilor . 8. Fâșie continuă de tablă de oțel care formează bordajul unei

 

CERDAC

... una sau pe mai multe laturi ale unei clădiri ; galerie deschisă , mărginită de stâlpi ( la vechile case boierești sau la mănăstiri ) ; verandă , pridvor . 2. ( Înv . ) Clădire izolată , cu o singură încăpere , așezată pe o ridicătură de pământ sau pe stâlpi înalți , care permite o vedere generală asupra împrejurimilor . 3. Acoperiș făcut ...

 

CONSTRUCȚIE

... CONSTRÚCȚIE , construcții , s . f . 1. Clădire executată din zidărie , lemn , metal , beton etc . , pe baza unui proiect , care servește la adăpostirea oamenilor , animalelor , obiectelor etc . ; spec . casă , edificiu , clădire . 2. Faptul de a construi . 3. ( La pl . ) Ramură a economiei naționale care are ca obiect efectuarea de construcții ( 1 ) ; ramură ...

 

CURTE

... CÚRTE , curți , s . f . I. 1. Spațiu ( împrejmuit ) în jurul unei clădiri , al unei gospodării etc . care ține de această clădire , gospodărie etc . ; ogradă . 2. ( În trecut ) Locuința de la țară a moșierului ; conac ; totalitatea acareturilor împreună cu această locuință . 3. Palatul de reședință ...

 

DEGAJAMENT

DEGAJAMÉNT , degajamente , s . n . 1. Încăpere care servește ca spațiu de comunicație între încăperile unui apartament ori ale unei clădiri publice sau între interiorul unei clădiri și exteriorul ei . 2. Porțiune situată în fundul și pe marginile scenei , care servește pentru depozitarea decorurilor , recuzitei

 

DOM

... DOM , domuri , s . n . 1. Catedrală impunătoare , biserică principală în unele orașe italiene , germane etc . ; p . ext . clădire monumentală ; p . restr . acoperiș care îmbracă la exterior o cupolă a unei clădiri monumentale . 2. Recipient de oțel montat la partea superioară a ...

 

FAȚADĂ

FAȚÁDĂ , fațade , s . f . Fiecare dintre părțile exterioare verticale ale unei clădiri , ale unui monument ; spec . partea dinspre stradă sau partea unde se găsește intrarea principală a unei

 

FRONT

FRONT , fronturi , s . n . 1. Loc unde se dau lupte militare în timp de război ; totalitatea forțelor militare care operează pe câmpul de luptă sub o comandă unică . 2. Formație de militari , școlari , sportivi etc . aliniați cot la cot , cu fața la persoana care dă îndrumări , comenzi etc . 3. Fig . Grup de forțe solidare , organizate în vederea unei lupte comune pentru realizarea unui scop ; p . ext . sectorul unde se duce o astfel de luptă . 4. Porțiune dintr - un zăcământ de substanțe minerale unde se face tăierea rocilor , a minereurilor sau a cărbunilor . 5. Plan vertical în care sunt situate fațada unei clădiri sau fațadele unui ansamblu de clădiri . 6. ( Met . ) Zonă de tranziție între două mase de aer diferite , caracterizată prin schimbări meteorologice bruște , cu consecințe directe asupra mersului vremii . 7. ( Fiz . ; în sintagma ) Front de undă = ansamblul punctelor până la care ajunge o oscilație la un moment

 

INTERFON

INTERFÓN , interfoane , s . n . Aparat de comunicare folosit în interiorul unui grup de clădiri , al unei clădiri sau al unui

 

LOGGIA

LÓGGIA s . f . 1. Galerie exterioară încorporată unei clădiri , acoperită și deschisă către exterior printr - un șir de arcade sprijinite pe coloane sau pe stâlpi . 2. Construcție de tipul loggiei ( 1 ) , independentă sau aparținând parterului unei clădiri , servind și ca

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...