Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Vezi și forma bază: CLASA

  Vezi și:CLASA, ACANTOCEFAL, AGNATĂ, AGNATOSTOM, AMFINEURIAN, AMFIPOD, ANTOZOAR, ARAHNIDĂ, ARISTOCRAȚIE, ASCIDIE ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului CLASĂ: CLASA.

 

CLASĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

CLÁSĂ, clase, s.f. 1. Grup (mare) de obiecte, de elemente, de ființe, de fenomene care au însușiri comune. 2. (De obicei cu determinarea "socială") Ansamblu de persoane grupate după criterii economice, istorice și sociologice. * Loc. adj. De clasă = care se referă la o clasă socială sau la raporturile reciproce dintre clase; propriu, caracteristic unei clase sociale. 3. Fiecare dintre diviziunile fundamentale ale regnului animal sau vegetal, mai mică decât încrengătura și mai mare decât ordinul. 4. Unitate organizatorică de bază în sistemul învățământului, compusă dintr-un număr de elevi care au aceeași vârstă, o pregătire școlară egală și învața împreună în cursul unui an pe baza aceleiași programe de învățământ. ** Unitate organizatorică într-un institut de artă, cuprinzând pe toți elevii unui profesor, indiferent în ce an de studii se află. ** Sală în care se țin cursurile pentru asemenea grupuri de elevi. ** (Franțuzism) Timpul în care se ține o lecție; oră de curs. 5. Fiecare dintre grupele de câte trei cifre ale unui număr cu mai multe cifre. Clasa miilor. 6. Categorie (după confort și tarif) a vagoanelor, compartimentelor, cabinelor etc. pentru călătoria cu trenul, cu tramvaiul, cu vaporul. 7. Categorie, grad, rang, care se acordă unui salariat potrivit funcției avute. 8. (În expr.) De (mare) clasă sau (de) clasa întâi = de calitate superioară, de prima calitate, de (mare) valoare. [Var.: (înv) clas s.n.] - Din fr. classe, germ. Klasse.

Sursa : DEX '98

 

CLÁSĂ s. 1. v. categorie. 2. categorie, grup, grupare, (astăzi rar) tagmă, (înv.) rânduială. (Face parte din \~ celor timizi.) 3. v. treaptă. 4. categorie, rang. (Restaurant de \~ I.) 5. v. oră. 6. v. sală.

Sursa : sinonime

 

CLÁSĂ s. f. 1. grup de obiecte, fenomene, ființe cu însușiri comune. * (log.) ansamblu de elemente având anumite însușiri comune care satisfac o condiție sau un criteriu dat. 2. ~ socială = grup mare de oameni, istoricește constituit, cărora le sunt proprii anumite caracteristici sociale, același loc în sistemul producției sociale, același raport față de mijloacele de producție, același rol în organizarea muncii , același mod de obținere a părții de care dispun din bogăția societății, o psihologie și o conștiință socială proprie. 3. categorie sistematică a regnului animal sau vegetal, între încrengătură și ordin. 4. fiecare dintre grupele de câte trei cifre ale unui număr cu mai multe cifre. 5. unitate de bază în învățământ, cuprinzând elevi de aceeași vârstă și cu același nivel de pregătire, cărora urmează li se predea aceleași materii. * sală în care se țin cursurile unui asemenea grup de elevi. 6. categorie de confort a vagoanelor, a compartimentelor de tren, a cabinelor de vapor etc. 7. categorie, grad, rang stabilite după valoare, după merit. o de (mare) ~ = de calitate superioară, de mare valoare. (< fr. classe, germ. Klasse)

Sursa : neoficial

 

clásă s. f., g.-d. art. clásei; pl. cláse

Sursa : ortografic

 

CLÁS//Ă \~e f. 1) Grup de obiecte, fenomene sau ființe cu însușiri comune. 2): \~ socială grup de oameni constituit istoric care se deosebeşte de alte grupuri prin situația economică. 3) biol. Categorie sistematică superioară ordinului și inferioară încrengăturii. \~a flagelatelor. 4) mat. Fiecare dintre grupurile a câte trei cifre ale unui număr cu mai multe cifre. \~a unitătilor. 5) Unitate organizatorică de învățământ compusă dintr-un număr de elevi de aceeași vârstă. Elev în \~a a doua. 6) Sală de studii într-o școală. \~-laborator. 7) Grup de elevi care studiază același obiect sub conducerea unui specialist. \~ de pian. 8) Categorie ce se atribuie unor compartimente de tren, de navă etc. conform gradului de confort. Cupeu de \~a întâi. 9) Rang, categorie în care este încadrat cineva potrivit funcției deținute. [G.-D. clasei] /classe, lat. classis

Sursa : NODEX

 

CLÁSĂ s.f. I. (Fil.) Clasă socială = grup mare de oameni care se deosebeşte de alte grupuri după locul pe care-l ocupă într-un anumit sistem de producție socială, după raportul față de mijloacele de producție, după rolul îndeplinit în organizarea socială a muncii, după felul în care obțin partea de care dispun din bogăția societății și după mărimea acestei părți. II. 1. Fiecare dintre subîmpărțirile și despărțiturile mari ale regnului animal sau vegetal. 2. Fiecare dintre grupele de câte trei cifre ale unui număr cu mai multe cifre. III. 1. Unitate de învățământ care cuprinde elevi cu același nivel de cunoștințe, cărora urmează li se predea aceleași materii. 2. Sală în care se țin cursurile pentru un grup de elevi cu același nivel de cunoștințe. 3. Oră de curs. IV. 1. Categorie a vagoanelor, a compartimentelor de tren, a cabinelor de vapor etc. 2. Categorie, grad, rang. [Var. clas s.n. / < rus. klas, cf. fr., it. classe, germ Klasse, lat. classis].

Sursa : neologisme

 

clásă (-se), s.f. - Grup de obiecte, ființe, elemente etc. care au însușiri comune. Fr. classe. - Der. (din fr.) clasa, vb.; clasic, adj.; clasicism, s.n.; clasifica, vb.; clasificator, s.m.; clasificație, s.f.; declasa, vb.

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruCLASĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 106 pentruCLASĂ.

Ion Luca Caragiale - Teatrul la țară

... onor. d-lui I. Kalinderu), se vede că această societate se compune, ca și cea din București, din 18 societari, și anume: 16 societari de clasa întâia, 1 societar de clasa a doua și 1 societară de clasa a treia. „Societatea dramatică națională rurală de pe domeniul Cocioc" are de scop cultivarea și dezvoltarea treptată a artelor dramatice ... acuma și personalul „Societății dramatice naționale rurale" de la Cocioc, care, așa cum e organizată, fără îndoială o să facă destulă brânză: Societari de clasa I-a Bărbați D-nii: Niță Zîmbatu Mitrică Șontoroagă Gheorghe Fleașcă Vasile Boaică Neacșu Buleandră Zamfir Boblete Vlad Huțupină Niculae Pîrțan Dame D ... Boaică Smaranda Poblete D-rele: Nița Șontoroagă Ancuța Fleașcă Ilinca Zîmbatu Sultănica Pîrțan Societari de clasa II-a Dl. Stan Făcăleț Societară de clasa III-a D-ra Neacșa Huțupină Regizor: d. Oancea Toroipan, primar Sufler: d. Pană Foale, notar Director de scenă și administrator: dl. I ...

 

Garabet Ibrăileanu - Evoluția literară și structura socială

... acum, după 1848, spiritul "revoluționar" nu mai "domnește în lume", iar literatura o fac fiii de țărani, care, ca și mai înainte, sunt legați de clasa lor, nu se simt, ca cei din Regat, declasați, rupți de clasa lor, stingheriți, "singuri". Ei au, pe la sfârșitul epocii, un singur "eminescian", pe Popovici-Bănățeanu, fiu de târgovăț, de meseriaș (nu de țăran) -- dintr-o ... ce e un element ponderator), pe când în Muntenia, pătura vie și novatoare e alcătuită și din boierinași (și am văzut că în Muntenia și clasa boierească e mai "înaintată"), și din burghezi, adică dintr-o clasă mai revoluționară, din aceea care se influențase mai mult de ideile Revoluției Franceze. (Desigur ... critica teoretică rămâne în Moldova, dar critica în forme de artă se mută în Muntenia, pentru că acum formele noi și-au dat rezultatele, iar clasa care a rezultat, burghezia, era în Muntenia, și nu în Moldova. Moldova criticase ridicolul unei alte societăți de tran ziție, izvorând din amestecul ... Alecsandri" al epocii sale. La opera lui Caragiale trebuie să adăugăm și o parte din proza lui Delavrancea, unde acest nuvelist își arată aversiunea pentru clasa

 

Karl Marx - Manifestul Partidului Comunist

Karl Marx - Manifestul Partidului Comunist Manifestul Partidului Comunist Karl Marx și Friedrich Engels Apărut în 1848 O stafie umblă prin Europa - stafia comunismului. Toate puterile bătrînei Europe s-au unit într-o sfîntă hăituială împotriva aceste stafii: Papa și Țarul, Metternich și Guizot, radicali francezi și polițiști germani. Există oare vreun partid de opoziție care să nu fi fost defăimat, ca fiind comunist, de către adversarii săi de la putere? Există oare vreun partid de opoziție care să nu fi răspuns la rîndul său atît elementelor mai înaintate ale opoziției, cît și adversarilor săi reacționari zvîrlindu-le în față imputarea stigmatizantă de comunist? Din acest fapt reies două lucruri. Toate puterile europene recunosc de pe acum comunismul ca o putere. A venit timpul ca comuniștii să-și expună deschis, în fața lumii întregi, concepția, scopurile, tendințele și să opună basmului despre stafia comunismului un manifest al partidului însuși. În acest scop s-au întrunit la Londra comuniști de diferite naționalități și au redactat următorul „Manifestâ€�, care se publică în limbile: engleză, franceză, germană, italiană, flamandă și daneză. Cuprins 1 Burghezi și proletari 2 Proletari și comuniști 3 Literatura socialistă și comunistă 3.1 Socialismul reacționar 3. ...

 

Ion Luca Caragiale - Muzica (Caragiale)

... și să sperăm că onor. guvern conservator se va grăbi să umple îndată un alt gol de care sufere muzica în regatul nostru. Trebuie înființată clasa de toba mare, apoi cea de tipsii și în fine cea de triangul. Toba mare mai ales! Daca harpa este sufletul orchestrei, toba mare este ... eroic. Așadar, o clasă de toba mare ni se împune imediat, cu atât mai mult cu cât românii sunt poporul cel mai muzical din Europa. Clasa aceasta are să fie foarte frecuentată și ar trebui să se prevază în bugetul viitor 20—30 de burse ale statului pentru aceasta. Dar credem ...

 

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Asupra mișcării literare și științifice

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Asupra mişcării literare şi ştiinţifice Asupra mișcării literare și științifice de Constantin Dobrogeanu-Gherea Seceta literară și științifică, sărăcia mișcării noastre literare contemporane e în afară de orice îndoială și, desigur, puțini se vor găsi care să nege acest fapt pe cât de trist, pe atât de adevărat. Nu-i vorbă, în privința mișcării științifice propriu-zise se vor găsi unii care nu ne vor da dreptate. Numărul școlilor și al școlarilor crește necontenit, universitățile noastre se îmbunătățesc foarte mult, o mulțime de tineri ne vin din străinătate înarmați cu toată știința europeană; n-ar fi deci nedrept de a vorbi de lipsa unei mișcări științifice la noi? Neîndoielnic că cei ce vor vorbi așa vor avea o mare doză de dreptate. Că instrucția se întinde la noi — cam încet, nu e vorbă, dar totuși se întinde — nu mai încape discuție; că universitățile noastre se îmbunătățesc foarte mult, e poate mai puțin sigur, admitem însă și asta; dar de aci și până la o mișcare științifică în adevăratul înțeles al cuvântului mai e un pas, și un pas foarte important. Pentru că aceea ce deosebește mai ales o mișcare științifică într-o ...

 

Ion Luca Caragiale - Accelerat no. 17

... s-a ridicat și el și pornește pe urma negustorului la câțiva pași. Negustorul s-a suit într-un vagon de clasa întâia, și șade pe coridor cu sacul lui în brațe. Domnul se plimbă de colo până colo pe peron, trăgând cu ochiul aci cătră partea ... de casă, făcându-și greu loc prin mulțime, sosește gâfâind cu un geamantan frumos de piele rusească, cu un tartan și cu un bilet de clasa întâia. — Dobitocule! era să mă faci să scap trenul!... Apoi, luându-și bagajul și biletul, trage la o parte pe fecior și îi șoptește ... lună?... — Eu, drept să-ți spun, nu m-am gândit niciodată... S-o fi întâmplat așa o dată. — Numa o dată? — În clasa întâia? — Tocmai în clasa întâia, firește, zice negustorul. Mie, ce să-ți spui? mi-e frică al dracului. Mi se-ntâmplă câteodată să am sume mari cu mine... bunioară ... pungași... în tren. Să vezi ce s-a-ntâmplat unui negustor, un prieten al meu!... Venea cu doi inși de la Roman în clasa ...

 

Ion Luca Caragiale - Lanțul slăbiciunilor

... cât nu e în stare să-ți refuze o rugăminte. Mă-ndatorezi până-n suflet dacă obții de la el pentru elevul Mitică Georgescu din clasa IV liceul X... la latină nota 7, fără de care, băiatul, care mi-e rudă de aproape, rămâne și anul acesta repetent, ceea ce ar ... confuzie; trebuie să fie în cursul superior. Alerg... de astă data drept la madam Piscupescu. - Madam Piscupescu, de ce clasă dă examen nepoțelul matale? - De clasa VI. - A! zic eu... Bine. Și dau fuga-napoi la Ionescu; zic: - E în clasa VI Mitică Dăscălescu al meu. - Atunci nu e la mine, e la Georgescu; îl cunoști pe Georgescu? - Nu. Tu nu-l cunoști? ți-e coleg ...

 

Cincinat Pavelescu - Amintiri literare (Fragment)

... să se intereseze de progresele noastre. Obiceiul de a răscoli prin cataloage notele mi-a pricinuit chiar o mare supărare în clasa V-a, dacă nu mă-nșel. Eram la toate materiile notat excelent, afară de muzică, pentru care nu aveam nici o aplicație. Am ... cauza me- diei mele superioare. Acasă tata a ironizat-o, rugând-o să nu mai calce pe la secretariat. Când preparam examenul de clasa VII la Sf. Sava, locuiam în str. Teilor, într-o casă frumoasă pe care tata o construise cu toată priceperea și gustul lui cam aristocratic ... rivalul lui Pompiliu Elia- de, avea singur dreptate. Mama, tata, unchiul Costache, frații și surorile mele, toți au găsit poezia excelentă pentru un băiat din clasa a V-a de liceu. Poezia nu era iscălită cu numele meu întreg, ci numai cu pseudonimul: C. de la Milcov ...

 

Garabet Ibrăileanu - Înrâurirea artei

... Desigur acei care au trăit și s-au dezvoltat în și prin aceleași împrejurări sociale ca și dânsul. Prin urmare, va înrâuri asupra celor din clasa sa, căci numai aceștia vor fi sugestibili de simțirea sa. Se înțelege că aicea nu-i vorba de aparținerea, de fapt numai, la o clasă ...

 

Ion Luca Caragiale - Premiul întâi - o reminiscență din tinerețele pedagogului

... pedagogului de Ion Luca Caragiale Era la școala no. 1 de băieți „Decebal" din urbea G... Trei ani de-a rândul, din clasa întâia primară și până-n a treia, doi școlari eminenți și-au disputat cununa de merișor, smulgând admirația profesorilor, revizorilor, inspectorilor și tutulor ... putea guverna în acel județ. Cel d-al doilea este copilul natural al Păunii văduvei, menajeră, care trăiește cu lucrul pe la case boierești. În clasa întâia au obținut: Artur Ionescu, media 9 și fracția 97 și trei sferturi; Ioniță Păunescu, media 9 și fracția 98 și un sfert. Premiul întâi ... Ionescu, media 9 și fracția 98 și jumătate; . Ioniță Păunescu, media 9 și fracția 99 și un sfert. Premiul întâi cu cunună: iar Ioniță. În clasa a treia: Artur Ionescu, media 9 și fracția 99 și jumătate; Ioniță Păunescu, media 9 și fracția 99 și 3/4. În sfârșit ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Domnul Vucea

... de câte ori îl tăiau turcii pe el și pe coconii lui. Și spunea c-o să mă scrie d-a dreptul în clasa a treia. Mă deșteptă. Tresării. Îmi tâcâia inima. Și-mi zise: - Să nu-ți fie frică. Să spui tare și deslușit. - Tare... da ... școlari mai văzusem și eu!... De nu m-ar trânti... Și iacă, frate-meu mă luă de mână și-mi zise încet: - Să mergem în clasa a treia. Directorul mi-a dat bilet să te înscriu. Când intrai în clasă văzui o vergea lungă, galbenă și lucioasă ... râzi! Când se potoli, zise, privind în tavan: - Auzi, 25 și cu 15 să facă 8 000! Monitor general, ia-l și du-l în clasa a doua! Monitorul general mă înhăță de mânecă și mă scoase pe ușe afară. Pe drum îmi spuse: "Te-a dat ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruCLASĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 123 pentruCLASĂ.

CLASA

CLASÁ , clasez , vb . I . Tranz . 1. A aranja , a împărți , a rândui ceva ( după caractere distinctive ) pe clase sau categorii . 2. A înceta un proces penal când se constată că există o cauză legală care împiedică pornirea sau continuarea

 

ACANTOCEFAL

ACANTOCEFÁL , acantocefali , s . m . ( La pl . ) Clasă de viermi paraziți nematelminți , cu o trompă retractilă înconjurată de cârlige de apărare ( Acanthocephala ) ; ( și la sg . ) vierme din această

 

AGNATĂ

AGNÁTĂ , agnate , s . f . ( La pl . ) Clasă de vertebrate acvatice lipsite de maxilarul inferior ; ( și la sg . ) animal care face parte din această

 

AGNATOSTOM

AGNATOSTÓM , agnatostomi , s . m . ( La pl . ) Clasă de vertebrate acvatice fără maxilarul inferior ; ( și la sg . ) animal din această

 

AMFINEURIAN

AMFINEURIÁN , amfineurieni , s . m . ( La pl . ) Clasă de moluște marine care au caractere arhaice ( un inel nervos de la care pornesc patru cordoane nervoase în jurul esofagului ) ( Amphineura ) ; ( și la sg . ) animal din această clasă . [ Pr . : - ne - u - ri -

 

AMFIPOD

AMFIPÓD , amfipode , s . n . ( La pl . ) Clasă de crustacee care se caracterizează prin faptul că au două feluri de picioare , unele servindu - le la sărit și altele la înotat ; ( și la sg . ) animal care face parte din această

 

ANTOZOAR

ANTOZOÁR , antozoare , s . n . ( La pl . ) Clasă de celenterate care cuprinde polipii izolați sau grupați în colonii ; coralier ( Anthozoa ) ; ( și la sg . ) animal din această clasă . [ Pr . : - zo -

 

ARAHNIDĂ

ARAHNÍDĂ , arahnide , s . f . ( La pl . ) Clasă de animale din încrengătura artropodelor , cu corpul format dintr - un cefalotorace cu șase perechi de apendice și din abdomen ; ( și la sg . ) animal care face parte din această

 

ARISTOCRAȚIE

ARISTOCRAȚÍE , aristocrații , s . f . Pătură a unei clase sociale sau a unui grup social care se bucură de mari privilegii , datorate originii , bogăției și poziției sale sociale ; p . gener . ( în orânduirea sclavagistă ) clasă socială dominantă , formată din marii posesori de pământ și de sclavi ; ( în orânduirea feudală ) clasă socială dominantă a

 

ASCIDIE

ASCÍDIE , ascidii , s . f . ( La pl . ) Clasă de animale marine inferioare , cu corpul în formă de sac ; ( și la sg . ) animal din această

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...