Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ÎNCĂLUȘAT, ÎNCORDA, CORDAR, BUMB, CĂLĂRAȘ, COBZĂ, CORDAT, DEZACORDA, FLAJOLET, LĂUTĂ ... Mai multe din DEX...

COARDĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

COÁRDĂ^1, coarde, s.f. 1. Fir elastic confecționat din metal, din intestine de animale etc., care întins pe anumite instrumente muzicale, produce, prin vibrare, sunete; strună. * Expr. (Fam.) A atinge (pe cineva) la coarda sensibilă (sau simțitoare) = a se adresa cuiva punând accentul pe un fapt la care acesta este mai sensibil; a lăuda, a măguli pe cineva. A întinde coarda până se rupe (sau plesnește) sau a întinde prea tare coarda = a împinge până la extrem o situație, a depăși limitele îngăduite într-o situație dată. ** (La pl.) (Grup de) instrumente muzicale cu strune. * Coardă vocală = fiecare dintre formațiile ligamentoase simetrice care aparțin laringelui și prin vibrarea cărora se produc sunete. Coardă dorsală = schelet intern situat în partea dorsală la cefalocordate. 2. Fir împletit de sfoară, păr etc. care ține întinse capetele unui arc. 3. (Mat.) Segment de dreaptă care uneşte două puncte ale unei curbe sau extremitățile unui arc de cerc. 4. Sfoară care leagă brațele ferăstrăului și care, prin răsucire cu o pană, întinde pânza metalică a uneltei. 5. (La pl.) Cele trei rânduri de frânghii întinse pe laturile ringului de box pentru a împiedica pe boxeri iasă sau cadă de pe ring. 6. Frânghie sau sfoară mai groasă de care se servesc gimnaştii pentru a executa diverse exerciții; frânghie cu care se joacă copiii, sărind ritmic peste ea; frânghie folosită de alpiniști în ascensiuni. 7. Ramură (tânără și elastică) a butucului viței de vie. ** Fiecare dintre vițele sau nuielele unei împletituri. 8. (Pop.) Vână, nerv, mușchi, tendon, ligament (care se încordează la anumite mișcări). 9. Șuviță consistentă desprinsă dintr-o masă de sirop de zahăr care a fiert prea mult și este prea tare legat. 10. (Pop.) Bârnă sau grindă mare și groasă care susține tavanul casei (și de care se atârnă diferite lucruri). [Pl. și: corzi] - Lat. chorda (cu unele sensuri după fr. corde).

Sursa : DEX '98

 

COÁRDĂ^2, coarde, s.f. (Reg.) Spadă, sabie. [Var.: coártă s.f.] - Cf. magh. %kard%.

Sursa : DEX '98

 

COÁRDĂ s. v. crucea dinapoi, spadă.

Sursa : sinonime

 

COÁRDĂ s. 1. (MUZ.) strună. (\~ a unei viori.) 2. (TEHN.) sfoară, strună. (\~ a ferăstrăului.) 3. (prin Mold. și Olt.) săgeată. (\~ a unui arc de vânătoare.) 4. (TEHN.) arc. (\~ la un mecanism.) 5. (TEHN.) (reg.) crac, punte. (\~ la compasul dogarului.) 6. (reg.) coadă, rână, strună. (\~ la crâsnicul de pescuit.) 7. (TEHN.) (reg.) apărătoare, ceatlău, gânj, lambă, legătură, prăjină. (\~ la proțapul saniei.) 8. v. braț. 9. (BOT.) viță. (Buciumul de vie are mai multe \~e.) 10. (ANAT.) coardă dorsală v. notocordă.

Sursa : sinonime

 

coárdă (anat., bot., constr., fiz., geom., industria lemnuiui, zootehnie, fir, funie) s. f., g.-d. art. coárdei; pl. coárde

Sursa : ortografic

 

coárdă (strună, parte a năvodului, spadă) s. f., g.-d. art. coárdei; pl. coárde

Sursa : ortografic

 

coárdă (frânghie la ringul de box, bârnă la casă) s. f., g.-d. art. córzii, pl. corzi

Sursa : ortografic

 

COÁRDĂ^2 corzi f. 1) Grindă de susținere a tavanului la o casă țărănească. 2) pl. Cele trei frânghii întinse pe laturile ringului de box. [G.-D. corzii; Sil. coar-] /<lat. chorda

Sursa : NODEX

 

COÁRD//Ă^1 \~e f. 1) Fir elastic, flexibil, care, fiind fixat la instrumente muzicale (vioară, pian etc.), produce oscilații acustice; strună. \~ de chitară. * Orchestră de \~e orchestră alcătuită din instrumente muzicale cu coarde. A întinde \~a până se rupe a întrece măsura în ceva. 2) Segment de dreaptă care uneşte două puncte ale unei curbe plane, fără a o intersecta. 3) Sfoară care leagă brațele unui ferăstrău cu rama, pentru a ține întinsă pânza. 4) Sfoară având la capete două mânere, cu care se joacă copiii sărind peste ea sau se foloseşte în unele exerciții sportive. 5) pop. Țesut conjunctiv, membranos, alb-sidefiu, rezistent, care leagă mușchii de oase; tendon. * \~ele vocale cele două membrane simetrice ale laringelui, a căror vibrație produce vocea. 6) Curbura gâtului la cal (acoperită de coamă). 7) Ramură din tulpina viței de vie. 8) Șuviță de sirop de zahăr sau de dulceață prea tare legat. [G.-D. coardei; Sil. coar-] /<lat. chorda

Sursa : NODEX

 

coárdă (-de), s.f. - 1. Fir elastic care, întins pe anumite instrumente muzicale, produce, prin vibrare, sunete; strună. - 2. Funie, frînghie, sfoară groasă. - 3. Sfoară. - 4. Șiret, legătură. - 5. Strună de chitară. - 6. Urzeală, bătătură. - 7. Tendon sau ligament care se încordează la anumite mișcări. - 8. Lăstar. - 9. Rădăcină aeriană. - 10. Arc, resort. - 11. Bîrnă sau grindă mare care susține tavanul. - 12. Grindă diagonală, tirant. - 13. La jocul de biliard, punct cîștigat prin trei lovituri. - 14. Viscozitate, întărire caracteristică marmeladei sau jeleului. - Var. (înv.) cord. Mr. coardă, megl. coardă "grajd". Lat. ch?rda (Pușcariu 387; Candrea-Dens., 380; REW 1881; DAR); cf. alb. kordëzë, it., prov., cat., port. corda, fr. corde, sp. cuerda. Apare în doc. slavo-rom. începînd cu 1408. La sensul 13, Graur, BL, V, 58, vede o confuzie a lui coardă "strună" cu fr. cuarte; însăși fr. corde se folosește ca termen de biliard. Sensul de "bîrnă" ar fi balcanic, după Jud, ZRPh., XXXVIII, 25, cf. ngr. ?????; dar este mai puțin probabil fie deja lat., cf. sard. kordáu "bîrnă" (Wagner 115). - Der. cordiș, adv. (pieziș, oblic); cordui, vb. (a strînge cu putere); cordar, s.m. (sforar, frînghier; la vioară, căluș, scaun; măciucă, bîtă; ferăstrău de mînă), la care sensul de "căluș" pare a fi împrumutat din fr. cordier; corda, vb. refl. (a se nărui, mai ales o grămadă de lemne); cordaj, s.n., din fr. cordage; încorda, vb. (a contracta mușchii, a întări; a întinde; a trage de, a supune unei tensiuni; a acorda un instrument; a strînge o legătură; a lega vița de vie; a îndrepta, a ridica, a așeza; a lupta, a asuda, a (se) strădui, a face eforturi); încordător, s.m. rar, (diavolul); încordătură, s.f. (tensiune; efort; spasm) descorda, vb. (a slăbi, a diminua tensiunea; a modera). Din rom. provine bg. korda (Capidan, Raporturile, 206).

Sursa : etimologic

 

coárdă (-de), s.f. - Spadă. - Mr. coardă. Sl. kor?da, cf. sb., rus. korda, ceh., pol. kord (Berneker 569; Vasmer 624), alb. kordë. După DAR, din mag. kard. Sec. XVI, înv., azi numai în Trans. - Der. cordenci, s.n. (frînă la războiul de țesut; cuțit la melița mecanică).

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruCOARDĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 144 pentruCOARDĂ.

Ștefan Petică - Cântec uitat

Ştefan Petică - Cântec uitat Cântec uitat de Ștefan Petică 1900   ...Și coardele vorbiră prelung și trist. Eu n-aș fi voit să le ascult, căci știam bine amara durere care zăcea în glasul lor, dar ele suspinară așa de rugător și notele se tânguiau așa de sfâșietor, încât am rămas pe loc, ca și când mi-ar fi fost ochii prinși de  ademenirea ucigătoare a unei prăpăstii. Iar coardele vorbiră prelung și trist. O notă stângace sălta tremurând ca o umbră ce se mișcă fantastică într-o alee umbrită de tei negri în noapte. Noapte de vară! Cărarea se desfăcea albă și prăfuită ca un pod de argint peste pământul adormit. Copacii stăteau nemișcați ca niște copaci fermecați de poveste veche și luna părea prinsă pe imensa boltă albastră. Câmpul se întindea ca un strat de flori albe, și în toată această magie strălucită și ciudată a nopței numai umbrele negre ale teilor își lăsau dulcele lor mister ca un vis duios peste o serbare veselă. Și coardele spuseră prelung și trist povestea înainte. O notă ușoară sălta zglobie ca o rază de lună furișată prin frunzișul des al ramurilor. Ramuri întinse peste un drum ...

 

Mihai Eminescu - Ondina

Mihai Eminescu - Ondina Ondina de Mihai Eminescu (fantazie) L-al orelor zilei șirag râzător Se-nșir cele negre și mute Ce poartă în suflet mistere de-amor Pălite, sublime, tăcute        Și noaptea din nori        Pe-aripi de fiori Atinge ușoară, cu gândul,        Pământul. Pe-un cal care soarbe prin nările-i foc, Din ceață pustie și rece, Un june pe vânturi, cu capul în joc, Cu clipa gândirei se-ntrece        Și calu-i turbat        Zbura necurmat Mânat ca de-a spaimelor zână        Bătrână. Pe aripi de munte și stânci de asfalt Castelul se nalță, se-ncruntă Și creștetu-i negru și creștetu-i nalt De nouri și ani se-ncăruntă,        Dar astăzi e viu        Și-n ton auriu Răsună din umbra cea mare        Cântare. În mii de lumine ferestrele ard, Prin care se văd trecătoare, Prin tactul cântărei sublime de bard, Cum danță la umbre ușoare,        Cum danță ușor        Dulci vise de-amor, Palatul părea în magie        Aurie. Ca cerbul ce s-alță în creștet de stânci, Urmat de săgeat-arzătoare, E calul ce sare prăpastii adânci În zboru-i puternic și mare,        Cu nara arzând,        Cu coama pe vânt, O dată-ncă pinten l-împunge        Și- ...

 

Mihai Eminescu - Ondina (Fantazie)

Mihai Eminescu - Ondina (Fantazie) Ondina de Mihai Eminescu (fantazie) L-al orelor zilei șirag râzător Se-nșir cele negre și mute Ce poartă în suflet mistere de-amor Pălite, sublime, tăcute        Și noaptea din nori        Pe-aripi de fiori Atinge ușoară, cu gândul,        Pământul. Pe-un cal care soarbe prin nările-i foc, Din ceață pustie și rece, Un june pe vânturi, cu capul în joc, Cu clipa gândirei se-ntrece        Și calu-i turbat        Zbura necurmat Mânat ca de-a spaimelor zână        Bătrână. Pe aripi de munte și stânci de asfalt Castelul se nalță, se-ncruntă Și creștetu-i negru și creștetu-i nalt De nouri și ani se-ncăruntă,        Dar astăzi e viu        Și-n ton auriu Răsună din umbra cea mare        Cântare. În mii de lumine ferestrele ard, Prin care se văd trecătoare, Prin tactul cântărei sublime de bard, Cum danță la umbre ușoare,        Cum danță ușor        Dulci vise de-amor, Palatul părea în magie        Aurie. Ca cerbul ce s-alță în creștet de stânci, Urmat de săgeat-arzătoare, E calul ce sare prăpastii adânci În zboru-i puternic și mare,        Cu nara arzând,        Cu coama pe vânt, O dată-ncă pinten l-împunge        ...

 

Constantin Stamati - Imnul lăutei românești

Constantin Stamati - Imnul lăutei româneşti Imnul lăutei românești de Constantin Stamati O, lăută a Moldovii! tu ai fost de tot uitată În creanga Dumbrăvii Roșii ce românul hăulește, Și care umbrea cu faimă sânta apă a Sucevii, Cruntată în multe rânduri d-a neamicilor sânge... Vântul clătina odată mângâios a tale coarde; Dar curpănul zaluziei, întinzând vițele sale, S-au suit cu sumeție, s-au încâlcit pintre ele... O, lăută românească! cine poate să deștepte După timpuri vechi trecute încântătoriul tău sunet? Sau vei fi cu-ndelungare acolo în frunziș mută? Ori când vei face tu iarăși ca să zâmbească eroul De plânsul și îngrijirea logodnicei părăsite!!! O, lăută a Moldovii! odată în țara noastră Tu țineai hangul tristeții la a domnilor ospețe; Când lăutarul-maestru amesteca al tău sunet Cu al oaspeților cântec, tu consolai cu duință Dragostea misterioasă a româncelor fecioare. Tu celebrai cu putere biruințele faimoase, Tu frăgezeai ca un farmec pe românii cei mai aprigi, Tu umpleai de bărbăție pe cei fricoși în răzbeluri; Iar când tăcea lăutarul, toți se cufundau în gânduri, Căci ca tine cine altul, o, lăută mângâioasă, ...

 

Nicolae Filimon - Lăutarii și compozițiunile lor

... pe cea de mi o numesc iarăși Neva. Lăutarii acordează vioara întocmai ca europenii, adică la o distanța de o chintă mare de la o coardă la alta, cu osebire numai că, în caz de a esecuta cîntece naționale, lasă coarda de mi cu un ton mai jos. Cobza ...

 

Cincinat Pavelescu - Muzică de cameră

... Ce-și poartă-al sânilor trofeu Spre domnul matur, cu perucă. Unii timizi abia suspină; Din nădușeala unui chel Minune! crește o verbină Pe-o coardă de violoncel. O văduvă în demi-doliu, Nu suferă violoncelu, Și, ghemuită p-un fotoliu, E tristă c-a pierdut cățelu,. Când contrabasul ... unui macher, Când se sfârșea ceva de Bach:  Sublim mai e și Flehtenmacher! Văzând că meșterul Dinicu Combate ca un tun francez Numai p-o coardă, domnu Nicu Ș-a luat un cap de amorez, Și lâng-o doamnă serioasă S-a așezat c-un evantail; Privirea ...

 

Dimitrie Anghel - Sonata lunii

Dimitrie Anghel - Sonata lunii Sonata lunii de Dimitrie Anghel Publicată în Țara nouă , I, 3, 25 dec. 1911, p. 188—190. Dulce și liniștitoare, noaptea se statornicește. Umbre încărcate de somn, sfioase, moi și încete, lunecă deasupra pămîntului ca o apă. Sfioase, moi și încete, se desfășură, cresc, ca aburii purtați de vînt deasupra unei prăpăstii, se strecoară printre arbori, se tîrăsc spre înălțimi. Luminile biruite, decolorate, palide, albe ofilesc, descresc și dispar. Un ritm ascuns prezidă și rînduiește năvala aceasta mută a tonalităților încărcate de vis ce se așază. Un farmec mistic trece prin aer, și acum o ultimă umbră, ca un steag de doliu și de fatalitate, purtat de o mînă nevăzută, flutură ca și cum ar vrea să dea un semnal. De la fereastra lui, Beethoven, cu un zîmbet amar pe buze, lăsîndu-și capul pe mînă, privește. Părul, mai negru ca umbrele de afară, îi face o cunună de noapte pe frunte. Departe orașul își tremură fosforescențele și amestecă la orizont lucirile cu întîiele stele, întinde lanțuri luminoase prin negură, scrie arabescuri de aur în întunecimi, joacă imaginare constelații, desemnează capricii de foc. Un murmur neîntrerupt, ca o apă care bate într-un ...

 

George Gordon Byron - Arpa lui David

George Gordon Byron - Arpa lui David Arpa lui David de George Gordon Byron Traducere de Ion Heliade Rădulescu Spartu-s-au coardele arpei potente Marelui David, poetului-rege! Nu mai există a psalmilor arpă! Câți i-asculta inspiratele-acorduri De melodie, cu inima-nfrântă Vărsând vărsau lacrime calde, dolente, De repentire, de rugă, d-extaze. Acele lacrime varii și multe O consacrară Domnului sfântă. Lamente-se ale Sionului vergini, Căci iată, spartu-s-au ale ci coarde. Ea străbătea prin dulcele-i accente Inimi de piatră, ca gerul de ageri, Fiilor aspri ai fărdelegii, Da-n ei viața și le nălța suflet; Strâmbii cu inima, strâmbii în cuget Drept se-ndrepta la potenta ei voce. Arpa lui David era mult mai forte Și decât tronu-i. Poetul trecuse Sus, mai presus decât rege la nalte: Spiritul Domnului sta peste dânsul. Ea celebra a Domnului mărire, Spunea ale lui Israel mari fapte, Ea răspândea peste văi bucuria: Tresăreau munții, se plecau cedrii. Aspirat-au și s-au suit la ceruri P-aripe d-angeli ale ei acorduri, Si ca tămâia rămaseră-acolo. D-atunci nu se mai aude-a ei voce, Ci numai amorul ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Arpa lui David

Ion Heliade Rădulescu - Arpa lui David Arpa lui David de George Gordon Byron Traducere de Ion Heliade Rădulescu Spartu-s-au coardele arpei potente Marelui David, poetului-rege! Nu mai există a psalmilor arpă! Câți i-asculta inspiratele-acorduri De melodie, cu inima-nfrântă Vărsând vărsau lacrime calde, dolente, De repentire, de rugă, d-extaze. Acele lacrime varii și multe O consacrară Domnului sfântă. Lamente-se ale Sionului vergini, Căci iată, spartu-s-au ale ci coarde. Ea străbătea prin dulcele-i accente Inimi de piatră, ca gerul de ageri, Fiilor aspri ai fărdelegii, Da-n ei viața și le nălța suflet; Strâmbii cu inima, strâmbii în cuget Drept se-ndrepta la potenta ei voce. Arpa lui David era mult mai forte Și decât tronu-i. Poetul trecuse Sus, mai presus decât rege la nalte: Spiritul Domnului sta peste dânsul. Ea celebra a Domnului mărire, Spunea ale lui Israel mari fapte, Ea răspândea peste văi bucuria: Tresăreau munții, se plecau cedrii. Aspirat-au și s-au suit la ceruri P-aripe d-angeli ale ei acorduri, Si ca tămâia rămaseră-acolo. D-atunci nu se mai aude-a ei voce, Ci numai amorul ...

 

Nicolae Filimon - Schiță biografică asupra celebrului violonist Paganini

... puterea umană și aceasta îmi dă curagiul de a pretinde de la măiestria ta ceva mai mult; voi o compozițiune numai pe o coardă și atunci vom crede că faceți parte din ființele supranaturale“. El promise a face astă încercare și dupe trecere de prea puțin ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Trubadurul

... miros, nici cu cel mai tare. Mă încearcă frigurile. Cânt cu vioara, și ea răsună în coșul pieptului. Mi s-a rupt o coardă... am crezut că a plesnit ceva de lângă mine. De trei zile dorm câte zece ore. Mă deștept și mi se pare că ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruCOARDĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 19 pentruCOARDĂ.

Psalmii Capitol 6

Psalmii Capitol 6 Psalmii 5 Psalmii Capitol 6 1 (Către mai marele cîntăreților. De cîntat pe instrumente cu coarde. Pe arfa cu opt coarde. Un psalm al lui David.) Doamne, nu mă pedepsi cu mînia Ta, și nu mă mustra cu urgia Ta. 2 Ai milă de mine, Doamne, căci mă ofilesc! Vindecă-mă, Doamne, căci îmi tremură oasele. 3 Sufletul mi -i îngrozit de tot; și Tu, Doamne, pînă cînd vei zăbovi să Te înduri de mine? 4 Întoarce-Te, Doamne, izbăvește-mi sufletul! Mîntuiește-mă, pentru îndurarea Ta! 5 Căci cel ce moare nu-și mai aduce aminte de Tine; și cine Te va lăuda în locuința morților? 6 Nu mai pot gemînd! În fiecare noapte îmi stropesc așternutul, și-mi scald patul în lacrămi. 7 Mi s`a supt fața de întristare, și a îmbătrînit din pricina tuturor celor ce mă prigonesc. 8 Depărtați-vă dela mine, toți cei ce faceți răul! Căci Domnul a auzit glasul plîngerii mele! 9 Domnul îmi ascultă cererile, și Domnul îmi primește rugăciunea! 10 Toți vrăjmașii mei vor fi acoperiți de rușine, și cuprinși de spaimă; într`o clipă vor da înapoi, acoperiți de ...

 

Psalmii Capitol 33

Psalmii Capitol 33 Psalmii 32 Psalmii Capitol 33 1 Neprihăniților, bucurați-vă în Domnul! Oamenilor fără prihană le șade bine cîntarea de laudă. 2 Lăudați pe Domnul cu arfa, lăudați -L cu alăuta cu zece coarde. 3 Cîntați -I o cîntare nouă! Faceți să răsune coardele și glasurile voastre! 4 Căci Cuvîntul Domnului este adevărat, și toate lucrările Lui se împlinesc cu credincioșie. 5 El iubește dreptatea și neprihănirea; bunătatea Domnului umple pămîntul. 6 Cerurile au fost făcute prin Cuvîntul Domnului, și toată oștirea lor prin suflarea gurii lui. 7 El îngrămădește apele mării într`un morman, și pune adîncurile în cămări. 8 Tot pămîntul să se teamă de Domnul! Toți locuitorii lumii să tremure înaintea Lui! 9 Căci el zice, și se face; poruncește și ce poruncește ia ființă. 10 Domnul răstoarnă sfaturile Neamurilor, zădărnicește planurile popoarelor. 11 Dar sfaturile Domnului dăinuiesc pe vecie, și planurile inimii Lui, din neam în neam. 12 Ferice de poporul, al cărui Dumnezeu este Domnul! Ferice de poporul, pe care Și -l alege El de moștenire! 13 Domnul privește din înălțimea cerurilor, și vede pe toți fiii oamenilor. 14 Din locașul locuinței Lui, El privește pe toți locuitorii pămîntului. 15 El le ...

 

1 Cronici Capitol 15

1 Cronici Capitol 15 1 Cronici 14 1 Cronici Capitol 15 1 David și -a zidit case în cetatea lui David; a pregătit un loc chivotului lui Dumnezeu, și a ridicat un cort pentru el. 2 Atunci David a zis: ,,Chivotul lui Dumnezeu nu trebuie purtat decît de Leviți, căci pe ei i -a ales Domnul să ducă chivotul lui Dumnezeu și să -I slujească pe vecie. 3 Și David a strîns tot Israelul la Ierusalim ca să suie chivotul Domnului la locul pe care i -l pregătise. 4 David a strîns pe fiii lui Aaron și pe Leviți: 5 din fiii lui Chehat: pe căpetenia Uriel și pe frații săi, o sută douăzeci; 6 din fiii lui Merari: pe căpetenia Asaia și pe frații săi, două sute douăzeci; 7 din fiii lui Gherșom: pe căpetenia Ioel și pe frații săi, o sută treizeci; 8 din fiii lui Elițafan: pe căpetenia Semaia și pe frații săi, două sute; 9 din fiii lui Hebron, pe căpetenia Eliel și pe frații săi, optzeci; 10 din fiii lui Uziel, pe căpetenia Aminadab și pe frații săi, o sută ...

 

Psalmii Capitol 4

Psalmii Capitol 4 Psalmii 3 Psalmii Capitol 4 1 (Către mai marele cîntăreților. De cîntat pe instrumente cu coarde. Un psalm al lui David.) Răspunde-mi, cînd strig, Dumnezeul neprihănirii mele: scoate-mă la loc larg, cînd sînt la strîmtoare! Ai milă, de mine, ascultă-mi rugăciunea! 2 Fiii oamenilor, pînă cînd va fi batjocorită slava mea? Pînă cînd veți iubi deșertăciunea, și veți umbla după minciuni? (Oprire.) 3 Să știți că Domnul Și -a ales un om pe care -l iubește: Domnul aude cînd strig către El. 4 Cutremurați-vă, și nu păcătuiți! Spuneți lucrul acesta în inimile voastre cînd stați în pat: apoi tăceți. 5 Aduceți jertfe neprihănite, și încredeți-vă în Domnul. 6 Mulți zic: ,,Cine ne va arăta fericirea?`` Eu însă zic: ,,Fă să răsară peste noi lumina Feței Tale, Doamne!`` 7 Tu-mi dai mai multă bucurie în inima mea, decît au ei cînd li se înmulțește rodul grîului și al vinului. 8 Eu mă culc și adorm în pace, căci numai Tu, Doamne, îmi dai liniște deplină în locuința mea. Psalmii

 

Psalmii Capitol 11

... scăpare! Cum puteți să-mi spuneți: ,,Fugi în munții voștri, ca o pasăre?`` 2 Căci iată că cei răi încordează arcul, își potrivesc săgeata pe coardă, ca să tragă pe ascuns celor cu inima curată. 3 Și cînd se surpă temeliile, ce ar putea să mai facă cel neprihănit? 4 Domnul ...

 

Psalmii Capitol 12

Psalmii Capitol 12 Psalmii 11 Psalmii Capitol 12 1 (Către mai marele cîntăreților. De cîntat pe arfa cu opt coarde. Un psalm al lui David.) Vino în ajutor, Doamne, căci se duc oamenii evlavioși, pier credincioșii dintre fiii oamenilor. 2 Oamenii își spun minciuni unii altora, pe buze au lucruri lingușitoare, vorbesc cu inimă prefăcută. 3 Nimicească Domnul toate buzele lingușitoare, limba care vorbește cu trufie, 4 pe cei ce zic: ,,Sîntem tari cu limba noastră, căci buzele noastre sînt cu noi: cine ar putea să fie stăpîn peste noi?`` 5 ,,Pentrucă cei nenorociți sînt asupriți și pentrucă săracii gem, acum``, zice Domnul, ,,Mă scol, și aduc mîntuire celor obijduiți.`` 6 Cuvintele Domnului sînt cuvinte curate, un argint lămurit în cuptor de pămînt, și curățit de șapte ori. - 7 Tu, Doamne, îi vei păzi, și -i vei apăra de neamul acesta pe vecie. 8 Pretutindeni mișună cei răi, cînd domnește ticăloșia printre fiii oamenilor. Psalmii

 

Psalmii Capitol 45

Psalmii Capitol 45 Psalmii 44 Psalmii Capitol 45 1 (Către mai marele cîntăreților. De cîntat cum se cîntă: ,,Crinii``. Un psalm al fiilor lui Core. O cîntare. O cîntare de dragoste.) Cuvinte pline de farmec îmi clocotesc în inimă, și zic: ,,Lucrarea mea de laudă este pentru Împăratul!`` Ca pana unui scriitor iscusit să-mi fie limba! 2 Tu ești cel mai frumos dintre oameni, harul este turnat pe buzele tale: de aceea te -a binecuvîntat Dumnezeu pe vecie. 3 Războinic viteaz, încinge-ți sabia, -podoaba și slava, 4 da, slava Ta! -Fii biruitor, suie-te în carul tău de luptă, apără adevărul, blîndeța și neprihănirea, și dreapta ta să strălucească prin isprăvi minunate! 5 Săgețile tale sînt ascuțite: supt tine vor cădea popoare, și săgețile tale vor străpunge inima vrăjmașilor împăratului. 6 Scaunul Tău de domnie, Dumnezeule, este vecinic; toiagul de domnie al împărăției Tale este un toiag de dreptate. 7 Tu iubești neprihănirea, și urăști răutatea. De aceea, Dumnezeule, Dumnezeul Tău Te -a uns cu un untdelemn de bucurie, mai pe sus decît pe tovarășii Tăi de slujbă. 8 Smirna, aloia și casia îți umplu de miros plăcut toate veșmintele; în casele tale ...

 

Psalmii Capitol 54

Psalmii Capitol 54 Psalmii 53 Psalmii Capitol 54 1 (Către mai marele cîntăreților. De cîntat cu instrumente cu coarde. O cîntare a lui David. Făcută cînd au venit Zifiții să spună lui Saul: ,,Știți că David șade ascuns printre noi?``) Scapă-mă, Dumnezeule, prin Numele Tău, și fă-mi dreptate, prin puterea Ta? 2 Ascultă-mi rugăciunea, Dumnezeule, ia aminte la cuvintele gurii mele. 3 Căci niște străini s`au sculat împotriva mea, niște oameni asupritori vor să-mi ia viața; ei nu se gîndesc la Dumnezeu. - 4 Da, Dumnezeu este ajutorul meu, Domnul este sprijinul sufletului meu! 5 Răul se va întoarce asupra protivnicilor mei; nimicește -i în credincioșia Ta! 6 Atunci Îți voi aduce jertfe de bună voie, voi lăuda Numele Tău, Doamne, căci este binevoitor; 7 căci El mă izbăvește din toate necazurile, și cu ochii mei îmi văd împlinită dorința privitoare la vrăjmașii mei. Psalmii

 

Psalmii Capitol 55

Psalmii Capitol 55 Psalmii 54 Psalmii Capitol 55 1 (Către mai marele cîntăreților. De cîntat pe instrumente cu coarde. O cîntare a lui David.) Ia aminte, Dumnezeule, la rugăciunea mea, și nu Te ascunde de cererile mele! 2 Ascultă-mă, și răspunde-mi! Rătăcesc încoace și încolo, și mă frămînt, 3 din pricina zarvei vrăjmașului și din pricina apăsării celui rău. Căci ei aruncă nenorocirea peste mine, și mă urmăresc cu mînie. 4 Îmi tremură inima în mine, și mă cuprinde spaima morții, 5 mă apucă frica și groaza, și mă iau fiorii. 6 Eu zic: ,,O, dacă aș avea aripile porumbelului, aș sbura, și aș găsi undeva odihnă!`` 7 Da, aș fugi departe de tot, și m`aș duce să locuiesc în pustie. -(Oprire). 8 Aș fugi în grabă la un adăpost de vîntul acesta năpraznic și de furtuna aceasta. 9 Nimicește -i, Doamne, împarte-le limbile, căci în cetate văd silă și certuri; 10 zi și noapte ei îi dau ocol pe ziduri: nelegiuirea și răutatea sînt în sînul ei; 11 răutatea este în mijlocul ei, și vicleșugul și înșelătoria nu lipsesc din piețele ei. 12 Nu un vrăjmaș mă batjocorește, căci aș suferi: nu ...

 

Psalmii Capitol 61

Psalmii Capitol 61 Psalmii 60 Psalmii Capitol 61 1 (Către mai marele cîntăreților. De cîntat pe instrumente cu coarde. Un psalm al lui David.) Ascultă, Dumnezeule, strigătele mele, ia aminte la rugăciunea mea! 2 Dela capătul pămîntului strig către Tine cu inima mîhnită, și zic: ,,Du-mă pe stînca pe care n`o pot ajunge, căci este prea înaltă pentru mine! 3 Căci Tu ești un adăpost pentru mine, un turn tare împotriva vrăjmașului. 4 Aș vrea să locuiesc pe vecie în cortul Tău: să alerg la adăpostul aripilor Tale. - 5 Căci Tu, Dumnezeule, îmi asculți juruințele, Tu îmi dai moștenirea celorce se tem de Numele Tău. 6 Tu adaugi zile la zilele împăratului: lungească -i-se anii pe vecie! 7 În veci să rămînă el pe scaunul de domnie, înaintea lui Dumnezeu! Fă ca bunătatea și credincioșia Ta să vegheze asupra lui! 8 Atunci voi cînta neîncetat Numele Tău, și zi de zi îmi voi împlini juruințele. Psalmii

 

Psalmii Capitol 67

Psalmii Capitol 67 Psalmii 66 Psalmii Capitol 67 1 (Către mai marele cîntăreților. De cîntat pe instrumente cu coarde. Un psalm. O cîntare.) Dumnezeu să aibă milă de noi și să ne binecuvinteze, să facă să lumineze peste noi Fața Lui, - 2 ca să se cunoască pe pămînt calea Ta, și printre toate neamurile mîntuirea Ta! 3 Te laudă, popoarele, Dumnezeule, toate popoarele Te laudă. 4 Se bucură neamurile și se veselesc; căci Tu judeci popoarele cu nepărtinire, și povățuiești neamurile pe pămînt. - 5 Te laudă, popoarele, Dumnezeule, toate popoarele Te laudă. 6 Pămîntul își dă roadele; Dumnezeu, Dumnezeul nostru, ne binecuvintează, 7 Dumnezeu ne binecuvintează, și toate marginile pămîntului se tem de El. Psalmii

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinBiblie...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruCOARDĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 130 pentruCOARDĂ.

ÎNCĂLUȘAT

ÎNCĂLUȘÁT , - Ă , încălușați , - te , adj . ( Despre coarde sau instrumente cu coarde ) Care are coardele ridicate și așezate pe o piesă specială , numită căluș . - V.

 

ÎNCORDA

... și refl . A ( - și ) contracta mușchii corpului , p . ext . corpul întreg , în vederea unui efort . 2. Tranz . A întinde ( puternic ) o coardă , un arc , un cablu etc . 3. Tranz . A lega coardele viței de vie . 4. Refl . Fig . ( Despre raporturile dintre oameni ) A ajunge ...

 

CORDAR

... instrumentele cu arcuș . 2. Pană de lemn cu care se răsucește coarda ferăstrăului cu ramă pentru a întinde pânza de tăiat ; încordător , sucitor . - Coardă

 

BUMB

BUMB , bumbi , s . m . 1. ( Pop . ) Nasture . 2. Mic ornament arhitectural de formă sferică . 3. Dispozitiv cu care se leagă coarda la unele instrumente cu

 

CĂLĂRAȘ

... în evul mediu , în Țara Românească și în Moldova ) Corp militar de slujitori auxiliari ai domniei ; ( și la sg . ) membru al acestui corp militar . 2. Coardă

 

COBZĂ

CÓBZĂ , cobze , s . f . Instrument muzical cu coarde , asemănător cu chitara , având cutia de rezonanță foarte bombată , folosit mai ales la acompaniament ( prin ciupirea

 

CORDAT

... 1 , - Ă , cordați , - te , adj . În formă de inimă ; cordiform . CORDÁT^2 , cordate , s . n . ( La pl . ) Încrengătură de animale cu corpul susținut de o coardă dorsală sau de coloana vertebrală ; ( și la sg . ) animal din această încrengătură . - De la coardă

 

DEZACORDA

DEZACORDÁ , dezacordéz , vb . I . Refl . ( Despre instrumente muzicale cu coarde ) A - și pierde consonanța tonurilor ( prin slăbirea coardelor ) ; a se

 

FLAJOLET

FLAJOLÉT , flajolete , s . n . 1. Mic instrument de suflat , de lemn sau de metal , asemănător cu flautul , folosit în orchestre și în fanfare . 2. Sunet armonic produs de instrumentele cu coarde , prin atingere foarte usoară a coardei cu degetul în anumite puncte precise ( la jumătate , la o treime , la un sfert etc . ) . [ Pl . și : ( m . ) flajoleți . - Var . : flajeolét s .

 

LĂUTĂ

LĂÚTĂ , lăute , s . f . Instrument muzical cu coarde asemănător cu cobza ; p . gener . instrument muzical cu coarde . [ Var . : alăútă s .

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...