Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:COCLIRE, COCLIT ... Mai multe din DEX...

COCLI - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

COCLÍ, pers. 3 coclește, vb. IV. 1. Refl. și intranz. (Despre obiecte de aramă) A se acoperi cu un strat de cocleală (1). ** (Despre alte obiecte metalice) A se oxida. 2. Refl. (Despre mâncăruri) A căpăta sau a avea cocleală (2). - Cf. bg. %kotljasvam%.

Sursa : DEX '98

 

COCLÍ vb. v. oxida, rugini.

Sursa : sinonime

 

coclí vb. (sil. -cli), ind. prez. 3 sg. cocléște, imperf. 3 sg. cocleá; conj. prez. 3 sg. și pl. cocleáscă

Sursa : ortografic

 

A SE COCL//Í pers. 3 se \~éște intranz. 1) (despre obiecte de aramă) A se acoperi cu un strat de cocleală. 2) (despre mâncăruri) A căpăta un gust specific neplăcut, fiind ținut într-un vas de aramă nespoit; a avea cocleală. /cf. bulg. kotljasvam

Sursa : NODEX

 

coclí (-lésc, -ít), vb. - 1. A rugini un obiect de aramă. - 2. A se îmbăta, a se afuma. Sl. *kot?liti, de la kot?l? "căldare de aramă" (Cihac, II, 76; Pușcariu, Lr., 291). - Der. cocleală, s.f. (strat de carbonat de cupru; stare proastă și mai ales gust rău după beție); cohni, vb. (Bucov., a se strica, a se avaria, a se deterioara), probabil prin contaminare cu duhni "a mirosi urît".

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru COCLI

 Rezultatele 1 - 1 din aproximativ 1 pentru COCLI.

Petre Ispirescu - Fata săracului cea isteață

Petre Ispirescu - Fata săracului cea isteaţă Fata săracului cea isteață de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un om și o femeie. Ei erau atât de săraci, încât n-aveau după ce bea apă. Nici tu casă, nici tu masă, nimic, nimic, dară nimic n-aveau după sufletul lor. Muncea bietul om de dimineața până seara târziu, alături cu muierea, de-i treceau nădușelele, și ca să dea și ei în spor, ba. Se ținea, vezi, norocul după dânșii ca pulberea după câini, cum se zice. Umblau cu tărăbuțele de colo până colo, și ca să se statornicească și ei la un loc, nu găseau. Căci cine era să-i priimească pe ei, doi calici, cu leaota de copii după dânșii?! Adică uitasem să vă spui. Aveau acești oameni o spuză de copii. Din acești copii, cei mai mari erau numai fete, iară băieții erau mărunței și stau lângă dânșii ca ulcelușele. Să nu vă fi dus Dumnezeu vrodată să fiți față când venea omul de la muncă, că v-ați fi luat câmpii. Ieșeau toți afară înaintea lui, jigăriți și hărtăniți, ca niște netoți, subțiratici și pițigăiați, mă rog, ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru COCLI

 Rezultatele 1 - 3 din aproximativ 3 pentru COCLI.

COCLIRE

... COCLÍRE s . f . Acțiunea de a ( se ) cocli . - V. cocli

 

COCLIT

... COCLÍT , - Ă , cocliți , - te , adj . 1. ( Despre obiecte de aramă ) Acoperit cu cocleală ( 1 ) . 2. ( Despre mâncăruri ) Care a căpătat cocleală ( 2 ) . V. cocli