|
|
||
Vezi și:AMIRALITATE,
AGHIOTANT,
CARTIER,
COMANDATURĂ,
DEJURSTVĂ,
STAT
... Mai multe din DEX...
COMANDAMENT - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. COMANDAMÉNT, comandamente, s.n. 1. Organ de conducere a unei (mari) unități sau a unei instituții militare. * Comandament suprem = cel mai înalt organ de conducere a armatei sau unui stat sau unui grup de state în timp de război. ** Loc unde este instalat acest organ. 2. Fig. Precept, poruncă, regulă, normă. 3. (Jur.) Act prin care începe executarea silită imobiliară a unui debitor. - Din fr. commandement.Sursa : DEX '98 COMANDAMÉNT s. v. cerință, exigență, imperativ, necesitate, nevoie, obligație, pretenție, trebuință.Sursa : sinonime comandamént s. n., pl. comandaménteSursa : ortografic COMANDAMÉNT \~e n. 1) Organ de conducere militară. * \~ suprem cel mai înalt organ de conducere militară în timp de război. 2) Sediu al acestui organ de conducere. \~ul diviziei. 3) fig. Ordin scurt. /Sursa : NODEX COMANDAMÉNT s. n. 1. organ de comandă (într-o mare unitate militară etc.). 2. (fig.) sentință, precept, normă, regulă. 3. (jur.) act prin care creditorul, prin mijlocirea unui agent judecătoresc, începe executarea imobiliară, somând pe debitor să plătească datoria. (Sursa : neoficial COMANDAMÉNT s.n. 1. Autoritate, putere, organ de comandă (la o mare unitate); loc unde se găsește acest organ. 2. (Fig.) Sentință, precept, normă, regulă. 3. Comandament prealabil = act prin care creditorul, prin mijlocirea unui agent judecătoresc, începe executarea imobiliară, somând pe debitor să plătească datoria. [Cf. fr. commandement, it. comandamento].Sursa : neologisme Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru COMANDAMENTRezultatele 1 - 3 din aproximativ 3 pentru COMANDAMENT. Vasile Pârvan - Datoria vieții noastre Vasile Pârvan - Datoria vieţii noastre Datoria vieții noastre de Vasile Pârvan Lecție de deschidere a cursurilor de istoria antică și de istoria artelor, ținute în semestrul de iarnă 1919 - 1920 la Universitatea din Cluj, citită în ziua de 3 noiembrie 1919 De la o zi la alta popoarele trăiesc prin munca, mereu aceeași, a celor mulți. Singura oboseală ce și-o dă sufletul omului simplu e de a păstra cât mai neschimbat meșteșugul din bătrâni, care îi dă - după meseria ce o are - hrana. Și memoria populară e foarte precisă: unele procedee își au începutul lor, identic cu forma de azi, în epoca preistorică. Continuitatea civilizațiilor populare în cursul mileniilor e propriu-zis un simplu reflex al continuității vieții din natură: evoluția acesteia se petrece în limite de timp așa de imense, încât sunt neaccesibile controlului uman; se poate așadar vorbi de o adevărată eternitate a primitivismului popular, conservativ. Istoric, adică evolutiv-uman, popoarele trăiesc numai prin fapta precursorilor și revoltaților. Aceștia tulbură ca niște demoni, perpetuu nemulțumiți, beatitudinea lenei spirituale a contemporanilor, le deșteaptă iluzii și apetituri, le răscolesc patimile, le dărâmă prețiosul echilibru al perfectei inerții. Fie ... Victor Lazăr - Răsboiul pentru întregirea neamului românesc (1916 - 1919) Victor Lazăr - Răsboiul pentru întregirea neamului românesc (1916 - 1919) Răsboiul pentru întregirea neamului românesc (1916 - 1919) de Victor Lazăr Informații despre această ediție RĂSBOIUL PENTRU ÎNTREGIREA NEAMULUI ROMÂNESC (1916 – 1919) Povestit de Victor Lazăr Cuprins 1 Introducere. 1.1 Suferințele Românilor de sub stăpânire străină. 1.2 Ajutorul fraților români din vechiul Regat. 1.3 Răsboiul cel mare. 2 Răsboiul României. 2.1 Luptele din Transilvania. 2.2 Luptele din Dobrogea. 2.3 Apărarea Carpaților. Retragerea pe frontul Moldovei. 2.4 Refacerea. Răsboiul din 1917. 2.5 Basarabia. Pacea dela București. 2.6 Românii din Ardeal (și Bucovina) și răsboiul. 3 Împlinirea întregirii neamului. 3.1 Dușmanii înfrânți pe frontul de Miazăzi și Apus. 3.2 România intră din nou în răsboiu. Bucovina. 3.3 Revoluția din Transilvania. Unirea. 3.4 Răsboiul cu Ungaria. 3.5 Pacea dela Versailles (lângă Paris). 4 Cuvânt de încheiere. 5 Note Răsboiul de desrobire pentru întregirea neamului (1916 – 1919) Introducere. Răsboiul cel mare, în care s'au prăpădit milioane de oameni din toate continentele pământului, rămânând zeci de milioane de orfani, prăpădindu-se și averi de mii de miÂliarde, a produs o schimbare uriașe și în viața poporului ... Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I Donna Alba de Gib Mihăescu (Volumul I) Volumul II →→ Am pornit cu stângul în lume, ca și în război. La demobilizare, acolo, în dosul magaziilor gării, pe câmpul presărat cu mese și cu soldați beți de fericirea vieții recâștigate, pe toți i-am auzit: "Băgați de seamă, când vă veți vedea cu libretul în mână, să porniți cu dreptul!" Dar eu știu că oricât m-am muncit cu gândul, acum un an, să mișc întâi dreptul, când s-o da semnalul de plecare, spre front, din obișnuință militărească - deși acum nu mai răcneau porunci scurte ca la paradă și nimeni nu se uita cu ce pas o ia omul spre moarte -, am mișcat stângul. Și iată-mă c-am ajuns prin atâtea ploi de foc, cu picioarele și cu mâinile zdravene, cu pieptul neîngăurit, tocmai aici, în această zi sfințită a liberării de orice pericol. Iar astăzi e zi de marți și dacă toți oamenii dimprejurul meu se fac a uita c-au să pornească înapoi pe drumul vieții, cu tot dreptul mișcat întâi, într-o zi atât de nefastă, eu mă simt din cale-afară de ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru COMANDAMENTRezultatele 1 - 7 din aproximativ 7 pentru COMANDAMENT. ... AMIRALITÁTE , amiralități , s . f . Comandament suprem al marinei militare ; local , clădire în care își are sediul acest comandament ... AGHIOTÁNT , aghiotanți , s . m . Ofițer atașat unui comandament CARTIÉR , cartiere , s . n . 1. Parte a unui oraș deosebită de celelalte prin caracteristici proprii ( geografice , istorice etc . ) și care formează o unitate organică . 2. Parte din comandamentul unei mari unități , compusă din personalul de deservire și din mijloacele de transmisiuni . 3. Fiecare dintre părțile laterale ale navei de la mijlocul ei spre pupă . [ Pr . : - ti - ... COMANDATÚRĂ , comandaturi , s . f . Comandament ... DEJÚRSTVĂ , dejurstve s . f . ( Înv . ) Corp de gardă ; comandament STAT ^3 , staturi , s . n . 1. Faptul de a sta . 2. Înălțime a corpului omenesc , statură ; p . ext . înfățișare . V. sta . STAT ^1 , state , s . n . 1. Teritoriul și populația asupra cărora își exercită autoritatea această organizație ; țară . 2. ( La pl . , în evul mediu ) . Denumire a organelor reprezentative din anumite țări . 3. ( Mil . ; în sintagma ) Stat major = organ de conducere a trupelor format din ofițeri , care funcționează pe lângă comandamentele marilor unități militare sau la nivelul întregii armate ; sediul , localul acestui organ de conducere . STAT ^2 , state , s . n . 1. Listă , tabel . 2. ( În sintagma ) Stat personal = dosar care cuprinde specificarea tuturor mutațiilor de serviciu ale unui angajat și starea lui civilă , socială etc . [ Var . : ștat s . |
||