Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:RABAT, ACOMERCIAL, CHESAT, REGISTRU, REPREZENTANȚĂ, AFACERE, AFACERISM, ANALCID, ANTICOMERCIAL, ANTREPRIZĂ ... Mai multe din DEX...

COMERCIAL - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

COMERCIÁL, -Ă, comerciali, -e, adj. Care aparține comerțului, privitor la comerț; din comerț; negustoresc. [Pr.: -ci-al] - Din fr. commercial, lat. commercialis.

Sursa : DEX '98

 

COMERCIÁL adj. negustoresc, (livr.) mercantil. (Afaceri \~.)

Sursa : sinonime

 

COMERCIÁL, -Ă adj. referitor la comerț; din comerț. (< fr. commercial, lat. commercialis)

Sursa : neoficial

 

comerciál adj. m. (sil. -ci-al), pl. comerciáli; f. sg. comerciálă, pl. comerciále

Sursa : ortografic

 

COMERCIÁL \~ă (\~i, \~e) Care ține de comerț; propriu comerțului; negustoresc. Tratat \~. Navă \~ă. [Sil. -ci-al] /commercial, lat. commercialis

Sursa : NODEX

 

COMERCIÁL, -Ă adj. Referitor la comerț; de comerț. [Pron. -ci-al. / cf. fr. commercial, it. commerciale].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruCOMERCIAL

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 34 pentruCOMERCIAL.

Ion Luca Caragiale - Jurnalul nostru

Ion Luca Caragiale - Jurnalul nostru Jurnalul nostru de Ion Luca Caragiale Ce lipsește Moftului Un vechi și bun prietin din Iași, de sentimentele căruia ne-am putut îndoi, pe nedrept, un moment, dar în judecata căruia am avut totdeauna o egală și nestrămutată încredere, ne-a făcut zilele acestea nespusa plăcere să ne viziteze biurourile (sic !) de redacție. După ceremonialul de rigoare în așa împrejurări (când ai venit ? când pleci ? etc.), neapărat pe un om de a cărui inteligență avem atâta stimă, trebuia numaidecât să-l întrebăm ce părere are despre Moftul. Întreprinderile intelectuale se deosibesc de cele comerciale prin aceea că, pe cînd acestea țin la sufrajele mulțimii amatorilor, cele d'întâi se interesează de sufrajele unui număr mult mai restrâns. Moftul fiind o întreprindere mixtă, și intelectuală și comercială, ține prin urmare la unele și la altele. Să nu se supere mulțimea imensă a cititorilor noștri dacă suntem sinceri și le spunem că, după succesul material pe care ni-l asigură totalitatea lor, noi mai suspinăm încă după aprobarea deosibită a câtorva inși anume - puțini, din nenorocire, dar dintre aceștia dumneata, care citești acum aceste rânduri, desigur faci parte. ...

 

Ion Luca Caragiale - La Paști

... Vinuri et Băuturi Jndigene et Streine", cu firma „La trei struguri tricolori", și-a lăsat obloanele și închis gazometrul. Tânărul Lache, funcționar comercial în acest mare magazin, își pune costumul cel nou și cravata cea nouă, își încalță ghetele cele nouă cu bizețuri, își ia pălăria cea nouă ... gheata din dreapta supără tot așa de tare ca și la suiș ori coborâș. 7 ceasuri dimineața... Lache se-ntâlnește cu un amic, alt funcționar comercial, tot comestibile et colori. — Cristos a-nviat! — Adevărat a-nviat! Oricât să zici, teribilă potriveală! Ghete la fel! Da ...

 

Gheorghe Asachi - Valea Albă

Gheorghe Asachi - Valea Albă Valea Albă de Gheorghe Asachi Taurida sau Crimeea Cetatea Chilia Valea Albă Credința și fanatismul Panahida eroilor moldoveni Moldova, deși este despărțită prin deșerturi țărmurale și prin Marea Neagră de Crimeea, totuși în vechime avea cu acea țară relațiuni politice și comerciale, încât mai nainte de a agiunge la sugetul istoriei propuse credem de folos a da despre acea peninsulă clasică oarecare noțiuni. După ce se stânse virtutea și bărbăția antică a romanilor, prin care ii subgiugaseră ceea mai mare parte a lumei cunoscute, urmă epoha cea plină de turburări și de anarhie, încât ușor au fost barbarilor, veniți de la nordul Europei și al Asiei, căutând clime mai blânde și locuri mai îndemânatice de locuit, a pune sub jug popoarele cele deznervate și ovelite, a desființa așezămintele cele politice, a stânge lumina știinților, a surpa industria și artele, ce erau productul a multor secule, și a întinde preste lumea civilizată un văl de întuneric. Din sânul acestui haus, în care popoarele petreceau mai mult o viață hoțească, răsări un nou ordin de lucruri în ...

 

Ion Luca Caragiale - Varietăți geografice. De la Zanzibar la Salonic și înapoi

... Cele 7 turnuri imitat după cel din Constantinopol; Propileele vechiului Ipodrom; arcurile de Triumf ale lui August și Constantin și altele. Este orașul cel mai comercial al Turciei, după Constantinopol; acolo sunt consuli ai tuturor națiunilor. Populațiunea e foarte amestecată: afară de turci, mai sunt o mulțime greci, evrei și europeni ...

 

Ion Luca Caragiale - Țal!...

... am pornit. Vom citi, la vreme, în Dicționarul Academiei Române, când va apărea: Țal — substantiv comun, de genul masculin pentru amândouă sexurile — impiegat comercial sau impiegată comercială; persoană-însărcinată într-un local public de consumațiune cu încasarea plăților de la consumatori. Declinare regulată. Nominativ — Țalul primește plata; Genitiv ...

 

Paul Zarifopol - Despre ideologia lui Eminescu

... trecut. Regenerarea și mântuirea se vor găsi, prin urmare, în mântuirea de liberalism, în apărarea țării de industrializare și de capitalism apusean, în eliminarea intermediarului comercial parazitar, în specie a evreului, în degrevarea statului de excesul funcționăresc, în revenirea la mica industrie din trecut, în total deci, autarhie economică ...

 

Alecu Russo - Contra latinizanților ardeleni

Alecu Russo - Contra latinizanţilor ardeleni Contra latinizanților ardeleni de Alecu Russo Steaua Dunării , în nr. 33, anul trecut, a reprodus din Gazeta de Transilvania apologia ardelenilor emeriți, ce luminează Principatele cu flacăra limbii manualului de filozofie, de care România literară a vorbit în nr. 10, și citează totodată opiniunea corespondentului Gazetei din Zărnești despre națiunile lumii alergând toate după uniune , iar numai națiunea română, și ce parte din națiunea română?... un milionaș de moldoveni, prin România literară , prin Steaua Dunării și prin Zimbrul , se împotrivesc misiunii ce destinul a împărțit românilor. România literară , pentru odihna pedanților, a încetat, dar principurile literare și limbistice, dar colaboratorii ei tot trăiesc, și astăzi ei revendică partea lor în hula Gazetei și se mândresc de truda ce și-au dat în cercetarea titlurilor ardelenilor noi a regenta înțelepciunea noastră cu pensumuri latinești. România literară a zis: Petru Maior, Klein, Șincai, Maiorescu, Costineștii, Ureche, Mihai Viteazul, Ștefan cel Mare sunt români, dl Uițirab a fost român... iar gramerianii de astăzi sunt numai munteni, moldoveni, blăjeni, brașoveni și ardeleni, da nu români... România literară a zis: păsăreasca ...

 

Alecu Russo - Poezia poporală

Alecu Russo - Poezia poporală Poezia poporală de Alecu Russo Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V I Datinile, poveștile, muzica și poezia sunt arhivele popoarelor. Cu ele se poate oricând reconstitui trecutul întunecat. Din studiul lor ne vom lămuri despre originea limbii noastre, de nașterea naționalității române, de plecările naturii cu care este înzestrat poporul, și de luptele ce le-au susținut coloniile romane pân-a nu se preface în locuitorii de astăzi ai vechii Dacii. Între diferitele neamuri răspândite pe malurile Dunării, nici unul nu are, ca neamul românesc, o poezie poporală atât de originală, atât de variată, atât de frumoasă și atât de strâns unită cu suvenirele antichității. Născut din sânge meridional, strămutat de sub un soare fierbinte într-o țară nouă, neamul român a păstrat o închipuire fecundă, vie, grațioasă, o agerime de spirit, care se traduce în mii de cugetări fine și înțelepte, o simțire adâncă de dragoste pentru natură și o limbă armonioasă, care exprimă cu gingășie și totodată cu energie toate aspirările sufletului, toate iscodirile minții. Să luăm de exemplu aceste versuri dintr-o baladă: Viața omului Floarea câmpului! Câte flori p-acest pământ Toate ...

 

Ioan Slavici - Barbaria modernă

Ioan Slavici - Barbaria modernă Barbaria modernă de Ioan Slavici Ioan Slavici, “Barbaria modernă,â€� în Apărarea Națională III (1902), nr. 79 (9 Aprilie), p. 1. Cultura în întrĂ©ga lume organică scĂ³te la iveală caracterele genului și reduce din ce în ce maÄ­ mult însușirile indi[vi]duale, care nu sunt, la urma urmelor, de cât anomaliÄ­ resultate din o desvoltare defectuĂ³să, decÄ­ niște degenerărÄ­ în cel mai propriÅ­ înțeles al cuvântului. Cu cât maÄ­ intensivă e dar cultura, cu atât maÄ­ vîrtos ne regenerăm și noÄ­ Ă³meniÄ­, ca atât maÄ­ puțin ne deosebim uniÄ­ de alțiÄ­, cu atât maÄ­ ușor ne înțelegem și maÄ­ mult ne iubim între noÄ­, cu atât maÄ­ covîrșitor e în noÄ­ simțÄ•mĂȘntul, că sîntem cu toțiÄ­ acela-șÄ­ om întrupat în fel de fel de chipurÄ­ și că durerile unuia sînt ale tuturora și bucuriile tuturora sînt ale fie-căruia. Resultatul etic al cultureÄ­ moderne e acest simțÄ•mĂȘnt, care în practica viețiÄ­ se dă pe față ca purtare de grijă a tuturorapentru binele fie-căruia. Sînt însă atât plante, cât și animale, pe care le socotim incultivabile, fiind-că sînt atât de degenerate în cât ...

 

Ion Luca Caragiale - Identitate...

... la țară, cum zic francezii, fiindcă vila si mica proprietate unde mă găzduise prietenul meu Legrand se aflau la marginea unui oraș mare industrial și comercial; într-un ceas mergeam pe jos până-n centrul târgului, la CafĂ© Gambetta... Așteptam acum bani, ca să mă-ntorc în patrie. Într-o seară ...

 

Ion Luca Caragiale - Repausul duminical

Ion Luca Caragiale - Repausul duminical Repausul duminical de Ion Luca Caragiale 1909 Petrecerile cu mult înainte pregătite rar se întâmplă să iasă bine; câtă vreme, cele încinse așa din întâmplare, pe negândite, aproape totdeuna izbutesc frumos... De ce oare? - De ce, de nece - nu trebuie să ne batem mereu capul să filozofăm, să tot căutăm cauza la orșice... Destul să constatăm cum se petrec lucrurile, și din constatarea asta să tragem învățătura că: nici la petreceri de mult puse la cale să nu mergem cu prea mari închipuiri de veselie, și nici să stăm la îndoială când, pe negândite, ni se ivește prilej de petrecere; să mergem cu voie bună, daca n-avem altă treabă mai serioasă de făcut - zic mai serioasă, fiindcă, în viața noastră scurtă și trudită, nici petrecerea nu e ceva atât de neserios cum spun câțiva înțelepți, unii ursuji și alții fățarnici. Așa cel puțin gândesc eu, și de aceea am petrecut așa de frumos alaltăieri noaptea. Joia trecută, 21 mai, neavând treabă, mă plimbam încet pe Calea Victoriei, pe la șapte seara, privind la forfoteala aceea de calești, birji, automobile - ce mulțime! ce eleganță! ce belșug!... cum rar se vede chiar în orașele cele ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruCOMERCIAL

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 118 pentruCOMERCIAL.

RABAT

... RABÁT , rabaturi , s . n . Reducere de preț față de prețul cu amănuntul al mărfii . ( În sintagma ) Rabat comercial = parte din prețul de vânzare cu amănuntul , stabilită ca o cotă procentuală , destinată să acopere cheltuielile de circulație și să asigure beneficii organizațiilor comerciale ; adaos ...

 

ACOMERCIAL

... ACOMERCIÁL , - Ă , acomerciali , - e , adj . ( Despre atitudini , manifestări ) Care este lipsit de spirit comercial . [ Pr . : - ci - al ] - A ^5 - + comercial

 

CHESAT

CHESÁT s . n . ( Turcism înv . ) Lipsă de vânzare într - o întreprindere comercială ; criză

 

REGISTRU

... REGÍSTRU , registre , s . n . 1. Condică , caiet , sistem de fișe etc . în care se înregistrează diferite date și acte cu caracter administrativ , comercial etc . 2. Sertar sau clapă de oțel , de fontă , de material ceramic etc . , care servește la reglarea tirajului sau la închiderea canalelor de fum de ...

 

REPREZENTANȚĂ

REPREZENTÁNȚĂ , reprezentanțe , s . f . 1. Organ care reprezintă în altă țară interesele țării sale în domeniul economic , politic etc . 2. ( În sintagmele ) Reprezentanță națională = organ de stat constituit din totalitatea deputaților . Reprezentanță comercială = organ al unui stat , care îl reprezintă în relațiile comerciale cu alte

 

AFACERE

AFÁCERE , afaceri , s . f . 1. Tranzacție financiară , comercială sau industrială , bazată de obicei pe speculă sau pe speculații . 2. ( Fam . ) Întreprindere cu rezultat favorabil . 3. Treabă ( importantă ) , îndelenicire ,

 

AFACERISM

AFACERÍSM s . n . Utilizare în tranzacții comerciale , financiare , industriale de interes personal a poziției sociale , profesionale sau politice a cuiva . - Afacere + suf . -

 

ANALCID

ANALCÍD subst . Insecticid puternic , întrebuințat mai ales pentru distrugerea păduchilor , a ploșnițelor , a puricilor și a țânțarilor ; hexaclorciclohexan . - Denumire

 

ANTICOMERCIAL

... ANTICOMERCIÁL , - Ă , anticomerciali , - e , adj . Care contrazice cerințele comerțului . - Anti - + comercial

 

ANTREPRIZĂ

ANTREPRÍZĂ , antreprize s . f . Întreprindere care execută lucrări industriale , comerciale , de construcții etc . ; lucrarea propriu -

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...