Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:COMPLETA, COMPLETAȘ, NUD, TOT, ÎNTREG, COMPLETARE, COMPLETAT, COMPLINI, DEPLIN, NECOMPLET ... Mai multe din DEX...

COMPLET - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

COMPLÉT^1, completuri, s.n. (Franțuzism ieșit din uz) Bal popular; local de dans (în cartierele periferice ale unui oraș). - Probabil din cuplet (confundat, prin etimologie populară, cu complet^2).

Sursa : DEX '98

 

COMPLÉT^2, -Ă, (1) compleți, -te, adj., (2, 3) completuri, s.n., (4) adv. 1. Adj. Care conține tot ceea ce trebuie; căruia nu-i lipsește nici una dintre părțile constitutive; întreg, desăvârșit, deplin, împlinit. * Opere complete = ediție cuprinzând toate operele unui scriitor. ** (Despre un vehicul de transport în comun) care are toate locurile ocupate; plin. 2. S.n. (În sintagma) Complet de judecată = colectiv alcătuit din numărul legal de judecători și asesori care iau parte la soluționarea unui litigiu. 3. S.n. Costum de haine; obiect de îmbrăcăminte compus din două (sau mai multe) piese asortate. 4. Adv. În întregime, cu desăvârșire. [Var.: compléct, -ă adj.] - Din fr. complet, lat. completus.

Sursa : DEX '98

 

Completincomplet, necomplet

Sursa : antonime

 

COMPLÉT adj., adv. 1. adj. plin. (Vagonul e \~.) 2. adj. întreg. (O cantitate \~.) 3. adj. integral, întreg. (Textul \~ al nuvelei.) 4. adj. v. exhaustiv. 5. adj. v. total. 6. adj. v. împlinit. 7. adv. v. integral. 8. adj. v. absolut. 9. v. nemărginit. 10. adj. v. deplin.

Sursa : sinonime

 

COMPLÉT, -Ă I. adj. întreg, desăvârșit, deplin. o opere ? = ediție care cuprinde toate operele unui scriitor. * (despre un vehicul) care are toate locurile ocupate; plin. II. adv. în întregime, cu desăvârșire. III. s. n. 1. ~ de judecată = colectiv din judecători și asesori care pot judeca și pronunța legal o sentință. 2. lot de unelte, aparate, piese de schimb și accesorii, într-un ambalaj anume, pentru a asigura funcționarea unui sistem. 3. compleu. (< fr. complet, lat. completus)

Sursa : neoficial

 

complét adj. m., pl. compléți; f. sg. complétă, pl. compléte

Sursa : ortografic

 

complét (bal, colectiv de judecată, costum) s. n., pl. compléturi

Sursa : ortografic

 

COMPLÉT^3 adv. În întregime; cu desăvârșire; completamente; radical. /complet, lat. completus

Sursa : NODEX

 

COMPLÉT^2 \~uri n. 1) Obiect de îmbrăcăminte din două (sau din trei) piese asortate. 2) Totalitate de obiecte de același gen cu destinație specială; garnitură. \~ de scule. \~ de reviste. /complet, lat. completus

Sursa : NODEX

 

COMPLÉ//T^1 \~tă (\~ți, \~te) 1) Care include toate elementele necesare; desăvârșit; întreg; total; deplin. Serviciu \~. Opere \~te. Echipaj \~. 2) (despre recipiente, săli, vehicule de transport în comun) Care are toate locurile ocupate; fără locuri libere. 3) (despre persoane) Care are toate facultățile dezvoltate; fără lacune în dezvoltare. /complet, lat. completus

Sursa : NODEX

 

COMPLÉT, -Ă I. adj. Întreg, desăvârșit, deplin. * Opere complete = ediție care cuprinde toate operele unui scriitor. ** (Despre un vehicul) Care are toate locurile ocupate; plin. II. s.n. 1. Complet de judecată = colectiv format din judecători și asesori care pot judeca și pronunța legal o sentință. 2. Costum de haine; obiect de îmbrăcăminte compus din două (sau mai multe) piese care se îmbracă și se poartă împreună. III. adv. În întregime, cu desăvârșire. [(I) var. complect, -ă adj., (II) pl. -turi. / < fr. complet, cf. lat. completus].

Sursa : neologisme

 

complét (-tă), adj. - 1. Întreg. - 2. (S.n.) Plen (al unui tribunal). - Var. complect, s.n. (bal popular, la mahala). Fr. complet. Var. este o deformație a lui cuplet ‹ fr. couplet, apropiat prin etimologie populară de ideea de "plin, complet", poate datorită mulțimii care umple de obicei sălile de bal, cf. un tramvai complect. Adj. complect, forma vulgară, pare un hiperurbanism, prin analogie cu perfect ‹ fr. parfait. - Der. completa, vb. (a întregi), din fr. compléter; completaș, s.m. (tînăr recrut autorizat provizoriu se întoarcă la ocupațiile sale civile); descompleta, din fr. décompléter.

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruCOMPLET

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 99 pentruCOMPLET.

Paul Zarifopol - Creație și analiză

... luat aminte că fracțiunile de artiști și diletanții sunt, de obicei, analiști. Taine e aici exemplu eminent: Graindorge, Etienne Mayran sunt încercări de invenție literară complet nereușite, scheme fără justificare interioară. Locul analistului este în aforism, în portret moral abstract, în eseu psihologic. Diletantul face, în mod firesc și fatal, autobiografie ... tentație de a face știință; câteodată, se-nțelege, el e un simplu pretext pentru atitudini științifice. Pentru studiul psihologiei literare, materialul cel mai complet și mai original îl dă astazi Proust. Dl Ibrăileanu îl caracterizează, după terminologia d-sale, scurt și exact: analiza lui Proust este creație. În adevăr ... e clară. * * * Cu nemărginită mulțumire am citit ce spune dl Ibrăileanu despre Tolstoi Rusul genial. Rareori am simțit că înțeleg o impresie literară atât de complet, din adâncul experienței proprii, ca acea cuprinsă în fraza d-sale: am luat, după Război și pace, pe Fort comme la mort al lui Maupassant ...

 

Cincinat Pavelescu - Lui I. Gr. Periețeanu

Cincinat Pavelescu - Lui I. Gr. Perieţeanu Lui I. Gr. Periețeanu de Cincinat Pavelescu cu prilejul volumului său Opt portrete de animale. I Prietenul meu Ionel Gr. Periețeanu, o glorie a baroului, epigramist, poet și literat distins, a vrut să publice o plachetă elegantă de sonete: opt portrete de animale. I-am atras atenția că titlul ar fi nepotrivit, portretul evocând ideea chipului omenesc. Dar el persistând, cu toată dragostea veche ce-i port, i-am făcut gluma aceasta, la care veți vedea că a răspuns ime diat cum nu se poate mai spiritual Volumu-n fond nu-i tocmai rău: Tiparul, stilul și hârtia; Dar nu-ți pricepem modestia De-a fi omis... portretul tău! II Iată și spiritualul răspuns al prietenului Periețeanu: Spre a-ți satisface ironia, Voi completa menajeria; Și tu, ce-mpungi pe neștiute, Vei figura printre cornute. Eu am ripostat Răspunzi, în versuri potcovite, Că-mi cedezi locul printre vite; Mai fericit sunt să-l primesc Decât, biped, să te citesc. III Și apoi am continuat Nu-ți completa menajeria! De versuri de-astea sunt sătul Și când ți-ai scris biografia În opt capitole- ...

 

Garabet Ibrăileanu - Estetice

... omenesc, ca și romanul sau poezia; sau când aduce teorii originale estetice, care rămân în discuția urmașilor... 26. Eminescu a fost un organism complet. A avut totul, toată gama senzațiilor, imaginația completă, inteligența înaltă. El a concentrat în sine vârstele omului. Emotiv și imaginativ ca ... în uitare, rămâne în circulație numai opera lor bună -- și ei devin din nou mai mari. 41. Într-un roman, un personaj principal trebuie redat complet, cu calitățile și defectele lui, pentru că romanul trebuie să dea complet ceea ce dă: un mediu, un tip, o problemă etc. Nuvela dă felii din toate acestea. Într-o nuvelă, un om apare numai în aspectul ...

 

Garabet Ibrăileanu - De dragoste

... atât întru cât sufletele lor să nu se contrazică. Și aceasta cu atât mai mult, cu cât azi este cu neputință să existe un om complet din punct de vedere sufletesc și, prin urmare, există nevoia de a-ți căuta completarea în alt suflet -- în amor, în sufletul femeii ...

 

Elisabeta de Wied - Vasile Alecsandri

Elisabeta de Wied - Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri ()  n. 21 iulie 1821 , Bacău  d. 22 august 1890 , Mircești  Poet, autor, dramaturg, folclorist, om politic, ministru, academician român, creator al teatrului românesc și a literaturii dramatice în România    Biografie în limba română    Citate în limba română    Multimedia la Commons Cuprins 1 Poezii 1.1 Doine 1.2 Lăcrimioare 1.3 Suvenire 1.4 Mărgăritărele 1.5 Pasteluri 1.6 Varia 1.7 Legende 1.8 Ostașii noștri 1.9 Din periodice 1.10 Postume 2 Teatru 2.1 Canțonete comice 2.2 Scenete 2.3 Operete 2.4 Vodeviluri 2.5 Comedii 2.6 Drame 3 Poezii populare ale românilor (1866) 3.1 Cântece bătrânești 3.2 Doine 3.3 Hore 4 Proză 4.1 Biografii 4.2 Călătorii și studii 4.3 Din periodice, broșuri etc. 4.4 Manifeste și amintiri politice 4.5 Din postume 5 Legături externe Poezii Toamna țesătoare Răzbunarea lui Statu-Palmă Noaptea albă Zilele Babii Hora Ardealului Frații Jderi Căpitanul Romano Românca de la Grivița O noapte la țară Vântul Încununarea steagului Doine Doina Baba Cloanța Sora și hoțul Crai-nou Maghiara Altarul mănăstirii Putna Andrii-Popa Groza Ursiții Strigoiul Ceasul rău Strunga ...

 

Garabet Ibrăileanu - Viață și moarte

... mintea, advocatus diaboli , se pune pe justificat acest sentiment împotriva vieții, clădind o filozofie care se cheamă pesimism. 11. ... iubirea de viață nu poate părăsi complet pe om (ea e aceea care duce, indirect, chiar și la idealizarea neexistenței). 12. Cine nu cunoaște naiva încredere a tinereții în puterea ... peste ea, o acoperă, o face tot mai inexistentă, căci morții mor și ei mereu. Când voi dispărea și eu, va fi murit și ea complet din univers. 26. Tinerețea -- plutire pe un râu de munte cu mlădieri capricioase, sub jocurile de lumini și umbre ale pădurilor cu întârzieri neprevăzute și ...

 

Alexandru Mocioni - Conștiința națională

Alexandru Mocioni - Conştiinţa naţională [Conștiința națională] de Alexandru Mocioni august 1887 Cu plăcere ced dorinței ce mi-a manifestat junimea noastră academică din Viena, de a contribui și eu cu o mică lucrare la «Almanahul literar», ce intenționează a edita în acest an. Văd în această întreprindere a ei un îmbucurător semn de năzuință națională și pururea voios conlucru pe acest teren cu junimea noastră. Inima junimei formează cel mai susceptibil sol pentru semința idealurilor mai înalte ale vieții și cu drept cuvânt fiecare popor privește în junimea sa națională naturalul depozitar al speranțelor sale pentru un viitor mai frumos și mai bun. Și aceasta în privința națiunei noastre stă în măsură încă mai mare. Puține popoare au avut o istorie de suferințe atât de dură ca al nostru. Acest popor despoiat de drepturi și libertăți, opres cu puterea în tendințele sale culturale, în strictul sens al cuvântului, a fost cu corpul viu prada dismembrată a avidităței, ambițiunei și domniei străine și precât nu aceasta, apoi prada ilegitimelor interese particulare. Și dacă astăzi o parte a acestui popor, cu îndreptățită mândrie se bucură de ...

 

Cincinat Pavelescu - Amintiri literare (Fragment)

... a dnei Maria Antimescu. Mi-aduc aminte că rimasem vreo 15 16 strofe de pat- ru versuri lungi spre slava vilei cu pricina. Uitasem complet de acest modest exercițiu al unui debut care nu se afirmase prin nimic. Peste doi, trei ani, într-o vacan- ță a Paștelui ...

 

Constantin Negruzzi - Eu sunt român...

Constantin Negruzzi - Eu sunt român... Eu sunt român... [1] de Constantin Negruzzi Francez, Neamț, Rus, ce firea te-a făcut, Pământul tău e bine-a nu uita; Oricui e drag locul ce l-a născut. Eu, frații mei,'ori unde-oiu căuta, Nu mai găsesc ca dulcea Românie, De-o și hulesc câți se hrănesc în ea Corci venetici. Dar oricum va fi, fie, Eu sunt Român, și-mi place țara mea, Laudă mulți pe Francezul voios, Pe mândrul Rus, pe Neamțul regulat, La dânșii, spun, că-i bine și frumos; Dar, frații mei, eu oricât am umblat Pe drumuri lungi, cu șine ferecate, Nu mă 'nvoeam și vreți să știți de ce? Pentru că-mi plac șoselele stricate . Eu sunt Român, mi-e dragă țara mea. Străine țări îmi place-ades să văd. Dar sunt sătul lumea de-a colindă ; In țara mea de-acuma voiu să șed ; Căci, frații mei, ori unde voiu umblă, N'o să găsesc acea bună primire Ce m am deprins în țară-mi a vedea ; Și în străini e rece găzduire ! Eu sunt Român, mi-e dragă țara mea. Tânăr ...

 

George Topîrceanu - Poșta redacției

... după astea toate De-a binele să-nnebunești, C-o haină verde roasă-n coate Și cu jambiere muscălești; Când ți-ai pierdut complet busola Să faci bucluc după bucluc, De vrei să intri la Socola, Să scapi de-atâta balamuc, Ori să-ți fii victimă și gâde Tu ...

 

Ion Luca Caragiale - Șah și mat!

Ion Luca Caragiale - Şah şi mat! Șah și mat! de Ion Luca Caragiale Începuse războiul franco-german. De la rezultatul acelei mărețe lupte atârna poate tot viitorul nostru politic. Pe Rin nu se juca numai două soarte. Ca la toate luptele jucătorilor mari, unde pe de lături palpită o mulțime de mici pontatori pe mâna unuia sau altuia, așa și la războaiele între două puteri gigantice, sunt mulți mititei pe de lături, cari, cu cât pontează mai mărunțel, cu atât privesc jocul cu mai multă bătaie de inimă. Pe Rin, între alte mize mărunte, era una, care pentru noi avea o importanță colosală, cum s-a dovedit ulterior — soarta hotărâtoare a dinastiei noastre. Mica republică de zece ore de la Ploești, care pontase și ea, putea avea urmări mult mai mari dacă în jocul de la Rin s-ar fi amestecat altfel cărțile. Așa, era în toată țara o agitație surdă, dar foarte adâncă, care în unele centre lua forme fățișe destul de amenințătoare pentru ordinea generală. Unul din aceste centre mai agitat era și Craiova, unde se afla prefect de județ răposatul Petrache Mănescu — un om original și amabil, credincios și devotat ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruCOMPLET

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 85 pentruCOMPLET.

COMPLETA

... COMPLETÁ , completéz , vb . I . Tranz . A întregi , a adăuga pentru a fi complet

 

COMPLETAȘ

COMPLETÁȘ , completași , s . m . ( Înv . ) Soldat care , după terminarea serviciului militar , era ținut în evidența armatei o anumită perioadă de timp , înainte de a fi trecut în rezervă . - Completa + suf . -

 

NUD

... NUD , - Ă , nuzi , - de , ( 1 , 3 , 4 ) adj . , nuduri , ( 2 ) s . n . 1. Adj . ( Despre oameni sau despre corpul lor ) Fără nici un veșmânt , complet dezbrăcat , gol . 2. S . n . Persoană sau corp omenesc complet dezbrăcat : spec . reprezentare în artele plastice a omului complet dezbrăcat . 3. Adj . Fără ornamente ; simplu ; neted . 4. Adj . ( În sintagma ) Proprietate nudă = proprietate pe care o stăpânește cineva fără a se bucura ...

 

TOT

... TOT , TOÁTĂ , toți , toate , adj . nehot . , pron . nehot . , adv . , s . n . I. Adj . nehot . 1. ( La sg . ) Întreg ; integral , complet ; din care nu lipsește nimeni sau nimic ; cât există , cât este , cât are ; cât e de mare , cât se întinde , cât cuprinde ; cât durează , cât ... ține . Tot orașul . Tot timpul . 2. ( La sg . ) Perfect . 3. ( La sg . ) Fiecare ( dintre . . . ) , oricare ; care se repetă . 4. ( La pl . ) Care este în număr complet , fără să lipsească nici unul ; care este în serie completă , fără sa lipsească ceva . II. Pron . nehot . 1. ( La pl . ; cu nuanță de num . nehot ...

 

ÎNTREG

... ÎNTRÉG , - EÁGĂ , întregi , adj . 1. Tot , complet , din care nu s - a luat nimic . 2. Teafăr , sănătos , nevătămat . 3. ( Despre noțiuni temporale ) Deplin , complet

 

COMPLETARE

COMPLETÁRE , completări , s . f . Acțiunea de a completa și rezultatul ei . V.

 

COMPLETAT

... COMPLETÁT , - Ă , completați , - te , adj . Care a devenit complet

 

COMPLINI

COMPLINÍ , complinésc , vb . IV . Tranz . A completa , a împlini , a întregi ; a determina . - Con ^1 - + [ îm ] plini ( după

 

DEPLIN

... DEPLÍN , - Ă , deplini , - e , adj . , adv . 1. Adj . Întreg , complet ^2 ( 1 ) ; desăvârșit , perfect . 2. Adv . De tot , în întregime , pe de - a - ntregul , complet

 

NECOMPLET

... NECOMPLÉT , - Ă , necompleți , - te , adj . Care nu este complet , întreg , căruia îi lipsesc una sau mai multe dintre părțile sale componente ; cu lipsuri , incomplet . [ Var . : necompléct , - ă adj . ] - Ne - + complet

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...