Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:PĂLĂMIDĂ, ACANTĂ, ANACRUZĂ, APPASSIONATO, BĂTĂTORNIȚĂ, CODA, COMPONISTIC, COMPOZEE, COMPOZIȚIE, CRĂIȚĂ ... Mai multe din DEX...

COMPOZIT - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

COMPOZÍT, -Ă, compoziți, -te, adj., s.f., s.n. 1. Adj. Alcătuit din elemente disparate, felurite. * Ordinul compozit (și substantivat, n.) = ordin arhitectonic antic, caracterizat în special prin capitelul cu volute și cu foi de acantă, rezultat din combinarea capitelului ionic cu cel corintic. 2. S.f. (La pl.) Familie de plante superioare, dicotiledonate, erbacee, rar lemnoase, cu frunze de obicei alterne, cu flori mici, simple și numeroase, dispuse în inflorescențe în formă de capitule și adesea cu latex în organele vegetative; compozee; (și la sg.) plantă din această familie. * (Adjectival) Plantă compozită. 3. S.n. pl. (Tehn.) Materiale care reunesc într-un singur produs unele elemente care, de obicei, nu se asociază în mod natural. - Din fr. composite, lat. compositus.

Sursa : DEX '98

 

COMPOZÍT adj., s. 1. adj. heteroclit. (Un ansamblu \~.) 2. adj., s. (BOT.) compozee. (Plantă \~.)

Sursa : sinonime

 

COMPOZÍT, -Ă adj. I. alcătuit din elemente sau materiale diferite. o ordin ~ (și s. n.) ordin arhitectonic la romani, care îmbină capitelul corintic cu voluta ionică. II. s. n. pl. (tehn.) materiale care reunesc elemente diferite într-un singur produs. (< fr. composite, lat. compositus)

Sursa : neoficial

 

compozít adj. m., pl. compozíți; (bot.) f. sg. compozítă, pl. compozíte

Sursa : ortografic

 

COMPOZÍ//T^1 \~tă (\~ți, \~te) Care constă din elemente de natură diferită. / compo-sités, lat. compositus

Sursa : NODEX

 

COMPOZÍT^2 \~e n. Ordin arhitectonic din antichitate care se caracterizează prin îmbinarea elementelor ionice cu cele corintiene. / composités, lat. compositus

Sursa : NODEX

 

COMPOZÍT adj. Făcut, compus din elemente disparate. * Ordin compozit (și s.n.) = ordin arhitectonic folosit de romani, caracterizat prin capitelul care reuneşte voluta ionică cu frunza de acant din capitelul corintic. [Cf. fr. composite, lat. compositus].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruCOMPOZIT

 Rezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentruCOMPOZIT.

Dorin Ștef - Miorița s-a născut în Maramureș

Dorin Ştef - Mioriţa s-a născut în Maramureş Miorița s-a născut în Maramureș de Dorin Ștef Editura Dacia, colecția Universitaria, seria Philologica, Cluj-Napoca (2005), ISBN 973-35-1923-5 . O posibilă definiție I. Istorie și globalizare 1. Momente decisive ale istoriei exegetice I. “ Preistoria ". Germenii interesului pentru folclor (Herder, Școala Ardeleană, Cea mai veche variantă, Pașoptiștii) / Descoperirea baladei. Alecu Russo / Prima publicare a baladei. V. Alecsandri II. Istoria exegetică A. Folcloristica de tip eseistic. 1852- 1920. Alecsandri. 1. Momentul 1852. V. Alecsandri. J. Michelet – prima traducere / A. M. Marienescu- Judecata păstorilor / Al. Odobescu / Manuale. 2. Momentul 1866. V. Alecsandri. T. Maiorescu / Orientul / Columna lui Traian / B.P. Hasdeu / M. Eminescu – Timpul / A. Densușianu / D. Zamfirescu / N. Iorga / Th. D. Speranția B. Primele teoretizări și analize sistematice. 1921- 1946. Perioada interbelică. Caracostea / Blaga. 3. Momentul 1924. D. Caracostea. O. Densușeanu / M. Sadoveanu – Baltagul / I. Mușlea / Fântâna Miorița â–  1930. Ion Diaconu. Ținutul Vrancei / H. Sanielevici. 4. Momentul 1936. L. Blaga. â–  1941. G. Călinescu. Mit / V. Eftimiu â–  1946. C. Brăiloiu. La Mioritza C. Monografii și interpretări globale. 1950- 2000. Fochi / Eliade / ...

 

Iacob Negruzzi - Hatmanul Baltag (Caragiale-Negruzzi)

Iacob Negruzzi - Hatmanul Baltag (Caragiale-Negruzzi) Hatmanul Baltag (operă bufă) de [[Autor:{{{autor}}}|{{{autor}}}]] 1884 Cuprins 1 ACTUL I 1.1 TABLOUL I 1.1.1 SCENA I 1.1.2 SCENA II 1.1.3 SCENA III 1.2 TABLOUL II 1.2.1 SCENA I 1.2.2 SCENA II 1.2.3 SCENA III 2 ACTUL II 2.1 TABLOUL III 2.1.1 SCENA I 2.1.2 SCENA II 2.1.3 SCENA III 2.1.4 SCENA IV 2.1.5 SCENA V 2.1.6 SCENA VI 2.1.7 SCENA VII 3 ACTUL III 3.1 TABLOUL IV 3.1.1 SCENA I 3.1.2 SCENA II 3.1.3 SCENA III 3.1.4 SCENA IV 3.1.5 SCENA V 3.2 TABLOUL V ACTUL I TABLOUL I (Teatrul reprezentă un peisaj muntos. În stânga, din fund, până pe planul întâi, stânci acoperite cu pădure, toate practicabile. În fund, la stânga, deasupra stâncei celei mai nalte, turnul unui castel cu poartă de fier și punte. De la poartă pornește o potecă peste punte; poteca șerpuiește pintre practicabile până în avant-scenă. Stâncile se lasă în jos, descrescând până ...

 

Ion Luca Caragiale - Hatmanul Baltag (Caragiale-Negruzzi)

Ion Luca Caragiale - Hatmanul Baltag (Caragiale-Negruzzi) Hatmanul Baltag (operă bufă) de [[Autor:{{{autor}}}|{{{autor}}}]] 1884 Cuprins 1 ACTUL I 1.1 TABLOUL I 1.1.1 SCENA I 1.1.2 SCENA II 1.1.3 SCENA III 1.2 TABLOUL II 1.2.1 SCENA I 1.2.2 SCENA II 1.2.3 SCENA III 2 ACTUL II 2.1 TABLOUL III 2.1.1 SCENA I 2.1.2 SCENA II 2.1.3 SCENA III 2.1.4 SCENA IV 2.1.5 SCENA V 2.1.6 SCENA VI 2.1.7 SCENA VII 3 ACTUL III 3.1 TABLOUL IV 3.1.1 SCENA I 3.1.2 SCENA II 3.1.3 SCENA III 3.1.4 SCENA IV 3.1.5 SCENA V 3.2 TABLOUL V ACTUL I TABLOUL I (Teatrul reprezentă un peisaj muntos. În stânga, din fund, până pe planul întâi, stânci acoperite cu pădure, toate practicabile. În fund, la stânga, deasupra stâncei celei mai nalte, turnul unui castel cu poartă de fier și punte. De la poartă pornește o potecă peste punte; poteca șerpuiește pintre practicabile până în avant-scenă. Stâncile se lasă în jos, descrescând ...

 

Alexandru Dimitrie Xenopol - Istoria ideilor mele

Alexandru Dimitrie Xenopol - Istoria ideilor mele Istoria ideilor mele [1] de Alexandru Dimitrie Xenopol I. E. Torouțiu, Studii și documente literare . Vol. IV. Junimea. (București: Inst. Arte grafice Bucovina, 1933), pp. 368-428 Note de Torouțiu Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII 9 IX 10 X 11 Izvoare 12 NOTE I A RIRIA Comment veux tu que Je comprenne Quand mon amour est si gĂ©ant Quand il me tire du nĂ©ant NĂ©ant de l'âme oĂ¹ j'ai vĂ©cu Jusqu'Ă  ce que je t'ai connu? Comment veux-tu que je comprenne? 6 AoĂ»t 1901 Vörishofen [2] Mai mulți oameni, cari au găsit hrana sufletului lor în lumea cugetării, au scris amintirile vieții lor personale. În paginile ce urmează stau cuprinse acele ale desfășurării zilelor mele, însă privită aproape numai din punctul de vedere al desvoltării ideilor asupra lucrurilor și a lumii. Deși idealismul nu e product al individualității, și aceasta nu poate fi pe deplin cunoscută fără cercetarea fiziologică și psichologică a ființei ce-i dă naștere, voiu căuta să, desfac, pe cât se ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruCOMPOZIT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 38 pentruCOMPOZIT.

PĂLĂMIDĂ

PĂLĂMÍDĂ^2 , pălămide , s . f . Pește marin răpitor , de forma unui fus gros , cu spatele albastru , cu solzi mici și cu numeroși dinți pe fălci ( Sarda sarda ) . PĂLĂMÍDĂ^1 , pălămide , s . f . 1. Plantă erbacee perenă din familia compozitelor , cu tulpină înaltă , cu rădăcini adânci , cu frunzele întregi sau crestate , acoperite pe margini cu spini , care este foarte vătămătoare pentru semănături ( Cirsium arvense ) . 2. Plantă erbacee bienală din familia compozitelor , cu frunze spinoase , păroase și cu flori roșii ( Carduus

 

ACANTĂ

ACÁNTĂ , acante , s . f . 1. Nume dat mai multor specii de plante erbacee decorative din familia acantaceelor , ale căror frunze mari , penate , uneori spinoase , și rădăcini sunt folosite în medicină ( Acanthus ) . 2. Ornament arhitectonic caracteristic capitelurilor corintice și compozite ; care imită frunzele de acantă ( 1 ) . [ Var . : acánt s .

 

ANACRUZĂ

ANACRÚZĂ , anacruze , s . f . 1. Notă sau grup de note care formează o măsură incompletă la începutul unei compoziții muzicale . 2. Prima silabă neaccentuată a unui

 

APPASSIONATO

APPASSIONÁTO adv . ( Indică modul de execuție a unei compoziții muzicale ) Cu pasiune , plin de însuflețire . [ Pr . : - si - o - ] - Cuv .

 

BĂTĂTORNIȚĂ

BĂTĂTÓRNIȚĂ , bătătornițe , s . f . Plantă erbacee din familia compozitelor , cu flori galben deschis , dispuse în capitule ( Senecio erucifolius ) . - Bătător + suf . -

 

CODA

CODÁ^2 , codez , vb . I . Tranz . A transforma un text scris în limbaj obișnuit în grupe de semne , de litere sau de cifre , potrivit echivalențelor stabilite într - un cod ^2 ( 2 ) CÓDA^1 s . f . Parte finală a unei compoziții

 

COMPONISTIC

COMPONÍSTIC , - Ă , componistici , - ce , adj . Al unei compoziții muzicale , privitor la o compoziție muzicală . - Componist + suf . -

 

COMPOZEE

COMPOZÉE , compozee , s . f .

 

COMPOZIȚIE

COMPOZÍȚIE , compoziții , s . f . 1. Totalitatea elementelor care alcătuiesc o unitate ; structură , compunere , alcătuire . 2. Operă , bucată , compunere artistică , în special muzicală . 3. Felul în care sunt dispuse elementele imaginii într - un tablou , astfel încât se se echilibreze între ele . 4. Joc al unui actor care interpretează un rol bazându - se în primul rând pe trăsăturile distinctive ale personajului respectiv . 5. Exercițiu școlar constând în dezvoltarea în scris a unei teme cu caracter literar date de profesor ; compunere . 6. Aliaj de cositor cu care se căptușește suprafața unei piese metalice care freacă altă suprafață metalică , cu scopul de a micșora

 

CRĂIȚĂ

CRĂÍȚĂ , crăițe , s . f . I. 1. Nume dat la două specii de plante erbacee din familia compozitelor , cu tulpina puternică și ramificată , cu frunze opuse , penat - divizate și cu flori galbene - portocalii , cu miros pătrunzător ; vâzdoagă , ocheșele ( Tagetes erecta și patula ) . 2. Varietate de ciupercă comestibilă , a cărei pălărie este purpurie pe deasupra , iar pe dedesubt galbenă - aurie . II. ( La pl . , art . ) Dans popular românesc cu mișcare vioaie , răspândit în Oltenia ; melodie după care se execută acest dans . III. ( Rar ; la jocul de cărți ) Damă . [ Var . : creíță s . f . ] - Crai + suf . -

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...