Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:CONDENSAT, ABUREALĂ, CEAȚĂ, COMPRIMAT, CONDENSABIL, CONDENSARE, DENSIFICA, DENSIFICAT, DISTILA, FECALOM ... Mai multe din DEX...

CONDENSA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

CONDENSÁ, condenséz, vb. I. 1. Refl. (Despre vapori) A se transforma în lichid, prin (răcire și) comprimare. ** A acumula electricitate. 2. Tranz. și refl. A (se) face mai dens. ** Tranz. Fig. A scurta exprimarea; a comprima, a prescurta. - Din fr. condenser, lat. condensare.

Sursa : DEX '98

 

CONDENSÁ vb. v. concentra, prescurta, reduce, rezuma, scurta.

Sursa : sinonime

 

CONDENSÁ vb. I. refl. (despre vapori) a se transforma (prin răcire) în lichid. II. refl., tr. a (se) face mai dens. III. tr. (fig.) a scurta o expunere; a comprima, a prescurta. (< fr. condenser, lat. condensare)

Sursa : neoficial

 

condensá vb., ind. prez. 1 sg. condenséz, 3 sg. și pl. condenseáză

Sursa : ortografic

 

A SE CONDENS//Á se \~eáză intranz. 1) (despre vapori, gaze) A trece din stare gazoasă în stare lichidă; a se transforma în lichid. 2) A deveni (mai) dens; a se densifica. /condenser, lat. condensare

Sursa : NODEX

 

A CONDENS//Á \~éz tranz. 1) A face se condenseze; a comprima. 2) fig. (texte) A micșora prin reducerea numărului de cuvinte; a prescurta. /condenser, lat. condensare

Sursa : NODEX

 

CONDENSÁ vb. I. 1. refl., tr. A (se) transforma în lichid. 2. refl., tr. A deveni sau a face devină mai dens. ** tr. A acumula electricitate. 3. tr. (Fig.) A scurta exprimarea; a se exprima în mai puține cuvinte; a comprima, a prescurta. [< fr. condenser, cf. it., lat. condensare].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru CONDENSA

 Rezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentru CONDENSA.

Mihai Eminescu - Confesiune

Mihai Eminescu - Confesiune Confesiune de Mihai Eminescu ( Arătând un cran .) Aciea este lumea... de-o sfarăm ­ e sfărmată. De sfărăm pe vecie acest idol de lut Eterna pace-ntinde imperiul ei mut Și soarele pe ceruri se-nchide ca o rană Ce arde-n universul bolnav de viață vană. Și marea tace-nceată; cântau strigoi; mișcare; O noapte condensată, în veci nepieritoare, Ca noaptea din sicriuri, din groapă, din caverne ­ Povestea liniștită a morții cei eterne... Nu vezi că deși chipu-mi arat-a fi de gheață, Un vis al meu căldura-i, lumina și viața? V-am înșelat, nemernici, v-am închegat în vreme, V-am aruncat în viață plecați sub anateme Să vă urâți din leagăn, să v-omorâți în vain, V-am semănat în spațiu pe voi sămânța Cain, Să curăț am vrut sânu-mi de tot ce-i crud, spurcat Și pentru voi anume creai al vieții iad. Și să vă-nșele vecinic l-am îmbrăcat frumos Cu nopți senine-n stele, cu soare auros. În sâmburii durerii eu pus-am fericire, În vicii am pus miere și în păcat zâmbire. Tot ce-aspirați în lume, toate-au același ...

 

Dimitrie Anghel - Agora modernă

Dimitrie Anghel - Agora modernă Agora modernă de Dimitrie Anghel Publicată în Flacăra , I, 18, 18 feb, 1912, p. 142—143 Închipuiți-vă un vast local cu geamuri veșnic aburite, umpleți-l după metodul indicat de Carrière, faimosul pictor, cît veți putea cu mai mult fum ; după perdeaua aceasta albăstrie de vis, faceți să se miște cîteva zeci de capete, ale căror contururi abia se văd în jurul meselor ; alungați pe un cîmp verde cîteva bile de fildeș care se urmăresc la infinit, se caută, se ciocnesc și se despart, ca iarăși să se adune ; dați drumul unei grindeni de zaruri ; zugrăviți îndărătul unei estrade pline de sticle, de bucăți de zahăr, de torturi, o femeie plictisită, ale cărei picioare nu se văd niciodată și peste capul căreia negrul zbor de puncte mișcătoare ce-l fac muștele îi zugrăvesc o imprecisă aureolă ; aprindeți ici-colo flăcări albăstrii de rom ce se înalță, se despletesc și joacă pe marginea paharelor ca fantasticile focuri deasupra comorilor ; descleștați nenumărate guri care să caște făcînd găuri de umbră, să rîdă aprinzînd fulgere, să vocifereze aruncînd invective și apostrofe ; deschideți și fîlfăiți în aer aripi mari de jurnale ; alungați din urmă, în goană, o ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Trubadurul

Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Trubadurul Trubadurul de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Prieteni din liceu, sfârșeam anul al doilea de facultate. Ceata noastră era un amestec de la Drept, de la Științe și de la Litere. Unii, trecând examenele de Drept, urmau cursurile de la Științele fizice; alții, distingându-se la Matematici, răsfoiau tomurile lui Mourlon, ca să susție, cu mai multă învierșunare, că Dreptul nu este o știință. "Trubadurul" - cum îl porecliserăm noi - trecuse examenele de latinește și de grecește. Dezgustat de literatura veche, aruncând pe Leopardi supt cuvânt că prea e trist, purta în buzunarul unei haine măslinii poeziile lui Giusti și urma la anatomie și fiziologie cu o patimă nefirească și cu o scârbă ascunsă. De cum începea luna lui mai, pentru noi încetau cursurile academice. De la rontul al doilea înainte, ogoarele se întind verzi, îmbrăcate în orz aspru, trifoi creț și ovăz orbotat cu grăunțe cari se clatină pe firișoare la fitece adiere. Ne-ar fi fost peste poate să mai ascultăm acțiunea pauliană, sărurile cuprului, funcțiile ficatului și perechile de pârghii. Ne înțelegeam instinctiv. O pornire vagă, ne prevestea, dis-de-dimineață, călătorie. Soarele cald de pe cerul limpede, bâzâitul albinelor și tolăneala cățeilor de supt ...

 

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Asupra mișcării literare și științifice

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Asupra mişcării literare şi ştiinţifice Asupra mișcării literare și științifice de Constantin Dobrogeanu-Gherea Seceta literară și științifică, sărăcia mișcării noastre literare contemporane e în afară de orice îndoială și, desigur, puțini se vor găsi care să nege acest fapt pe cât de trist, pe atât de adevărat. Nu-i vorbă, în privința mișcării științifice propriu-zise se vor găsi unii care nu ne vor da dreptate. Numărul școlilor și al școlarilor crește necontenit, universitățile noastre se îmbunătățesc foarte mult, o mulțime de tineri ne vin din străinătate înarmați cu toată știința europeană; n-ar fi deci nedrept de a vorbi de lipsa unei mișcări științifice la noi? Neîndoielnic că cei ce vor vorbi așa vor avea o mare doză de dreptate. Că instrucția se întinde la noi — cam încet, nu e vorbă, dar totuși se întinde — nu mai încape discuție; că universitățile noastre se îmbunătățesc foarte mult, e poate mai puțin sigur, admitem însă și asta; dar de aci și până la o mișcare științifică în adevăratul înțeles al cuvântului mai e un pas, și un pas foarte important. Pentru că aceea ce deosebește mai ales o mișcare științifică într-o ...

 

Garabet Ibrăileanu - Adela

Garabet Ibrăileanu - Adela Adela de Garabet Ibrăileanu (Fragmente din jurnalul lui Emil Codrescu) (iulie-august 189...) Bălțătești!... O improvizare de bâlci, pe șoseaua care vine de la Piatra, trece prin mijlocul satului, strâmbă, șerpuind printre râpi, și se duce la Târgu-Neamțului, înconjurată de singurătăți. Lume multă, care vrea să petreacă și nu știe cum. Doamnele, ostentativ fără treabă, umblă în rochii de casă și cu capul gol... Domnii, cu jambiere și șepci impermeabile, trec la poștă, peste drum de hotel, înarmați cu alpenstock -uri, strânse energic în pumn la nivelul bărbiilor înțepenite și importante. Peisaj meschin. O colină întinsă, tristă, pătată de câțiva arbori schilozi, ascunde munții dinspre apus. Nici o ,,cunoștință". Sistem infailibil: în genere, atitudini nesociabile; în specie, evitarea parcului. Pe drumul, inevitabil, din ,,centru" -- cufundat în lectura unui ziar. (Am un număr din Voința națională încă din București.) Plictis odihnitor. Lectură plăcută, reconfortantă: cataloagele câtorva librării străine și un dicționar portativ, cărțile de căpătâi care, împreună cu Diogen Laerțiul, repertoriu de cancanuri și idei antice (amintit adesea de Coco Dimitrescu în ,,prelegerile" lui nocturne de la Cosman și găsit din întâmplare la un anticar), alcătuiesc biblioteca mea estivală. Cataloagele -- pentru momentele de lirism intelectual. Unele ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CONDENSA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 12 pentru CONDENSA.

CONDENSAT

... CONDENSÁT , - Ă , condensați , - te , adj . Dens , comprimat . V. condensa

 

ABUREALĂ

ABUREÁLĂ , abureli , s . f . 1. Aburi condensați în picături foarte fine care se depun pe obiecte . 2. Exalație , miros . 3. Fig . ( Rar ) Adiere . - Aburi + suf . -

 

CEAȚĂ

CEÁȚĂ , cețuri , s . f . 1. Particule de apă rezultate din vaporizarea apei de pe pământ , aflate în suspensie în atmosferă , la suprafața solului , și care îngreuiază vizibilitatea ; negură , pâclă . 2. ( Impr . ) Aburii care se condensează pe o sticlă , pe o suprafață

 

COMPRIMAT

COMPRIMÁT , - Ă , comprimați , - te , adj . , s . n . 1. Adj . Condensat , redus ( ca volum ) prin presiune , prin presare . 2. S . n . Medicament de consistență solidă obținut prin reducerea acestuia în stare de pulbere și amestecarea cu un liant ; pastilă , tabletă ,

 

CONDENSABIL

CONDENSÁBIL , - Ă , condensabili , - e , adj . Care poate fi

 

CONDENSARE

... CONDENSÁRE , condensări , s . f . 1. Faptul de a ( se ) condensa

 

DENSIFICA

... DENSIFICÁ , densífic , vb . I . Tranz . și refl . A ( se ) condensa

 

DENSIFICAT

DENSIFICÁT , - Ă , densificați , - te , adj . Condensat . - V.

 

DISTILA

... DISTILÁ , distilez , vb . I . Tranz . A trece un lichid în stare de vapori prin fierbere și a condensa

 

FECALOM

FECALÓM , fecaloame , s . n . ( Med . ) Aglomerare patologică de fecale condensate în colon sau

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...