Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Vezi și forma bază: CONFERI

  Vezi și:CONFERI, CONFERIRE, ANIMALIZARE, ATRIBUI, BOIERI, BREVET, CAȘARE, CALITATE, CARTE, CAVALER ... Mai multe din DEX...

CONFER - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

CÓNFER Termen prin care se face o referire, o trimitere comparativă de la un text la un izvor sau la o lucrare lămuritoare. [Scris și prescurtat: cf.] - Cuv. lat., fr.

Sursa : DEX '98

 

CÓNFER abr. cf./ (termen prin care se face o trimitere la un text, la un izvor, la o lucrare) compară (cu)! (< lat. confer)

Sursa : neoficial

 

cónfer (imper. lat.); abr. cf.

Sursa : ortografic

 

CÓNFER loc.lat. Termen prin care se face o trimitere la o operă sau la un fapt, un fenomen etc. care trebuie luate în considerație sau studiate. [Abrev. cf. / < lat. confer - apropie, compară].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruCONFER

 Rezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentruCONFER.

Ion Luca Caragiale - Varietăți geografice. De la Zanzibar la Salonic și înapoi

Ion Luca Caragiale - Varietăţi geografice. De la Zanzibar la Salonic şi înapoi Varietăți geografice. De la Zanzibar la Salonic și înapoi de Ion Luca Caragiale Citim în L'IndĂ©pendance roumaine de la 7/19 iunie 1885: „De când d. Xenopol a luat direcția foii supuse, Zanzibarul a devenit o insulă. Nu se mulțumește a-și remania redacția tânărul redactor; îi trebuie numaidecât și o remaniare completă a hartei geografice: pentru moment este prea mult entuziasm..." A doua zi, 8/20 iunie, sub titlul Ce este Zanzibarul? Voința națională scrie: „În adevăr am făcut greșala să afirmăm așa ceva (că adică Zanzibarul ar fi o insulă), însă nu noi întâi, ci domnul Bouillet, care, în Dictionnaire Universel d'Histoire et de GĂ©ographie, 1884, la pagina 2016, coloana a doua, ne-a indus în eroare că: «ZANZIBAR, Menuthias insula? insulă din Marea Indiilor, pe coasta regatului Zanzibar, pe 37° long. E, 6°, 2 lat. S. 80 kil. pe 25; cam la 200.000 loc., capitala Zanzibar sau Sawoychel, port pe coasta V, cu aproape 85.000 loc. Clima plăcută, adieri de mare. ...

 

Urmuz - După furtună (Urmuz)

Urmuz - După furtună (Urmuz) După furtună de Urmuz Ploaia încetase și ultimele rămășițe de nouri se împrăștiaseră cu totul… Cu vestmintele ude și părul în dezordine, rătăcea în întunericul nopții căutând un lăcaș de adăpost… Ajunse, fără să știe, lângă cripta învechită și roasă de vremuri a mînăstirii, de care, apropiindu-se mai cu atenție, o mirosi și o linse de vreo 56 ori în șir, fără să obțină nici un rezultat. Contrariat, își scoase atunci spada și năvăli în curtea mînăstirii… Fu însă repede înduioșat de privirea blîndă a unei găini ce îi ieșise întru întîmpinare și care, cu un gest timid, dar plin de caritate creștină, îl pofti să aștepte cîteva momente în cancelarie… Calmat puțin cîte puțin, apoi emoționat pînă la lacrimi și cuprins de fiorii pocăinței, renunță el pentru totdeauna la orice planuri de răzbunare și, după ce sărută găina pe frunte și o puse la păstrare în loc sigur, se apucă de mătură toate chiliile și le frecă scîndurile cu moloz. După aceea își numără gologanii și se sui într-un copac spre a aștepta sosirea dimineții. “Ce splendoare! Ce măreție!â€� exclama el în extaz în ...

 

Garabet Ibrăileanu - Privind viața

Garabet Ibrăileanu - Privind viaţa Privind viața de Garabet Ibrăileanu Celor pe care-i stimezi adu-le omagiul de a nu le ceda nimic din opiniile tale. Celorlalți nu le face onoarea intransigenței tale. Nimene nu reclamă mai mult toleranța decât cel netolerant, pentru că toleranța ta este condiția de viață a netoleranței lui. Nu mărturisi sentimentul nobil pentru care ai făcut o acțiune, căci nu vei fi crezut. Inventează unul mai puțin nobil și dă-l ca motiv al acțiunii tale, pentru ca oamenii să nu-ți atribuie unul rău detot. Nu crede că, strălucind în fața unei femei mai mult decât amantul ei și eclipsându-l, ai putea s-o întorci către tine. Nu vei reuși decât să-ți atragi antipatia și invidia ei. De câte ori te văd sincer, am impresia că, în războiul tuturora contra tuturora, tu ți-ai lăsat zalele acasă. Un singur lucru face omul fără nici un sentiment de responsabilitate: acela pe care ar trebui să-l facă terorizat de sentimentul responsabilității: copii. Când ai cincizeci de ani și, în loc să fii grav și pozitiv, citești poezii, arăți entuziasm pentru muzică, te extaziezi în fața naturii -- poți inspira ...

 

Constantin Negruzzi - Muza de la Burdujăni

Constantin Negruzzi - Muza de la Burdujăni Muza de la Burdujăni de Constantin Negruzzi Farsă într-un act. Apărută pentru prima dată în broșură, Iași, 1851. Cuprins 1 Distribuție 2 Scena I 3 Scena II 4 Scena III 5 Scena IV 6 Scena V 7 SCENA VI 8 SCENA VII 9 SCENA VIII 10 SCENA IX 11 SCENA X 12 SCENA XI 13 SCENA XII 14 SCENA XIII 15 SCENA XIV 16 SCENA XV 17 Notă Distribuție Persoane Cucoana CALIOPI BUSUIOC TROHIN , vameș și amorezat de c-na Caliopi DRĂGĂNESCU , nepotul său TEODORINI BARON FLAIMUC SIGNIOR TURLUPINI KIR LACHERDOPOLOS STĂNICĂ , băiet de țăran, slugă la c-na Caliopi Scena I Scena se petrece la Burdujăni, în casa c-nei Caliopi. Teodorini (Teatrul înfățișează un salon) DRĂGĂNESCU (singur) . În sfârșit iată ziua cea mare... Of! și tare-s îngrijit! Pănă aici, slavă Domnului, toate merg bine. Cucoana Caliopi a priimit tustrele răvașele, și a rămas încântată de dânsele. Așteaptă cu cea mai vie nerăbdare vizita pețitorilor ei; și ideea unor izbânde așa de frumoase o fac rea și amarnică cătră moșu-meu. Macar de l-ar face să se lasă de dânsa! Când se-ntâmplă ...

 

Titu Maiorescu - Eminescu și poeziile lui

Titu Maiorescu - Eminescu şi poeziile lui Eminescu și poeziile lui de Titu Maiorescu 1889 Tânăra generație română se află astăzi sub influența operei poetice a lui Eminescu. Se cuvine dar să ne dăm seama de partea caracteristică a acestei opere și să încercăm totdeodată a fixa individualitatea omului care a personificat în sine cu atâta strălucire ultima fază a poeziei române din zilele noastre. Pe la mijlocul secolului în care trăim, predomnea în limba și literatura română o tendență semierudită de latinizare, pornită din o legitimă revendicare națională, dar care aducea cu sine pericolul unei înstrăinări între popor și clasele lui culte. De la 1860 încoace datează îndreptatea: ea începe cu Vasile Alecsandri, care știe să deștepte gustul pentru poezia populară, se continuă și se îndeplinește prin cercetarea și înțelegerea condițiilor sub care se dezvoltă limba și scrierea unui popor. Fiind astfel câștigată o temelie firească, cea dintâi treaptă de înălțare a literaturei naționale, în legătură strânsă cu toată aspirarea generației noastre spre cultura occidentală, trebuia neapărat să răspundă la două cerințe: să arete întâi în cuprinsul ei o parte din cugetările și simțirile care agită deopotrivă ...

 

Garabet Ibrăileanu - Adela

Garabet Ibrăileanu - Adela Adela de Garabet Ibrăileanu (Fragmente din jurnalul lui Emil Codrescu) (iulie-august 189...) Bălțătești!... O improvizare de bâlci, pe șoseaua care vine de la Piatra, trece prin mijlocul satului, strâmbă, șerpuind printre râpi, și se duce la Târgu-Neamțului, înconjurată de singurătăți. Lume multă, care vrea să petreacă și nu știe cum. Doamnele, ostentativ fără treabă, umblă în rochii de casă și cu capul gol... Domnii, cu jambiere și șepci impermeabile, trec la poștă, peste drum de hotel, înarmați cu alpenstock -uri, strânse energic în pumn la nivelul bărbiilor înțepenite și importante. Peisaj meschin. O colină întinsă, tristă, pătată de câțiva arbori schilozi, ascunde munții dinspre apus. Nici o ,,cunoștință". Sistem infailibil: în genere, atitudini nesociabile; în specie, evitarea parcului. Pe drumul, inevitabil, din ,,centru" -- cufundat în lectura unui ziar. (Am un număr din Voința națională încă din București.) Plictis odihnitor. Lectură plăcută, reconfortantă: cataloagele câtorva librării străine și un dicționar portativ, cărțile de căpătâi care, împreună cu Diogen Laerțiul, repertoriu de cancanuri și idei antice (amintit adesea de Coco Dimitrescu în ,,prelegerile" lui nocturne de la Cosman și găsit din întâmplare la un anticar), alcătuiesc biblioteca mea estivală. Cataloagele -- pentru momentele de lirism intelectual. Unele ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruCONFER

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 35 pentruCONFER.

CONFERI

CONFERÍ , confér , vb . IV . 1. Tranz . A acorda un titlu , un grad , o decorație etc . 2. Intranz . A discuta cu cineva o chestiune importantă ; a se întreține cu

 

CONFERIRE

... CONFERÍRE , conferiri , s . f . Faptul de a conferi ( 1 ) . - V. conferi

 

ANIMALIZARE

... ANIMALIZÁRE s . f . Tratament aplicat fibrelor textile celulozice pentru a le conferi

 

ATRIBUI

... ATRIBUÍ , atríbui , vb . IV . Tranz . 1. A da , a acorda , a conferi

 

BOIERI

... BOIERÍ , boieresc , vb . IV . 1. Tranz . ( Înv . ) A conferi cuiva titlul de boier , a da cuiva o boierie . 2. Refl . ( Fam . ) A trăi , a se comporta ca un ...

 

BREVET

BREVÉT , brevete , s . n . Document oficial acordat de o autoritate ( de stat ) prin care se conferă unei persoane o distincție , o calitate în virtutea căreia are anumite drepturi

 

CAȘARE

CAȘÁRE s . f . 1. Operație de aplicare pe țesături a unui strat de substanțe care conferă țesăturii respective un tușeu moale , ca de piele . 2.

 

CALITATE

CALITÁTE , calități , s . f . 1. Totalitatea însușirilor și laturilor esențiale în virtutea cărora un lucru este ceea ce este , deosebindu - se de celelalte lucruri . 2. Însușire ( bună sau rea ) , fel de a fi ( bun sau rău ) ; p . restr . caracteristică pozitivă , însușire bună . 3. Poziție , situație , titlu care conferă un drept . 4. ( La jocul de șah ) Diferență de valoare între un turn și un nebun sau un

 

CARTE

CÁRTE , cărți , s . f . I. 1. Scriere cu un anumit subiect , tipărită și legată sau broșată în volum . 2. Fig . Cunoștințe de scriere și de citire ; învățătură , știință , cultură . Ai carte , ai parte . 3. Registru . II. 1. ( Urmat de determinări introduse prin prep . " de " ) Carnet cu date personale , care atestă sau conferă unei persoane anumite drepturi . Carte de membru . 2. Bucată de carton , cu însemnări scrise sau tipărite , căreia i se dau diferite întrebuințări : pentru corespondență ( carte poștală ) , ca permis de intrare la un concert , la o bibliotecă ( carte de intrare ) , indicând numele ( profesiunea , adresa etc . ) unei persoane ( carte de vizită ) etc . III. ( Înv . și pop . ) 1. Scrisoare . 2. Ordin scris , emis de o autoritate . 3. Act scris , document ;

 

CAVALER

CAVALÉR , cavaleri , s . m . 1. ( În Roma antică ) Membru al ordinului ecvestru , inferior ordinului senatorial . 2. Titlu dat unei persoane dintr - un ordin cavaleresc , laic sau religios . 3. Titlu onorific conferit , în unele țări , posesorului anumitor decorații importante . 4. Persoană având titlul de cavaler ( 1 - 3 ) . 5. Călăreț . 6. ( Adesea adjectival ) Om plin de abnegație , generos și nobil ; om amabil , binevoitor , îndatoritor . 7. ( Pop . ) Tânăr necăsătorit , holtei ,

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...