Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Vezi și forma bază: CONSUMA

  Vezi și:CONSUMAT, CONSUMA, CONSUMAȚIE, CONSUMAȚIUNE, CONSUMARE, MÂNCA, ALIMENTA, CLIENT, NECONSUMAT, SUPRAALIMENTA, ȘPRIȚUI ... Mai multe din DEX...

CONSUM - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

CONSÚM, consumuri, s.n. 1. Folosire a unor bunuri rezultate din producție pentru satisfacerea nevoilor producției și ale oamenilor. * Consum productiv = folosire a mijloacelor de producție pentru crearea de noi bunuri materiale. Consum neproductiv = consum care nu are drept rezultat producerea de noi bunuri materiale. Bunuri (sau mărfuri) de larg consum = produse ale industriei ușoare sau alimentare care intră în proporții mari în consumul individual al oamenilor și prin a căror folosire nu rezultă produse noi. 2. Cantitate de materiale, materii prime, combustibil sau energie folosite pentru a realiza un produs tehnic, o lucrare etc. * Consum specific = cantitate de combustibil, de material și de energie consumată într-o unitate de timp pentru executarea unui produs, a unei operații etc. - Din consuma^1 (derivat regresiv).

Sursa : DEX '98

 

CONSÚM s. 1. v. consumare. 2. cheltuială, cheltuire. (\~ de energie.)

Sursa : sinonime

 

CONSÚM s. n. 1. folosire de bunuri, de produse pentru satisfacerea diferitelor necesități. o bunuri de larg ~ = produse ale industriei ușoare sau alimentare destinate consumației individuale. 2. cantitate de combustibil, materii prime, materiale consumată pentru funcționarea unui sistem tehnic, pentru realizarea unui produs, a unei operații etc. o ~ specific = consumul de combustibil, material, energie etc. raportat la o anumită unitate. (< germ. Konsum/verein/)

Sursa : neoficial

 

consúm s. n., pl. consúmuri

Sursa : ortografic

 

CONSÚM \~uri n. 1) Folosire a produselor naturale sau industriale. 2) Cantitate de materiale, alimente, materii prime, energie etc. consumate în procesul de satisfacere a necesităților umane sau economice. Mărfuri de larg \~. /v. a consuma

Sursa : NODEX

 

CONSÚM s.n. Folosirea de bunuri, de produse pentru satisfacerea diferitelor necesități. * Bunuri de larg consum = produse ale industriei ușoare sau alimentare destinate consumației individuale; societate de consum = termen desemnând societatea contemporană din țările capitaliste dezvoltate, în care există o aparentă abundență de mărfuri, produse peste cererea consumatorului, de marile monopoluri și impuse în mod artificial printr-o reclamă comercială exagerată; consum specific = cantitatea de material, de combustibil etc. consumată într-o lucrare tehnică ori pentru funcționarea unei mașini sau a unei instalații. [Cf. it. consumo, germ. Konsumverein].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru CONSUM

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 50 pentru CONSUM.

Urmuz - Algazy %26 Grummer

Urmuz - Algazy %26 Grummer Algazy & Grummer [1] de Urmuz Algazy este un bătrân simpatic, știrb, zâmbitor și cu barba rasă și mătăsoasă, frumos așezată pe un grătar înșurupat sub bărbie și împrejumuit cu sârmă ghimpată... Algazy nu vorbește nici o limbă europeană... Dacă însă îl aștepți în zori de zi, în faptul dimineței, și îi zici: „Bună ziua Algazy!" insistând mai mult pe sunetul z, Algazy zâmbește, iar spre a-și manifesta gratitudinea, bagă mâna în buzunar și trage de capătul unei sfori, făcând să-i tresalte de bucurie barba un sfert de oră... Deșurupat, grătarul îi servea să rezolve orice probleme mai grele, referitoare la curățirea și liniștea casei... Algazy nu ia mită... O singură dată s-a pretat la o asemenea faptă, când era copist la Casa bisericii; dar nu a luat atunci bani, ci numai câteva cioburi de străchini, din dorința de a face dotă unor surori ale sale sărace, cari trebuiau să se mărite toate a doua zi... Cea mai mare plăcere a lui Algazy - în afară de obișnuitele-i ocupații la prăvălie - este să se înhame de bunăvoie la o ...

 

Alexandru Macedonski - Cu morții

Alexandru Macedonski - Cu morţii Cu morții de Alexandru Macedonski     Cu viii nu mai am de-a face     De mult, Și foarte des, când totul tace, Chemând pe morți, ce dorm în pace,     I-ascult.     Din gropi ei vin și mă-nconjoară,     Ei vin, Când liliacu-n noapte zboară, Când dealu-n umbră se-nfășoară     Deplin.     Din lumea lor necunoscută,     Răsar, Și când șoptesc cu voce mută Poema cea nepricepută     Tresar.     Îi simt pe loc ce au să vie,     Căci sunt Ca un parfum de vecinicie Sau ca o floare-albăstrie     În vânt.     Pe zidul alb de la odaie,     Urcând, Zăresc ușoara lor văpaie Verzuie, oacheșă, bălaie,     Pe rând.     Cu totul osebiți de lume,     Ușori, Dorinți, nici griji n-au să-i consume, Suavi ca niște dulci parfume     De flori.     Sunt din atome nevăzute     Țesuți, Ș-amestecați pe întrecute, Resimt plăceri necunoscute,     Tăcuți.     Iubind simțirea ce mă poartă     Spre ei, Sunt însetat de-aceeași soartă, Căci nu se află-n lumea moartă     Mișei.     O! morți frumoși, veniți întruna...     Cu voi Nu vine ura, nici minciuna Să răscolească iar furtuna     Din

 

Alexandru Macedonski - Destinul

Alexandru Macedonski - Destinul Destinul de Alexandru Macedonski Se zice că Destinul stă-n mâna omenească... Aștearnă-și fiecare de vrea să s-odihnească... Medaliile, însă, au vers, ca și revers... Muncești și mori de foame... Stai trântor, faci palate... Numească-l muritorii, Noroc, Fatalitate, Cu tălpile-i gigantici apasă-n Univers! În cale ne stă vecinic privind la orișicare... Și-n clipă, de voiește, te face mic sau mare... Puternic fii ca Cezar, că el te face mic; Fii mic, că te ridică să fii atotputernic; El singur este mare, iar omul e nemernic,     Nemernic și nimic! Precum se duce fulgul oriunde vântu-l duce, Oriunde hotărăște, — acolo ne conduce!... Să râdem sau să plângem rămâne neschimbat, E surd și nu ne-aude; e orb și merge-orbește, Zburând pe dibuite, înalță, fericește,      Coboară nencetat! Așteaptă-l cu răbdare sau tremură de frică, De vrea, el te scufundă, de vrea, el te ridică! Vârtej fatal, te bagă în cercu-i de oțel, Și, facă-ți fericirea, sau chiar să ți-o sugrume, Pe față puie-ți râsul, sau dorul s-o consume,      Te ține-nchis în el! Întemeiază tronuri și pe-altele sfărâmă Un fulg e omenirea în ...

 

Cezar Bolliac - Carnavalul

Cezar Bolliac - Carnavalul Carnavalul de Cezar Bolliac Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV I Începe carnavalul! și-n salele bogate Se cerc artiști și muzici plăceri mai noi s-arate, În nouă veselii! O! ce de griji acuma la nouă toalete! Ce visuri dulci, frumoase, în junele cochete! Ce mii de bucurii! Fetița tot visează la flori, l-a ei ghirlantă, La gaza cea subțire, la rochia-i elegantă Și la ai ei cercei; Gândește la răspunsuri, la grații, la cuvinte; Își râde în oglindă de loc ce-și pune-n minte Ceva ce-i place ei. Corsetul aci-și pune; își cearcă iar rochița, Pandlica care-o prinde, - săracă copilița! Viața-i e romanț! O! cât a să mai joace! Ce bine a să-i vie Și păr și rochi, pandlice, buchet de iasomie La sol în contra-danț! Mulțime de machine prin case de neveste! Fămei și croitorii abia le prinzi de veste Când vin, când se strecor! Părinții schimbă cifre în foile de zestre; Galanții-n neastâmpăr citesc pe sub ferestre Bileturi dulci d-amor. O! câte case nouă și câte case sparte! Ce visuri își mai ...

 

Cincinat Pavelescu - Aș prefera...

... Pavelescu - Aş prefera... Aș prefera... de Cincinat Pavelescu Aș prefera o becațină, M-aș mulțumi c-un porumbel, Și, neputând să fur un miel, Aș consuma

 

Dimitrie Anghel - Tata (Anghel)

... apere de dușmănia fiarelor ? După perdeaua de foc a minții tale, ai stat tu ascuns toată viața, apărîndu-te. Vie, puternică, fantastică, se consuma inteligența ta. Mari, flăcările jucau zvîrlind scîntei orbitoare. Vînturile întîmplărilor o înălțau și o coborau și ghearele lacome așteptau cu răbdare să te sfîșie ; sclipitorii ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Deșertul

Dimitrie Bolintineanu - Deşertul Deșertul de Dimitrie Bolintineanu Primește-mă în sânu-ți, natură, bună mumă, Auzi cum al meu suflet suspină-n doru-i greu! Eu ție îți voi zice ce dor adânc consumă Acum sufletul meu. Ăst suflet înflorise în vise de junețe. Așa în primăvară un câmp a înflorat. Dar visele căzură sub vântul de tristețe, Sub plânsu-mi înfocat. Așa un arbor pare în toamna ce sosește El poate să-nfrunzească în timpul de plăceri; Dar inima-mi zdrobită ce viața părăsește Nu are primăveri. Ea nu mai are viață, nu are nici iubire. S-a stins a sa lumină d-al chinurilor vânt. Din valul întristării se-mbată cu răpire Ca și un trist mormânt. Nu! Focul nu aprinde cenușa ce se stinge Pe care el a ars-o c-un suflu furios. Tot astfel p-acest suflet d-acum nu-l mai atinge Elanul generos. A inimii junețe s-adapă de credință Dar inima-mi nu crede d-acum în viitor. Din dimineața lumii trăim noi cu dorință Și tot gemem în dor! Frumoase zile, nouă, de soartă n-au fost date! O singură ...

 

Dimitrie Bolintineanu - La lampa mea

Dimitrie Bolintineanu - La lampa mea La lampa mea de Dimitrie Bolintineanu Tu te consumi, o, lampă! dând raze luminoase. La lucrul meu ca tine eu însumi mă consum, Voind a da lumină acestei țări frumoase Ce relele supun. Avem aceeași țintă, aceeași misiune, Dar tu de când servi mie, o lampă-ai ruginit, Și eu de când serv țării, vai! trebuie a spune? Cu inima-am slabit! Și n-am produs nimica! Acum ca altădată Copiii săi cei vitregi în taberi se dezbin. Acum ca mai-nainte ea este-ngenucheată Sub jugul cel străin! Nu simte nici durerea ce suferă de heară, Nu simte nici rușine de umilința sa, Nu simte că mai bine într-un mormânt să piară Decât a se pleca! Tu știi, o, dragă lampă! acele nopți amare, Trecute în veghere, ca să-i aflăm cântări, Prin care să-i aprindem, în sufletul ei mare, Frumoasele-aspirări! Dar vântul de la dânsa au dus aceste cânturi; Ea nu le-a ascultat. Tot astfel și suspinu-i s-a mestecat pe vânturi Și lacrima-i cu sânge în râuri a picat! Cântarea libertății acum e ...

 

Dimitrie Bolintineanu - La un nor

Dimitrie Bolintineanu - La un nor La un nor de Dimitrie Bolintineanu Nor ce treci făr' de țintire! Eu ca tine sunt străin; Tu verși ploaie și mugire, Eu vărs lacrimi și suspin. Tu dorești întinsa mare Dintru care te-ai născut; Eu suspin cu nerăbdare După țara ce-am pierdut. Prin eterul cu flori d-aur Tu ferice rătăcești, Poți să verși al tău tezaur Pe tărâmul ce dorești. Eu în locuri tot străine Număr anii ce grăbesc; Nu pot face nici un bine, Țării mele ce doresc. De vei merge colo-n țară, Spune celor ce-i vedea Că-n durere crud,-amară Se consumă viața mea. Iar nu spune trista știre Dragei mele, fraged crin, Ei să-i spui că-n fericire Viața-mi fuge, dulce,

 

Dimitrie Bolintineanu - Mireasa mormântului

Dimitrie Bolintineanu - Mireasa mormântului Mireasa mormântului de Dimitrie Bolintineanu Fost-a când în noapte aurora luce, Când se luptă omul cu adâncu-i chin, Pe atunci când somnul, mincinos și dulce, Curmă-al său suspin. Ea era tăcută, tristă florioară! Fruntea-i visătoare dulce se-nclina, 'N aurul cosiței mâna-i albioară Distractă juca. Vino mai aproape! dulcea mea,-mi vorbește, Ascunzându-și ochii plini d-amor ceresc, Tânăra mea viață cursul își oprește, Pentru totdauna eu te părăsesc. Și uitarea tristă mâine o să vie Cu-ochii plini de lacrimi pe al meu mormânt, Dorul ce m-apasă nimenea nu-l știe Pe acest pământ. Rara-i frumusețe arde de splendoare. Să rugăm! îmi zise, în genunchi căzând. Ochii plini de moarte și de lăcrimioare Se-nălțau la ceruri amoros și blând. Când se curmă ruga, dulcea ei cătare Se-nturna spre mine plină de amor. Peste ochii-i geana cade cu-ntristare Consumată-n

 

Gelu Vlașin - 10:56

Gelu Vlaşin - 10:56 â†�â†� 10:10 10:56 de Gelu Vlașin ( Atac de panică ) 11:11 →→ ești palidă și nu știi câtă hrană consumă un pește pitic păstrăvăria-i departe luna-i pierdută și unghiile mele înfipte în ape nu-mi privi părul ud printre frunze de fag sunt din nou la pământ (dar din nou suficient de

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CONSUM

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 80 pentru CONSUM.

CONSUMAT

... CONSUMÁT^2 , - Ă , consumați , - te , adj . ( Despre oameni ) Care este epuizat , sleit de puteri în urma unei vieți dezorganizate , desfrânate etc . V. consuma ^2 . CONSUMÁT^1 , - Ă , consumați , - te , adj . ( Despre materiale , produse etc . ) Care a fost folosit pentru satisfacerea unor trebuințe proprii sau pentru a ...

 

CONSUMA

CONSUMÁ^1 , consúm , vb . I . Tranz . A întrebuința , a folosi ceva pentru satisfacerea unor trebuințe proprii sau pentru a obține alte produse . CONSUMÁ^2 , consúm , vb . I . 1. Tranz . A nimici , a mistui , a distruge un lucru . 2. Tranz . și refl . Fig . A ( se ) istovi , a ( se ) epuiza , a ( se ) slei ( de puteri ) , a ( se )

 

CONSUMAȚIE

... CONSUMÁȚIE , consumații , s . f . 1. Faptul de a consuma

 

CONSUMAȚIUNE

CONSUMAȚIÚNE s . f . v .

 

CONSUMARE

... CONSUMÁRE^2 , consumări , s . f . Acțiunea de a ( se ) consuma ^2 și rezultatul ei ; sleire , epuizare ; nimicire , distrugere . - V. consuma ^2 . CONSUMÁRE^1 , consumări , s . f . Acțiunea de a consuma ^1 și rezultatul ei ; consumație . - V. consuma

 

MÂNCA

... Tranz . 1. A mesteca un aliment în gură și a - l înghiți ; a folosi în alimentație , a consuma . 2. ( Despre animale și despre păsări sălbatice ) A rupe prada în bucăți , a sfâșia ( și a devora ) . 3. ( Despre ... dinții un lucru necomestibil , a - și înfige dinții într - un lucru necomestibil . 6. Fig . A face să dispară ; a consuma , a nimici , a distruge . 7. Fig . ( Despre nenorociri , stări sufletești etc . ) A face pe cineva să sufere ; a ...

 

ALIMENTA

... ALIMENTÁ , alimentez , vb . I . 1. Tranz . și refl . A consuma sau a da să consume alimente ; a ( se ) hrăni . 2. Tranz . și refl . A ( se ) aproviziona . 3. Tranz . A ...

 

CLIENT

CLIÉNT , - Ă , clienți , - e , s . m . și f . 1. Persoană care cumpără ( regulat ) de la un magazin , consumă ceva într - un local public etc . , considerată în raport cu persoana sau întreprinderea de la care cumpără , consumă etc . ; mușteriu . 2. Persoană care se adresează unui avocat pentru a - și apăra interesele , unui medic pentru a - și îngrijii sănătatea etc . , considerată în raport cu aceștia . 3. ( În antichitatea romană ) Plebeu fără drepturi depline , dependent de un patrician și protejat de acesta . [ Pr . : cli -

 

NECONSUMAT

NECONSUMÁT , - Ă , neconsumați , - te , adj . Care nu este consumat sau întrebuințat pentru satisfacerea unor trebuințe . - Ne - +

 

SUPRAALIMENTA

... SUPRAALIMENTÁ , supraalimentez , vb . I . Refl . și tranz . A consuma sau a face pe cineva să consume o cantitate de hrană mai mare și mai consistentă decât cea normală , a ( se ...

 

ȘPRIȚUI

... ȘPRIȚUÍ^2 , șprițuiesc , vb . IV . Tranz . A stropi cu un lichid . ȘPRIȚUÍ^1 , șprițuiesc , vb . IV . Refl . ( Fam . ) A consuma

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...