Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ABONAMENT, CARTEL, CONVENȚIONAL, RĂMĂȘAG, ÎNVOIALĂ, ACORD, BILATERAL, CAPITULAȚIE, CLAUZĂ, CONCESIUNE, CONDIȚIE ... Mai multe din DEX...

CONVENȚIE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

CONVÉNȚIE, convenții, s.f. 1. Înțelegere, acord între două sau mai multe state, instituții sau persoane cu privire la anumite probleme sau la anumite obiective. ** (Jur.) Contract; denumire dată unor tratate internaționale. ** (În artă) Înțelegere tacită de a admite unele procedee sau ficțiuni. 2. (La pl.) Deprinderi stabilite prin tradiție. [Var.: convénțiune s.f.] - Din fr. convention, lat. conventio, -onis.

Sursa : DEX '98

 

CONVÉNȚIE s. f. 1. înțelegere, acord, pact între state, instituții etc. * contact. * denumire dată unor tratate internaționale. 2. (lit., arte) acceptare tacită a unor procedee, forme sau idei. 3. (pl.) deprindere stabilită prin tradiție. 4. adunare legislativă a Franței între 179^2 și 179^4. 5. congres al unui partid, al unei grupări politice, reunit în vederea desemnării candidatului la președinție, stabilirii platformei-program etc. (< fr. convention, lat. conventio)

Sursa : neoficial

 

CONVÉNȚIE s. 1. v. înțelegere. 2. v. contract.

Sursa : sinonime

 

convénție s. f. (sil. -ți-e), art. convénția (sil. -ți-a), g.-d. art. convénției; pl. convénții, art. convénțiile (sil. -ți-i-)

Sursa : ortografic

 

CONVÉNȚI//E \~i f. 1) Acord stabilit între două persoane sau între două grupuri sociale; contract. 2) Tratat internațional cu caracter bilateral sau multilateral; contract. 3) Principiu admis în mod tacit și ipotetic pentru comoditatea descrierii sistematice. 4) mai ales la pl. Obiect statornicit pe bază de experiență (mai mult sau mai puțin îndelungată); practică uzuală; uzanță. [Art. convenția; G.-D. convenției; Sil. -ți-e] /convention, lat. conventio, \~onis

Sursa : NODEX

 

CONVÉNȚIE s.f. 1. Înțelegere, învoială. ** Acord, pact între două sau mai multe state, instituții etc. privind probleme cu caracter economic, juridic, tehnic, militar etc. ** (Arte) Înțelegere tacită de a admite unele procedee sau ficțiuni. 2. (La pl.) Deprinderi stabilite prin tradiție. [Gen. -iei, var. convențiune (1) s.f. [în DN]. / cf. fr. convention, lat. conventio].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruCONVENȚIE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 23 pentruCONVENȚIE.

Ion Luca Caragiale - Convenții cu Rusia

... Istorie poartă un nume mult mai aspru; cei ce relevează știrea aceasta și bănuesc pe acest guvern, că este în stare să încheie o nouă convenție cu Rusia în taină, fără a spune niminui nimic până la deschiderea Camerei supuse și ascultătoare; cei ce relevează această știre pentru a ... ridicată de mult, șivoiul și-a făcut matcă peste noi și curge în bună voie. Și dacă Rusia nu ne cere azi o convenție, să nu se prefacă Românul și să întrebe naiv că: ce nevoie mai are Rusia să ne ceară convenție pentru trecerea oștirii sale pe la noi, de vreme ce tractatul dela Berlin îi dă asemenea împuternicire încă pentru nouă luni d'aci încolo ? nu ... are; dacă ne cere, apoi cu sigur ne cere să-i dăm ce nu are și-i trebue. Pentru aceasta dar, reproducând știrea despre noua convenție, am rostit temerea că guvernul, când i s'ar cere de Rusia ca să-i dăm ceea ce-i mai trebue, ar fi în stare ... ce guvernul radical nu ar voi și nu ar putea să facă un așa ceva. Că guvernul nu ar voi să mai închee o nouă ...

 

Ion Luca Caragiale - Știri franceze chestiunea Dobrogei

Ion Luca Caragiale - Ştiri franceze chestiunea Dobrogei Știri franceze chestiunea Dobrogei de Ion Luca Caragiale Ziarul franțuzesc les DĂ©bats primește o corespondență din Buda-Pesta, care, cu toate că e datată dinainte de intrarea Românilor în Dobrogea, aruncă oarecare lumină asupra celor din urmă împrejurări politice din Orient, interesându-ne în deosebi. Deși corespondentul ziarului franțuzesc asigură, că toate câte le expune le-a căpătat dintr'un izvor absolut sigur, totuși facem rezervele noastre în privința unor amănunte. De aminteri, corespondența aceasta are destulă importanță pentru a ocupa locul, ce credem de cuviință a-i da. Incidentul român cu Dobrogea, după această corespondență, datează de aproape cinci luni. Mai nainte chiar de a-și fi isprăvit Congresul din Berlin lucrările sale, reprezentantul rus la București, d. baron Stuart, a făcut demersuri pe lângă guvernul român pentru a-l hotărî să acorde Rusiei stabilirea unui drum militar prin Dobrogea, mergând dela noua graniță până la Tulcea. Apoi Rușii rostiră intenția d'a așeza depozite de arme d'alungul nouălor granițe, dela Silistra până la Mangalia, și în sfârșit șanțuri și valuri de pământ înșirate între ...

 

Vasile Alecsandri - Extract din istoria misiilor mele politice

Vasile Alecsandri - Extract din istoria misiilor mele politice Extract din istoria misiilor mele politice de Vasile Alecsandri Cuprins 1 Victor Emanoil - Cavour - Lamarmora 2 Napoleon III - Trei audiențe la Palatul Tiuilleriilor 2.1 I 2.2 II 2.3 III 2.4 IV 3 Misia mea la Londra - Mareșalul Pelissier - Lordul Malmersbury 4 Prințul Napoleon - Contele Kisseleff — Marchizul de Vilamarina — Cavalerul Nigra — Baronul HĂ¼bner — Dnul Thouvenel — Lamartine Victor Emanoil - Cavour - Lamarmora Sunt acum nouăsprezece ani, un mare entuziasm înflăcărase inimile românilor! Cuvântul magic de unire răsuna în toate gurile. Hora Unirii se cânta, se dansa de poporul întreg și fiecare om își uitase nevoile pentru ca să se îngâne voios cu sperările unui viitor plin de ademeniri. Eu însumi, părăsind câmpul înflorit al literaturii și aruncându-mă în torentul ideilor politice, îmi culcasem muza în fundul unui portofoliu ministerial și o acoperisem sărmana! cu un teanc de hârtii oficiale, de memuare, de note consulare etc., etc. Voturile unanime ale Camerelor din Iași și din București înălțând pe tronurile Moldovei și Valachiei pe colonelul Alexandru Cuza, noul Domn găsi de cuviință a trimite Cabinetelor europene acea memorabilă declarație prin care zice că: ...

 

Ion Luca Caragiale - Noul cabinet Otoman

Ion Luca Caragiale - Noul cabinet Otoman Noul cabinet Otoman de Ion Luca Caragiale O telegramă a agenției Havas ne-a vestit mai alaltăeri, cum că în Constantinopol s'a ivit pe neașteptate o criză ministerială, că ministerul împreună cu marele-vizir Savfet-Pașa și cu marele Șeic-ul-Islam au căzut, și că noul cabinet s'a și format, iar în locul lui Savfet-Pașa a venit Heredin-Pașa, fost ministru al beiului de Tunis. Noul mare vizir, înainte de a se urca la această treaptă, a fost câtăva vreme consilier favorit al Sultanului, și astfel i-a venit ușor să ajungă unde se află acum. Această schimbare repede a cabinetului otoman dă loc la deosebite reflecții din partea presei străine. Unele organe pretind că deși criza ministerială din Constantinopol și formarea noului cabinet au venit cam fără veste, însă nimini nu poate fi surprins de una ca aceasta. Căderea lui Savfet-Pașa este un fapt foarte important. Fostul mare vizir de netăgăduit, este unul dintre bărbații cei mai însemnați ai Turciei și un diplomat isteț, om onest și inteligent și ...

 

Ion Luca Caragiale - Parlamentare gogoși

Ion Luca Caragiale - Parlamentare gogoşi Parlamentare gogoși de Ion Luca Caragiale Întrucât cocoanele pot fi constante în politică: În mahalaua Oțetarii, vreo zece cocoane șed la sindrofie și fac politică. Un monșer din partea locului intră să le aducă știrea, că s'a încheiat convenția cu Rusia, pe care începe să le-o citească. La fiecare articol, toate cocoanele bat în palme cu bucurie, strigând într'un glas: bravo guvern ! Însă când monșerul dă citire articolului, în care se spune, că muscalii n'au ce căuta prin București, întreaga sindrofie dă un țipăt grozav și leșină în corpore. Când s'au trezit, trecuseră toate în

 

Mihai Eminescu - Epigonii

... icoane un palat. Noi? Privirea scrutătoare ce nimica nu visează, Ce tablourile minte, ce simțirea simulează, Privim reci la lumea asta - vă numim vizionari. O convenție e totul; ce-i azi drept, mâne-i minciună; Ați luptat luptă deșartă, ați vânat țintă nebună, Ați visat zile de aur pe-astă lume ...

 

Vasile Alecsandri - Bogatul și săracul

... neavut, a denumit din vechime pe oamenii însărcinați cu ducerea carelor, oameni cu simbrie și lipsiți de avere. [2] Zlotul e o monedă de convenție, precum leul, a cărei valoare e de 30 parale. Obiceiul de a se număra în zloturi s-a pierdut ...

 

Ion Luca Caragiale - Jertfe patriotice

Ion Luca Caragiale - Jertfe patriotice Jertfe patriotice de Ion Luca Caragiale 1897 În sfârșit... Mai erau câteva ceasuri până în dimineața de 11 fevruarie, când trebuia să se dea lovitura. În cazarma lor din Dealul Spirii, tunarii îmbrăcau tunurile în paie, pentru ca, despre ziuă, să poată merge în dosul palatului spre a proteja operația conspiratorilor, fără să tulbure liniștea nopții și să strice somnul pacinicilor mahalagii. Militarii își făceau datoria... da; dar nici civilii nu rămâneau mai prejos. Era ultima întrunire a secțiunilor conspirației. Ca să înțeleagă mai bine cititorul, trebuie să spun că vasta urzeală se compunea din secțiuni cu număr restrâns de membri, de la zece până la optsprezece inși. Unul din aceștia, fără să știe ceilalți, avea relațiuni cu un altul din o altă secțiune; așa că, la un moment dat, chiar dacă s-ar fi prins una din acestea lucrând, nu s-ar fi putut descoperi nimic mai mult decât o mână de oameni. Această organizațiune mazziniană fusese combinată de răposatul C. A. Rosetti, după reminiscențele-i clasice. În seara aceea, într-una din secțiuni, compusă în jumătate din câțiva tineri entuziaști și din vreo trei negustori, prezidentul, ...

 

Ion Luca Caragiale - Frați radicali și D. Dim. Sturdza

Ion Luca Caragiale - Fraţi radicali şi D. Dim. Sturdza Frați radicali și D. Dim. Sturdza de Ion Luca Caragiale După o oarecare viață politică, d. Dim. Sturdza, până la cea din urmă reintrare a d-sale în minister, izbutise să-și facă, în închipuirea mai a tutulor, o reputație, dacă nu de un foarte inteligent, dar de sigur de un foarte corect om de stat și mai ales de finanțe. Metoda întrebuințată de d. Dim. Sturdza pentru ajungerea acestui scop, deși cam veche și tocită, însă sigură în țara noastră, consista în a se face d-sa teoreticește aprigul biciuitor al tuturor greșelilor, neregularităților, mai de multe ori numai închipuite, totdeauna exagerate până la absurd, săvârșite de partidul și de guvernul adversar politic d-sale. Într'o țară ca a noastră, unde când afirmi ceva, nu ți se cere și dovezi, unde spiritul public nu are niciun element serios de control mai ales asupra luptelor ivite pe tărâmul științei de stat, reaua credință este de multe ori o bună temelie pentru clădirea unei frumoase reputațiuni. Ca să treci de cel mai curat, n'ai decât să ponegrești cu ori fără drept ...

 

Nicolae Filimon - Nenorocirile unui slujnicar sau gentilomii de mahala

... fatalitate, neguțătorii amăgiți îi taie creditul și încep a-l persecuta pentru datoriele lor. În cazul acesta, ingeniosul june aleargă la sfînta noastră Convenție și, armîndu-se cu articolul relativ la neviolarea domiciliului, rîde de nerozii săi creditori; cu toate acestea, moneda îi lipsește, credit nu mai are la ...

 

Mihail Kogălniceanu - Dorințele partidei naționale în Moldova

Mihail Kogălniceanu - Dorinţele partidei naţionale în Moldova Dorințele partidei naționale în Moldova de Mihail Kogălniceanu Atât curților Turciei și Rusiei, cât și Europei întregi, sunt acum deplin cunoscute întâmplările din luna lui mart trecut. O petiție în 35 puncturi întemeiate pe principiile Organicescului Reglement, iscălită de mai multe sute de persoane din toate clasele sociale ale Moldovei, fu tratată de către domul Mihail Sturdza ca o rebelie manifestă si zugrăvită înaintea Puterilor ca o crimă contra driturilor lor. Crudele și nelegiuitele pedepse, săvârșite fără nici o judecată asupra multora din iscălitorii acestei nevinovate petiții, au revoltat toate inimile; ele sunt prea cunoscute spre a avea trebuință de a se înșira din nou. Curțile de Constantinopol și de Sankt-Petersburg, voind a cerceta starea lucrurilor din Principate și reformele de care au neapărată trebuință, au rânduit la fața locului ca comisari împărătești pe EE. LL Talaat Efendi și Duhamel. De la 1 april și până acum, sfârșitul lui august, în toate tristele împrejurări ce au înconjurat țara, moldovenii au răbdat cu cea mai mare resignație (căci nu putem zice curaj) toate biciurile ce le-au venit și de la Dumuezeu și de la oameni. ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruCONVENȚIE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 43 pentruCONVENȚIE.

ABONAMENT

... ABONAMÉNT , abonamente , s . n . Convenție prin care , în schimbul unei sume , o persoană obține , pe o anumită perioadă , dreptul de a folosi anumite servicii publice , de a ... de a călători cu mijloace publice de transport , de a primi o revistă , un ziar etc . ; ( concr . ) înscris care atestă această convenție

 

CARTEL

... CARTÉL , carteluri , s . n . 1. Uniune monopolistă în care mai multe întreprinderi din aceeași ramură de producție încheie o convenție , stabilind prețurile , condițiile de vânzare și de aprovizionare , termenele de plată , cantitatea de mărfuri ce urmează să o producă fiecare și își împart piețele de ...

 

CONVENȚIONAL

... CONVENȚIONÁL , - Ă , convenționali , - e , adj . 1. Stabilit , prin convenție , acceptat prin tradiție . 2. Provenit dintr - o convenție

 

RĂMĂȘAG

... RĂMĂȘÁG , rămășaguri , s . n . ( Construit mai ales cu verbele " a pune " , " a face " , " a ține " ) Convenție între persoane care susțin lucruri contrare și prin care cel ce va avea dreptate va primi o răsplată ( în bani sau în obiecte ) stabilită în ...

 

ÎNVOIALĂ

... ÎNVOIÁLĂ , învoieli , s . f . 1. Înțelegere , convenție

 

ACORD

... ACÓRD , acorduri , s . n . 1. Înțelegere , învoială , convenție etc . între două sau mai multe părți în vederea încheierii , modificării sau desființării unui act juridic . Expr . A fi de acord să . . . = a ...

 

BILATERAL

BILATERÁL , - Ă , bilaterali , - e , adj . 1. Care are două părți ( sau două laturi ) opuse , simetrice . 2. Care privește în același timp două laturi sau aspecte ( fundamentale ) ale unui întreg . 3. ( Despre date , contracte , convenții ) Care obligă în mod reciproc părțile

 

CAPITULAȚIE

... CAPITULÁȚIE , capitulații , s . f . Convenție

 

CLAUZĂ

... CLÁUZĂ , clauze , s . f . Dispoziție ( specială ) prevăzută într - o convenție

 

CONCESIUNE

... CONCESIÚNE , concesiuni , s . f . Convenție prin care o persoană ( fizică sau juridică ) dobândește dreptul de a exploata anumite servicii publice sau anumite bunuri ale statului , în schimbul unor ...

 

CONDIȚIE

CONDÍȚIE , condiții s . f . 1. Fapt , împrejurare de care depinde apariția unui fenomen sau care influențează desfășurarea unei acțiuni , putând - o frâna sau stimula . 2. ( La pl . ) Împrejurările în care se petrece un fenomen . 3. Clauză a unei înțelegeri , a unei convenții , a unor negocieri etc . Condițiile tratatului de pace . 4. ( Jur . ) Eveniment viitor și nesigur de a cărui îndeplinire atârnă existența unei obligații . 5. Situație socială a cuiva . 6. ( Sport ; în sintagma ) Condiție fizică = situație a unui sportiv din punct de vedere fizic și al pregătirii sale teoretice și

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...