Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:CORNĂRI, CORNĂRIT, CORNIȘOR, CORNIȘON, CORNIȚĂ, CORNĂȚAR, CORNIȘĂ, CORNACI, CORNUT, ÎNCORNORAT ... Mai multe din DEX...

CORN - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

CORN^2, corni, s.m. Arbust sau arbore mic cu lemnul foarte tare, cu frunze opuse, cu flori galbene și cu fructe roșii comestibile, ale cărui frunze se întrebuințează la vopsit (Cornus mas). - Lat. cornus.

Sursa : DEX '98

 

CORN^1, (I 1, 6) coarne, (I 4, 5, II) cornuri, s.n., (I3, III) corni, s.m. I. 1. (La animalele cornute) Fiecare dintre cele două excrescențe de pe osul frontal al rumegătoarelor. * Loc. adj. (Despre cuvintele, relatările cuiva) Cu coarne = exagerat, de necrezut, gogonat, umflat. * Expr. A lua în coarne = (despre vite) a împunge cu coarnele: fig. a se repezi cu vorba la cineva, a certa pe cineva. A scoate coarne = a deveni agresiv: a se obrăznici. A fi mai cu coarne decât altul = a fi mai grozav decât altul. A pune (cuiva) funia în coarne = a înșela, a amăgi (pe cineva), a-i impune (cuiva) voința. A se lua în coarne cu cineva = a se încăiera, a se lua la harță. A-și arăta coarnele = a-și manifesta răutatea, dușmănia. A căuta(cuiva) în coarne sau a căuta (ori a se uita) în coarnele cuiva = a îndeplini toate gusturile, capriciile cuiva: a răsfăța. A pune coarne = a călca credința conjugală: a înșela. (Pop.) Cel cu coarne = dracul. ** P. anal. Fiecare dintre cele patru organe tactile și vizuale ale melcului; fiecare dintre cele două excrescențe chitinoase de lângă ochii unor cărăbuși. 2. (La sg.) Substanță chitinoasă din care sunt constituite coarnele^1 (I 1) animalelor (folosită pentru fabricarea unor obiecte). 3. (Și în sintagma corn de vânătoare) Instrument de suflat, folosit la vânătoare sau pentru chemări, semnalizări etc. ** Instrument muzical de suflat format dintr-un tub conic de alamă sau din alt metal. * Corn englez = instrument muzical din familia oboiului, dar cu un sunet mai grav, cu ancie dublă. 4. Obiect făcut din corn^1 (I2) sau în formă de corn^1 (I1), în care se păstrează praful de pușcă, sarea etc.; p. ext. conținutul acestui obiect. * Expr. Cornul abundenței = simbol al belșugului, reprezentat printr-un vas în formă de corn^1 (I1), umplut cu fructe și cu flori. 5. Produs de panificație din făină albă, de mici dimensiuni și în formă de semilună. 6. (La pl.) Nume generic dat părților unor construcții, organe de mașini, unelte etc. în formă de corn^1 (I1). ** Corn^1 (I1) sau vas mic de lut prelungit cu o pană de gâscă prin care se scurge huma colorată, folosită în ceramica populară pentru decorarea vaselor. 7. (La sg.) Denumire dată unur formații anatomice cu aspect de corn^1 (I 1). Corn uterin. 8. (În sintagma) Cornul lunii = luna în primul și în ultimul pătrar, când are forma de seceră. 9. Compus: cornul-secarei sau corn-de-secară = ciupercă parazită care trăiește în ovarul diferitelor plante graminee; pintenul secarei (Claviceps purpurea); boală provocată de această ciupercă și manifestată prin apariția în spic a unor formații tari, negricioase, întrebuințate în farmacie pentru extragerea ergotinei. II. 1. (Reg.) Colț, ungher, margine. 2. (Înv.) Aripă de oaste, de tabără. III. (La pl.) Căpriorii casei. - Lat. cornu.

Sursa : DEX '98

 

CORN s. v. aripă, capăt, căprior, coastă, colț, cotlon, flanc, margine, ungher, unghi, rădașcă, răgace.

Sursa : sinonime

 

CORN s. 1. (înv.) trompă. (\~ de vânătoare.) 2. (BIS.) filacteră, (rar) tfiline (pl.), (înv.) advar. (\~ la mozaici.) 3. (FITOP.) cornul-secarei = (reg.) pintenul-secarei. (\~ este o boală a secarei.)

Sursa : sinonime

 

corn (bot., muz.) s. m., pl. corni

Sursa : ortografic

 

corn (de animale, de instrumente) s. n., pl. coárne

Sursa : ortografic

 

corn (franzeluță, recipient, colț, instrument-semnal de vânătoare) s. n., pl. córnuri

Sursa : ortografic

 

CORN^4 \~i m. Arbust (mai rar arbore mic) cu lemnul foarte tare, cu flori galbene și cu fructe roșii, comestibile. /<lat. cornus

Sursa : NODEX

 

CORN^3 \~i m. Instrument muzical de suflat constând dintr-o combinație de tuburi cilindrice și conice de metal. * \~ englez instrument muzical de suflat asemănător cu oboiul. /<lat. cornu

Sursa : NODEX

 

CORN^2 \~uri n. 1): \~ul abundenței (sau belșugului) corn cu fructe și flori simbolizând belșugul. 2) Franzeluță în formă de semicerc. 3):\~ul lunii luna în prima și în ultima fază, când se aseamănă cu o seceră. 4) :\~ul-secarei ciupercă parazită la unele cereale. /<lat. cornu

Sursa : NODEX

 

CORN^1 coárne n. 1) Excrescență dură de diferite forme, pară sau impară, care crește pe capul unor mamifere. * Cu coarne care iese din cadrele firescului; de necrezut. A-și arăta coarnele a) a se posta în poziție de apărare; a se pune în gardă; b) a-și da pe față firea rea. A fi mai cu coarne a se crede mai deștept, mai răsărit. A se lua în coarne cu cineva a întra în conflict, a se încăiera cu cineva. A pune cuiva funia în coarne a-l face pe cineva acționeze contrar voinței sale; a-l supune. A pune coarne a înșela (în căsnicie). 2) Substanță osoasă din care sunt constituite excrescențele de pe capul unor mamifere. Pieptene de \~. 3) Fiecare dintre cele două antene de pe capul unor vietăți mici. Coarnele melcului. Coarnele cărăbușului. 4) mai ales la pl. Obiecte sau părți ale acestora care au formă de semicerc. * De la coarnele plugului de la țară; din pătura țărănească. /<lat. cornu

Sursa : NODEX

 

corn s.n. (reg.) rachiu de secară; secărică.

Sursa : arhaisme

 

corn (-ni), s.m. - Arbust (Cornus mas). - Mr., istr. cornu, megl. corn. Lat. cornus (Pușcariu 401; Candrea-Dens., 396; REW 2241; DAR); cf. sp. cornizo. - Der. coarnă, s.f. (fructul cornului); cornet, s.n. (pădure de corn); corniș, s.n. (cornet); cornișor, s.m. (plantă, Lycopodium clavatum, Lycopodium annotinum).

Sursa : etimologic

 

corn (-oárne), s.n. - 1. Fiecare din cele două excrescențe de pe osul frontal al rumegătoarelor. - 2. Instrument muzical de suflat. - 3. Obiect, vas din corn. - 4. Materie cornoasă. - 5. Simbol al călcării credinței conjugale. - 6. Parte a plugului. - 7. Dinte al furcii. - 8. Braț al crucii. - 9. Produs de panificație în formă de semilună. - 10. Semilună. - 11. Vîrful unei stele. - 12. Colț, ungher, margine. - 13. Punct cardinal. - 14. Aripă de oaste. - 15. Capăt, extremitate. - 16. Bucată, codru de pîine. - 17. Vîrf de pălărie. - 18. Filacteriu. - 19. (Înv.) Putere, stăpînire, imperiu. - 20. (Banat) Prost, nătîng. - Mr., istr. cornu, megl. corn. Lat. c?rnu (Pușcariu 400; Candrea-Dens., 394; REW 2240; DAR); cf. it. corno, prov., cat. corn, fr. cor(ne), sp. cuerno, port. corno. Sensul 4 este sing. tantum, 5 pl. tantum. Pl. coarne serveşte numai pentru sensurile 1, 5, 6 și 7; în celelalte cazuri, se folosește pl. cornuri, și în ultimul, corni, m. Der. cornuleț, s.m. (plantă, Ceratocephalus orthoceras); cornuță, s.f. (plantă, Xanthium spinosum); corniță s.f. (cornuleț; minciună, exagerare; coc; corn de cerb; varietate de struguri); corniț, s.n. (Banat, sac folosit ca tipar pentru brînză); cornaci, adj. (cu coarne); cornaci, s.m. (plugar care ține coarnele plugului; plantă acvatică, Trapa natans; diavolul); cornac, s.m. (bondar); corneci, s.m. (bondar; corn pentru praf de pușcă); coarneș, adj. (încornorat, cu coarne); goarneș, adj. (cu coarne; varietate de struguri); cornea, s.m. (diavolul); cornici, s.m. (persoană care ține coarnele plugului); cornișor, s.m. (Arg., bou); cornos, adj. (cu coarne; dur, tare); cornovină, s.f. (Banat, om prost); cornuros, adj. (ascuțit, cu vîrf); cornorat (var. încornorat), adj. (cu coarne; ascuțit, crestat; exagerat, imposibil, evident fals); (în)cornorat, s.m. (diavolul); cornut, s.m. (care are coarne; prost); corni, vb. (a pune bîrnele care alcătuiesc colțul unei clădiri); încorna, vb. (a alcătui colțul unei construcții; a pune coarne); cornar, s.m. (vînzător de cornuri, chifle; plugar care ține coarnele plugului; înv., perceptor care strîngea darea pe vite); cornar, s.m. (plug cu un singur corn; stîlp care alcătuiește colțul unei construcții); cornărie, s.f. (plăcintărie); cornări, vb. (a răni cu coarnele; a pune coarne; a ține coarnele plugului; a alcătui colțul unei construcții; înv., a strînge, darea pe vite; refl., a-și rupe un corn); cornărit, s.n. (veche dare de un leu pentru fiecare bou vîndut la tîrg, impusă în Moldova de Antioh Cantemir, în 1706); cornat, adj. (cu coarne); cornățel, s.m. (nume al mai multor plante, Galium Aparine; Lycopodium selago; Xanthium strumarium), la care este evidentă încrucișarea cu corn "plantă"; cornățar, s.m. (insectă, Naucornis cinicoides); cornișor, s.n. (colț; plantă); încornora, vb. (a pune coarne). Der. neol. cornalină, s.f., din fr.; cornee, s.f., din fr.; cornet, s.n. (coarne de animal; instrument muzical; hîrtie răsucită în formă de corn; lame osoase în formă de cornet situate pe pereţii celor două nări), din fr.; cornet, s.m. (goarnă), din fr. cornette, în parte prin intermediul rus. sau pol. kornet, cf. germ. Kornett; cornist, s.m. (trompetist), din fr. corniste; cornișe, s.f., din fr. corniche, cu dubletele corniz, s.n. (rindea), din bg. korniz, și acesta din germ. Karnies (DAR); și corniză, s.f. (vergea de draperie), din același cuvînt german, prin intermediul ngr. ???????. Adj. cornut, considerat în general ca reprezentant direct al lat. corn?tus (Pușcariu 405; Candrea-Dens., 397; REW 2242; DAR), cf. it. cornuto, prov., cat. cornut, sp., port. cornudo), pare a explica alb. kërrutë (Philippide, II, 639), ca și ngr. ???????, rut. hornuta, slov., ceh. kornuta, ceh. kurnota, pol. kurnuty (Candrea, Elemente, 400; Berneker 573).

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruCORN

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 197 pentruCORN.

Dimitrie Bolintineanu - Cornul lui Sas

Dimitrie Bolintineanu - Cornul lui Sas Cornul lui Sas de Dimitrie Bolintineanu I Încetează, țară dulce și iubită, A spera mai bună, mai frumoasă-ursită, Pe cât timp în viață nu vei căuta, În trufașe lupte, fericirea ta! Lanțu-ncinge numai brațe nearmate, Slabe de robie și de lașitate. Dar a ta ursită, o, patria mea, A pieri-n uitare, scrisă nu era! Misia-ți în lume fuse glorioasă... Pentru ce pleci capul, țara mea frumoasă? Este încă timpul; moartea n-a cuprins Tot sufletu-ți nobil de durere stins. În a vieții carte, zile de putere Poți să afli încă, țară de durere! Scaldă al tău suflet în al vieții foc, Între popoli liberi ia-ți mărețul loc! II Oștile polone pe Cornul lui Sas, Cu trufie mare tăbărând, au mas, D-acolo Potoski domnului dă știre ,,Noi avem pe țară drept de moștenire, Câștigat prin moartea vechilor eroi. În pământu-acesta noi suntem la noi!" Astfel scrie leahul îngâmfat de fală Și-n plăceri molatici inima-și înșeală. Astfel scrie leahul; dar acest popor Nu plecase încă inima sub dor. Domnul se ridică cu a lui ...

 

George Crețeanu - Iepurele cu coarne

... de George Crețeanu Din volumul Patrie și liberate. Poezii vechi și nuoi , București, 1879 Ursul ce domena-n pădure, Umblând noaptea după mure, De un corn fu înțepat; A doua zi decretează Că din țară exilează Orice-animal cornurat. Țapi și capre, cerbi și ciute, La ast ordin pleacă ...

 

George Coșbuc - Cornul

... mamei, sunt clopotele-n sat! Măicuțo, nu e cântec de nuntă ce-aud eu! Vor fi ducând la groapă p-un mort, iubitul meu! E corn, iubită mamă, nu-i cântec de mormânt, Cunosc eu acest sunet și știu și acest cânt! Prin văi și munți cu vuiet întâi când a ...

 

Vasile Alecsandri - Stejarul și cornul

Vasile Alecsandri - Stejarul şi cornul ,,Frate, frate de stejar! Lasă-mă să tai un par Să-mi fac osie la car." ,,Frățioare românaș, Voios parul da-ți-l-aș Dac-ai face tu din el Buzdugan de voinicel, [1] Ghioagă mare nestrujită, Cu piroane țintuită, Și cu dânsa de-ai lupta Să aperi moșia ta." [2] ,,Cornule, ce nu te-ndoi, De-o creangă să te despoi, Să-mi fac prăjină de boi?" ,,Frățioare românaș! Creanga lungă da-ți-o-aș Ca s-o faci arc de război S-alungi leșii de la noi. [3] Lasă boii, frățioare, Și te dă la vânătoare, Că nu-i timp de plugărie, Și e timp de vitejie." ,,Codri, codri, mă jur eu Să ucid cu brațul meu De tot cornul un dușman, De stejar un căpitan." [1] Buzduganele sunt armele favorite ale vitejilor din balade, precum și ale zmeilor și ale feților-frumoși din povești. Zmeii când se întorn la casele lor, aruncă buzduganele din depărtări fabuloase, și acestea după ce lovesc în poartă, merg de se așează în cuiele de la pereți. Lupta între zmei și feți-frumoși începe totdeauna cu lovirea buzduganelor. [2] Moșia strămoșească, patria! Mândre timpuri erau acelea ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Surugiul

... Însă n-am ce face: Colo, sus, în țintirim Un tovarăș zace. Și de câte ori mă-ntorn, Mă îneacă plânsul: Nimeni nu suna din corn Mai frumos ca dânsul! Și de câte ori revin Pe-aste locuri iarăși, Trebuie să-i cânt puțin Bunului tovarăș! Către țintirim deci el Cornul ... sub glie; Și-un atât de dulce zvon Dintre stânci pătrunde, Parcă mortul postilion Din mormânt răspunde. Repede porni la drum Goana cea nebună: Tânguiosul corn

 

Antioh Cantemir - Cămila și vulpea

Antioh Cantemir - Cămila şi vulpea Cămila și vulpea de Antioh Cantemir , traducere de Alecu Donici Cămila mult geloasă văzând un țap odată Cu coarnele cum bate de câini înconjurat, A început în sine a blestema pre soartă Zicând: ce ticăloasă eu parte am luat! Un trup frumos și mare să fie fără coarne, Să nu aib eu o armă ca slava să-mi lățesc, Ca dușmanii mei lesne în praf să se răstoarne! (Geloșii felurite de pricini născocesc Când vor să tot cârtească). Așa se tânguiește Cămila mergând tristă cu capu-n jos plecat, Dar o vicleană vulpe ce-n drum o întâlnește, Împărtășire multă la soartă-i a luat. Cămila de-amăruntul își spune scârba toată. — Cunosc, răspunde vulpea, că mare ai cuvânt, Dar eu am mijloc sigur ca să te fac cornată. Colo-n pădurea ceea un loc e în pământ, De drum nu prea departe; îl vei afla sub zare; Se cheamă vizunie: la ea oricine-a mers Și capul său plecându-și a stat păzind răbdare, Fără de prelungire cu coarne s-a ales, Precum berbecii, boii și țapii dau dovadă. Această ...

 

Mihai Eminescu - Mii de stele...dulce sară

... roată Și cu frunza scuturată Pleacă ramuri pe-un isvor Care sună - ncetișor Și prin sunet blând de ape Parcă vine mai aproape Glas de corn din depărtare Tot mai tare și mai tare.    O auzi sunând    Din cărare corn,    Înspre tine blând    Eu să mă întorn. Și când ochii - a ridicat Ea zărește un băiat Ce s-apropie de ea Pe-un ...

 

Mihai Eminescu - Peste codri sta cetatea...

... Inima cu-a ei durere, Iar gândirea ei cea dulce N-o mai lasă să se culce. Peste vârfuri trece lună, Tânguios un corn răsună, Petrecând cu-atâta drag Toată rariștea de fag. Mai începe, mai se pierde, De-i răspunde codrul verde Fermecat și îndrăgit De-acel sunet ... străbate Dulcea ta singurătate; O, te pleacă plângerilor, Tu, crăiasa îngerilor, Lasă zidurile tale, Vino-n vale, vino-n vale! O, auzi sunând Pe cărare corn, Căci spre tine blând Îl întorn. Mărgărită, Mărgărită, Cu coroana aurită, Glasul cornului străbate Neagra ta singurătate, Valului de sunete, Draga mea, supune-te, Lasă ...

 

Mihai Eminescu - Peste codri sta cetatea

... Inima cu-a ei durere, Iar gândirea ei cea dulce N-o mai lasă să se culce. Peste vârfuri trece lună, Tânguios un corn răsună, Petrecând cu-atâta drag Toată rariștea de fag. Mai începe, mai se pierde, De-i răspunde codrul verde Fermecat și îndrăgit De-acel sunet ... străbate Dulcea ta singurătate; O, te pleacă plângerilor, Tu, crăiasa îngerilor, Lasă zidurile tale, Vino-n vale, vino-n vale! O, auzi sunând Pe cărare corn, Căci spre tine blând Îl întorn. Mărgărită, Mărgărită, Cu coroana aurită, Glasul cornului străbate Neagra ta singurătate, Valului de sunete, Draga mea, supune-te, Lasă ...

 

Nikolaus Lenau - Surugiul

... Însă n-am ce face: Colo, sus, în țintirim Un tovarăș zace. Și de câte ori mă-ntorn, Mă îneacă plânsul: Nimeni nu suna din corn Mai frumos ca dânsul! Și de câte ori revin Pe-aste locuri iarăși, Trebuie să-i cânt puțin Bunului tovarăș! Către țintirim deci el Cornul ... sub glie; Și-un atât de dulce zvon Dintre stânci pătrunde, Parcă mortul postilion Din mormânt răspunde. Repede porni la drum Goana cea nebună: Tânguiosul corn

 

Dosoftei - Stihuri la luminatul herb a Țărâi Moldovei

Dosoftei - Stihuri la luminatul herb a Ţărâi Moldovei Stihuri la luminatul herb a Țărâi Moldovei de Dosoftei Capul cel de bĂșor, a fiară vestită,     Sămnează puterea țârâi nesmintită. Pre câtu-i de mare fiara și buiacă,     Coarnele-n pășune la pământ îș pleacă. De pre chip să vede bĂșorul ce-i place,     C-ar vrea-n toată vremea să stea țara-n pace. C-atunci toată vita poate de să-ngrașe,     Fără zăhăială, într-a țărâi pașe. Dară une date are și ea toane,     De-ș calcă vrăjmașii și-i vântură-n coarne. Pentr-aceea-ș poartă cunună de aur     Într-a sale coarne, în cele de taur. Stau împregiur dânsă trei planite-n hoarbă,     Soarele și Luna, și Venus, podoabă. Din ce să-nsămnează țara că rodește     În tot feli de hrană, de le prisosește. Și pre vremi de pace oamenii zburdează     Într-agonisită, că pot de-ș lucrează. Vinul și cu grâul, și cu de tot viptul,     Cu cirezi și turme, copără pământul. Dară miere dulce! Cine poate spune     Ce-au miluit Domnul din ceri, că-s tot bune! Cine poate scrie toate de-amănuntul,     Că știută ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruCORN

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 38 pentruCORN.

Daniel Capitol 8

... a venit un țap dela apus, și a cutreierat toată fața pămîntului, fără să se atingă de el; țapul acesta însă avea un corn mare între ochi. 6 A venit pînă la berbecele care avea coarne, și pe care -l văzusem stînd în rîu, și s`a ... mare. În locul lui au crescut patru coarne mari, în cele patru vînturi ale cerurilor. 9 Dintr`unul din ele a crescut un corn mic, care s`a mărit nespus de mult spre miazăzi, spre răsărit, și spre țara cea minunată. 10 S`a înălțat ... însă este împărăția Greciei, și cornul cel mare dintre ochii lui, este cel dintîi împărat. 22 Cele patru coarne cari au crescut în locul acestui corn frînt, sînt patru împărății, cari se vor ridica din neamul acesta, dar cari nu vor avea atîta putere. 23 La sfîrșitul stăpînirii lor, cînd păcătoșii ...

 

Daniel Capitol 7

... de toate fiarele de mai înainte, și avea zece coarne. 8 M`am uitat cu băgare de seamă la coarne, și iată că un alt corn mic a ieșit din mijlocul lor, și dinaintea acestui corn au fost smulse trei din cele dintîi coarne. Și cornul acesta avea niște ochi ca ochii de om, și o gură..., care vorbea cu trufie ... de aramă, mînca, sfărîma și călca în picioare ce rămînea; 20 și asupra celor zece coarne pe cari le avea în cap, și asupra celuilalt corn care ieșise, și înaintea căruia căzuseră trei; asupra cornului acestuia, care avea ochi, o gură, care vorbea cu trufie, și avea o înfățișare mai mare ...

 

Zaharia Capitol 1

Zaharia Capitol 1 Hagai 2 Zaharia Capitol 1 1 În luna a opta, în anul al doilea al lui Dariu, Cuvîntul Domnului a vorbit proorocului Zaharia, fiul lui Berechia, fiul lui Ido, astfel: 2 ,,Domnul S`a mîniat foarte tare pe părinții voștri. 3 Spune-le dar: Așa vorbește Domnul oștirilor: ...Întoarceți-vă la Mine, zice Domnul oștirilor: și Mă voi întoarce și Eu la voi, zice Domnul oștirilor.... 4 Nu fiți ca părinții voștri, cărora le vorbeau proorocii de mai înainte, zicînd: ...Așa vorbește Domnul oștirilor: ...Întoarceți-vă dela căile voastre cele rele, dela faptele voastre cele rele!... Dar n`au ascultat și n`au lut aminte la Mine, zice Domnul.`` 5 ,,Unde sînt acum părinții voștri? Și puteau proorocii să trăiască vecinic? 6 Totuș cuvintele Mele și poruncile pe cari le dădusem slujitorilor Mei proorocii, ca să le vestească, n`au atins ele pe părinții voștri? Și atunci ei s`au întors, și au zis: ,,Domnul oștirilor ne -a făcut cum hotărîse să ne facă, după căile și faptele noastre!`` 7 În a două zeci și patra zi a lunii a unsprezecea, care ...

 

Leviticul Capitol 4

Leviticul Capitol 4 Leviticul 3 Leviticul Capitol 4 1 Domnul a vorbit lui Moise, și a zis: 2 ,,Vorbește copiilor lui Israel, și spune: ,,Cînd va păcătui cineva fără voie împotriva vreuneia din poruncile Domnului, făcînd lucruri cari nu trebuiesc făcute; și anume: 3 Dacă a păcătuit preotul care a primit ungerea, și prin aceasta a adus vina asupra poporului, să aducă Domnului un vițel fără cusur, ca jertfă de ispășire pentru păcatul pe care l -a făcut. 4 Să aducă vițelul la ușa cortului întîlnirii, înaintea Domnului, să-și pună mîna pe capul vițelului, și să -l junghie înaintea Domnului. 5 Preotul, care a primit ungerea, să ia din sîngele vițelului, și să -l aducă în cortul întîlnirii: 6 să-și moaie degetul în sînge, și să stropească de șapte ori înaintea Domnului, în fața perdelei dinlăuntru a sfîntului locaș. 7 Apoi preotul să ungă cu sînge coarnele altarului pentru tămîia mirositoare, care este înaintea Domnului în cortul întîlnirii; iar tot celalt sînge al vițelului să -l verse la picioarele altarului pentru arderile de tot, care este la ușa cortului întîlnirii. 8 ...

 

Iosua Capitol 6

... cetatea, voi toți bărbații de război, dînd ocol cetății odată. Așa să faci șase zile. 4 Șapte preoți să poarte înaintea chivotului șapte trîmbițe de corn de berbece; în ziua a șaptea, să înconjurați cetatea de șapte ori, și preoții să sune din trîmbițe. 5 Cînd vor suna lung ... Nun, a chemat pe preoți, și le -a zis: ,,Luați chivotul legămîntului, și șapte preoți să poarte cele șapte trîmbițe de corn de berbece înaintea chivotului Domnului.`` 7 Și a zis poporului: ,,Porniți, înconjurați cetatea, și bărbații înarmați să treacă înaintea chivotului Domnului.`` 8 Dupăce ... s`a sculat cu noaptea`n cap, și preoții au luat chivotul Domnului. 13 Cei șapte preoți, cari purtau cele șapte trîmbițe de corn de berbece înaintea chivotului Domnului, au pornit și au sunat din trîmbițe. Bărbații înarmați mergeau înaintea lor, și coada oștirii venea după chivotul Domnului; în ...

 

Apocalipsa Capitol 17

Apocalipsa Capitol 17 Apocalipsa 16 Apocalipsa Capitol 17 1 Apoi unul din cei șapte îngeri, cari țineau cele șapte potire, a venit de a vorbit cu mine, și mi -a zis: ,,Vino să-ți arăt judecata curvei celei mari, care șade pe ape mari. 2 Cu ea au curvit împărații pămîntului; și locuitorii pămîntului s`au îmbătat de vinul curviei ei!`` 3 Și m`a dus, în Duhul, într`o pustie. Și am văzut o femeie, șezînd pe o fiară de coloare stacojie, plină cu nume de hulă, și avea șapte capete și zece coarne. 4 Femeia aceasta era îmbrăcată cu purpură și stacojiu; era împodobită cu aur, cu pietre scumpe și cu mărgăritare. Ținea în mînă un potir de aur, plin de spurcăciuni și de necurățiile curviei ei. 5 Pe frunte purta scris un nume, o taină: ,,Babilonul cel mare, mama curvelor și spurcăciunilor pămîntului.`` 6 Și am văzut pe femeia aceasta, îmbătată de sîngele sfinților și de sîngele mucenicilor lui Isus. Cînd am văzut -o, m`am mirat minune mare. 7 Și îngerul mi -a zis: ,,De ce te miri?`` Îți voi spune taina acestei femei ...

 

Exodul Capitol 30

Exodul Capitol 30 Exodul 29 Exodul Capitol 30 1 Să faci apoi un altar pentru arderea tămîiei, și anume să -l faci din lemn de salcîm. 2 Lungimea lui să fie de un cot, iar lățimea tot de un cot; să fie în patru colțuri, și înălțimea lui să fie de doi coți. Coarnele altarului să fie dintr`o bucată cu el. 3 Să -i poleiești cu aur curat, atît partea de sus, cît și păreții lui de jur împrejur și coarnele; și să -i faci o cunună de aur de jur împrejur. 4 Dedesubtul cununii să -i faci două verigi de aur de amîndouă laturile, în cele două unghiuri, pentru punerea drugilor, cari vor sluji la ducerea lui. 5 Drugii să -i faci din lemn de salcîm, și să -i poleiești cu aur. 6 Să așezi altarul în fața perdelei dinlăuntru, care este înaintea chivotului mărturiei, în fața capacului ispășirii, care este deasupra mărturiei, și unde Mă voi întîlni cu tine. 7 Aaron va arde pe el tămîie mirositoare; va arde tămîie în fiecare dimineață, cînd va pregăti candelele; 8 va arde și seara cînd va așeza candelele. Astfel se va arde necurmat din partea voastră tămîie înaintea ...

 

Apocalipsa Capitol 13

Apocalipsa Capitol 13 Apocalipsa 12 Apocalipsa Capitol 13 1 Apoi am stătut pe nisipul mării. Și am văzut ridicîndu-se din mare o fiară cu zece coarne și șapte capete; pe coarne avea zece cununi împărătești, și pe capete avea nume de hulă. 2 Fiara, pe care am văzut -o, semăna cu un leopard; avea labe ca de urs, și gură ca o gură de leu. Balaurul i -a dat puterea lui, scaunul lui de domnie și o stăpînire mare. 3 Unul din capetele ei părea rănit de moarte; dar rana de moarte fusese vindecată. Și tot pămîntul se mira după fiară. 4 Și au început să se închine balaurului, pentrucă dăduse puterea lui fiarei. Și au început să se închine fiarei, zicînd: ,,Cine se poate asemăna cu fiara, și cine se poate lupta cu ea?`` 5 I s`a dat o gură, care rostea vorbe mari și hule. Și i s`a dat putere să lucreze patruzeci și două de luni. 6 Ea și -a deschis gura, și a început să rostească hule împotriva lui Dumnezeu, să -I hulească Numele, cortul și pe ceice locuiesc în cer. 7 ...

 

1 Imparati Capitol 1

1 Imparati Capitol 1 2 Samuel 24 1 Imparati Capitol 1 1 Împăratul David era bătrîn, înaintat în vîrstă; îl acopereau cu haine, și nu se putea încălzi. 2 Slujitorii lui i-au zis: ,,Să se caute pentru domnul împăratul o fată fecioară; ea să stea înaintea împăratului, să -l îngrijească, și să se culce la sînul tău; și domnul meu împăratul se va încălzi.`` 3 Au căutat în tot ținutul lui Israel o fată tînără și frumoasă, și au găsit pe Abișag, Sunamita, pe care au adus -o la împărat. 4 Această fată era foarte frumoasă. Ea a îngrijit pe împărat, și i -a slujit; dar împăratul nu s`a împreunat cu ea. 5 Adonia, fiul Haghitei, s`a sumețit pînă acolo în cît a zis: ,,Eu voi fi împărat!`` Și și -a pregătit care și călăreți, și cincizeci de oameni cari alergau înaintea lui. 6 Tatăl său nu -l mustrase niciodată în viața lui, zicînd: ,,Pentru ce faci așa?`` Adonia, de altfel, era foarte frumos la chip, și se născuse după Absalom. 7 El a vorbit cu Ioab, fiul Țeruiei, și cu preotul ...

 

Exodul Capitol 37

Exodul Capitol 37 Exodul 36 Exodul Capitol 37 1 Apoi Bețaleel a făcut chivotul din lemn de salcîm; lungimea lui era de doi coți și jumătate, lățimea de un cot și jumătate și înălțimea tot de un cot și jumătate. 2 L -a poleit cu aur curat pe dinlăuntru și pe din afară, și i -a făcut un chenar de jur împrejur. 3 A turnat pentru el patru verigi de aur, pe cari le -a pus la cele patru colțuri ale lui: două verigi de o parte și două verigi de cealaltă parte. 4 A făcut niște drugi de lemn de salcîm, și i -a poleit cu aur. 5 A vîrît drugii în verigile dela cele două laturi ale chivotului, ca să ducă chivotul. 6 A făcut și capacul ispășirii de aur curat; lungimea lui era de doi coți și jumătate, și lățimea de un cot și jumătate. 7 A făcut doi heruvimi de aur bătut, la cele două capete ale capacului ispășirii; 8 un heruvim la un capăt, și un heruvim la celalt capăt; heruvimii i - ...

 

Deuteronomul Capitol 33

Deuteronomul Capitol 33 Deuteronomul 32 Deuteronomul Capitol 33 1 Iată binecuvîntarea cu care Moise, omul lui Dumnezeu, a binecuvîntat pe copiii lui Israel, înainte de moartea lui. 2 El a zis: ,Domnul a venit din Sinai, Și a răsărit peste ei din Seir, A strălucit din muntele Paran, Și a ieșit din mijlocul zecilor de mii de sfinți, Avînd în dreapta Lui focul legii. 3 Da, El iubește popoarele; Toți sfinții sînt în mîna Ta. Ei au stătut la picioarele Tale, Au primit cuvintele Tale. 4 Moise ne -a dat legea, Moștenirea adunării lui Iacov. 5 El era împărat în Israel, Cînd se adunau căpeteniile poporului Și semințiile lui Israel. 6 Trăiască Ruben și să nu moară, Și bărbații lui să fie mulți la număr!` 7 Iată ce a zis despre Iuda: ,Ascultă, Doamne, glasul lui Iuda, Și adu -l la poporul lui. Puternice să -i fie mînile, Și să -i fii în ajutor împotriva vrăjmașilor lui!` 8 Despre Levi a zis: ,Tumim și urim au fost încredințați bărbatului sfînt, Pe care l-ai ispitit la Masa, Și cu care Te- ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinBiblie...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruCORN

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 80 pentruCORN.

CORNĂRI

... A strânge cornăritul ; a impune cornăritul . CORNĂRÍ^1 , cornăresc , vb . IV . Intranz . ( Reg . ) A conduce plugul ținându - l de coarne . - Corn

 

CORNĂRIT

... CORNĂRÍT s . n Dare pe vitele cornute . - Corn

 

CORNIȘOR

... n . ( Bot . ) 1. Brăduț ( 1 ) . 2. Mică plantă erbacee de munte , cu tulpina târâtoare , cu frunze lanceolate , fin dințate și cu spice terminale ( Lycopodium annotinum ) . - Corn

 

CORNIȘON

CORNIȘÓN , cornișoni , s . m . Varietate de castraveți mici și tari , folosiți mai ales pentru conservare în

 

CORNIȚĂ

... care se așează o roată de lemn când i se pun obezile . 2. ( La pl . ) Coarne mici ( încă nedezvoltate ) pe care le au unele animale . - Corn

 

CORNĂȚAR

CORNĂȚÁR , cornățari , s . m . Insectă mică de apă , cu corpul scurt și lătăreț și cu picioarele dinainte în formă de cornițe ( Naucoris cimicoides ) . - Cornat + suf . -

 

CORNIȘĂ

CORNÍȘĂ , cornișe , s . f . 1. Partea superioară , ieșită în afară și ornamentată , a zidului unei construcții , având rolul de a sprijini acoperișul și de a împiedica scurgerea apei de ploaie pe fața clădirilor . 2. Mulură proeminentă care înconjoară un antablament , o mobilă etc . , având rol decorativ . 3. Drum paralel cu curbele de nivel pe marginea superioară a unei pante abrupte , a unei faleze etc . [ Var . : corníce s .

 

CORNACI

... cornaci , s . m . Plantă erbacee acvatică cu tulpini lungi , frunze romboidale , flori albe , fructe negre - cenușii , având două - patru coarne și semințe comestibile ( Trapa natans ) . - Corn ^1 + suf . - aci . CORNÁCI^2 , - CE , cornaci , - ce , adj . ( Despre animale ) Cu coarne lungi . - Corn

 

CORNUT

... cornuți , - te , adj . 1. ( Și substantivat , f . ) ( Animal ) Care are coarne . 2. Cu coarne mari , bine dezvoltate . 3. Compus : ( Bot . ) secară - cornută = cornul - secarei , v . corn

 

ÎNCORNORAT

ÎNCORNORÁT , - Ă , încornorați , - te , adj . 1. Care are coarne , cu

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...