Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ARMAȘ, BUN, CONTROLATERAL, CONVULSIE, CORECȚIE, COREE, CORPORALITATE, DIETĂ, EXTRACORPORAL, HIDROFOBIE ... Mai multe din DEX...

CORPORAL - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

CORPORÁL, -Ă, corporali, -e, adj. Care ține de corp (I 1), privitor la corp; aplicat corpului; trupesc. * Percheziție corporală = percheziție făcută unei persoane pentru a vedea dacă nu ascunde sub haine, în buzunarele hainelor etc. arme sau alte obiecte cu care ar putea ataca pe cineva sau distruge ceva. Pedeapsă corporală = sancțiune care constă în lovituri sau în torturi aplicate unui delincvent. - Din fr. corporel, lat. corporalis.

Sursa : DEX '98

 

Corporalincorporal, necorporal

Sursa : antonime

 

CORPORÁL, -Ă adj. 1. pentru corp, privitor la corp; trupesc. o pedeapsă ~ă = pedeapsă prin lovituri și torturi, care se aplica în trecut delincvenţilor; percheziție ~ă = percheziție făcută cuiva pentru a vedea dacă nu ascunde sub haine arme sau alte mijloace de atac. 2. cu corp, material. (< fr. corporel, lat. corporalis)

Sursa : neoficial

 

CORPORÁL adj. fizic, trupesc. (Sub aspect \~ ...)

Sursa : sinonime

 

corporál adj. m., pl. corporáli; f. sg. corporálă, pl.corporále

Sursa : ortografic

 

CORPORÁL \~ă (\~i, \~e) Care ține de corp; propriu corpului; trupesc. * Percheziție \~ă control efectuat asupra unei persoane pentru a descoperi dacă nu ascunde ceva în haine sau sub ele. Pedeapsă \~ă sancțiune prin care vinovatul era bătut sau torturat. /corporel, lat. corporalis

Sursa : NODEX

 

CORPORÁL, -Ă adj. De, pentru corp, privitor la corp; trupesc. * Pedeapsă corporală = pedeapsă care se aplica în trecut delincvenţilor, constând din lovituri sau torturi. [Cf. fr. corporel].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru CORPORAL

 Rezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentru CORPORAL.

Dimitrie Anghel - Represiune pentru represiune

Dimitrie Anghel - Represiune pentru represiune Represiune pentru represiune de Dimitrie Anghel Publicată în Ramuri , VI, 5 [22], 7 noiem. 1910. p. 65—67. Sunt cîțiva ani acuma de cînd colaborez la "Viața românească", unde am fost ospitalizat cu drag și am scris necenzurat de nimeni, decît o singură dată, cînd A. Mirea s-a apucat să parafrazeze un mesaj regal, în care se vorbea, ca totdeauna, de marile reforme ce aveau să se întindă peste țară ca o binecuvîntare. Aceasta este dar proba cea mai evidentă că doctrina poporanistă a d-lui Stere și a tovarășilor dumnealui nu era impusă nici unui competiționar la coloanele sus-zisei reviste. Apoi, a face artă după un anumit calapod și pentru un anumit scop ar fi monstruos, și diverșii scriitori care scriu astăzi, dacă ar fi făcut așa, ar fi fost, desigur, cu neputință să fie grupați. De altfel, un grup omogen și statornic, în afară de cei ce țin rubrici speciale, adică omogenitate anonimă, nu a fost niciodată. Scriitorii s-au perindat la întîmplare, au apărut și au dispărut la intervale, aducînd fiecare tributul fanteziei și muncii lui, după ...

 

Ion Luca Caragiale - Reformă

Ion Luca Caragiale - Reformă Reformă de Ion Luca Caragiale Suntem în epoca reformelor; spiritul public se agită asupra atâtor și atâtor cestiuni, toate vitale, a căror dezlegare nu mai poate suferi întârziere. Una din acestea este și cestiunea bătăii în armată. Dar, deoarece-i vorba să înotăm în cestiuni, caută să spunem că sunt oameni cari pun una prealabilă: a bate pe inferiori pentru nesupunere, nepricepere sau rea-voință, ori chiar numai din răutate, este oare la noi un obicei exclusiv al ostașilor? Unii răspund da; alții răspund nu. Noi până acum nu putem împărtăși hotărât părerea nici a unora, nici a altora; nu putem deci lua parte la dezbatere. Ne vom permite însă să spunem o anecdotă istorică, ce ar putea lumina oarecum arzătoarea cestiune o anecdotă pe care am căpătat-o dintr-un izvor vrednic de toată încrederea. Odată, Cuza-vodă călătorea cu primul său ministru Mihalache Cogălniceanu, către Turnul Severinului. Pentru întâia oară alesul nației românești trecea Oltul. La o stație, unde careta domnească și caleștile suitei trebuiau să schimbe caii, călătorii noștri deteră peste o scenă destul de neplăcută mai ales pentru dânșii, care, tot drumul până ...

 

Ion Luca Caragiale - Emulațiune

Ion Luca Caragiale - Emulaţiune Emulațiune de Ion Luca Caragiale Două zile întregi, 10 și 11 mai, vechea noastră cunoștință, d. Marius Chicoș Rostogan, pedagogul absolut, a urmărit cu cel mai viu interes, pas cu pas, pe elevii liceului „Traian" de la Severin, cari au fost aceea ce se numește le clou (cuiul) cu ocazia festivităților naționale în anul acesta. Prin multe emoțiuni a trecut ziua eminentul pedagog, și ceea ce vedea ziua nu-l lăsa să doarmă noaptea. Acel cui al sărbătorilor regale i-a rămas la inimă. După două zile de emoțiuni adânci și de gânduri înalte, după două nopți de insomnie, d. M. Ch. Rostogan intră vineri, 12 mai, dimineața, în clasă foarte posomorât. Se vede bine, după fizionomia și după mișcările eminentului profesor, că sufletul i-e încărcat. De ce, oare? Vom vedea îndată ce-l vom asculta. Cititorul știe, fără să mai alterăm modul normal de a scrie româneasca, micile particularități de pronunțare ale eroului nostru național-cultural. Profesorul intră, cum am zis, posomorât; se uită lung la școlari, clatină din cap considerându-i, apoi începe solemn. Să-l ascultăm cu atenția cuvenită. Profesorul: No!... care ...

 

George Bariț - Inimile mulțămitoare

... 7 Persoanele OCTAVIE , maior în oastea împărătească IULIE , fiul său CORNELIA fiica sa fiicele sale EMILIA prietina acestora QUINTILIAN , profesorul lor de casă DIONISIE , un corporal bătrân credincios a casei lui Octavie [ MILȚIAD , fiul mai mic al lui Octavie]. ACTUL I-LEA Scena 1 (O casă din care ies ...

 

Ion Luca Caragiale - 1907 din primăvară până'n toamnă

Ion Luca Caragiale - 1907 din primăvară până'n toamnă 1907 din primăvară până'n toamnă de Ion Luca Caragiale În martie trecut, un scriitor romîn a dat pentru "die Zeit" un articol privitor la răscoalele țărănești, pe care acel ziar l-a și publicat, suprimîndu-i, după conveniențele redacției, încheierea. Niște ochi deprinși înțelegeau asta îndată. Dar articolul a trecut cu totul neluat în seamă de presa noastră, și, probabil, rămînea uitat detot, dacă d. M. Dragomirescu, jertfind, din strîmtul spațiu al revistei d-sale literare "Convorbiri", nu-i făcea acum în urmă favoarea să-l reproducă, după originalul romînesc, măcar în bună parte. Astăzi, cînd oricine are dreptul a se preocupa de marile noastre probleme de Stat, i se pare autorului că n'ar fi nepotrivit să-și publice articolul așa cum l'a așternut el pe atunci, cu un adaus, ce se impune acuma, o jumătate de an mai tîrziu. Propunîndu-și a da la lumină încet-încet o serie de note asupra împrejurărilor la cari asistăm, el socotește să aducă un oarecare serviciu public, util, dacă nu în momentele actuale, barem în unele viitoare; ...

 

Titu Maiorescu - Limba română în jurnalele din Austria

... românesc de Poenaru, Aron și Hill), charivari , adică o "muzică făcută în bătaie de joc". În Albina din 28 aprilie 1868 citim: " Pesti Naplo , organul corporal al partidei guvernului." Traducând acest organ corporal, dăm de Leiborgan , și Leiborgan însemnează organ favorit, organ de predilecțiune, și astfel Pesti Naplo devine jurnal favorit al partidului guvernamental. Telegraful român din 25 ...

 

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Dl Panu asupra criticii și literaturii

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Dl Panu asupra criticii şi literaturii Dl Panu asupra criticii și literaturii de Constantin Dobrogeanu-Gherea Cuprins 1 I - CRITICA MODERNĂ 2 II - EPOCI ȘI CURENTE LITERARE 3 III - EMINESCU ȘI CURENTUL EMINESCIAN 4 IV - REMEDIUL DLUI PANU 5 V - CE-I DE FĂCUT? I - CRITICA MODERNĂ În foaia săptămânală Epoca literară au apărut patru articole intitulate Critica și literatura, datorite penei distinsului nostru publicist și om politic dl G. Panu. Această excursie critică în câmpul literelor române trebuie neapărat să măgulească pe literații noștri: de când junimiștii au părăsit-o, nici un om politic mai însemnat nu s-a ocupat de biata literatură. Chestiunile de ordine literară ridicate de dl Panu sunt de mare importanță și de aceea îmi iau libertatea să spun câteva cuvinte și asupra articolelor d-sale și asupra chestiilor literare tratate în ele. Nu-i vorbă, în aceste articole sunt numai o serie de afirmații pe care — probabil din lipsă de timp — dl Panu nu le-a dovedit, dar afirmările sunt făcute de dl Panu și importanța unui articol de multe ori se judecă nu atâta după conținut, cât după iscălitură. Să vedem deci ce ...

 

Constantin Stamati-Ciurea - O vânătoare în Basarabia

Constantin Stamati-Ciurea - O vânătoare în Basarabia O vânătoare în Basarabia de Constantin Stamati-Ciurea Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 Note I Cu desțelenirea câmpiilor, cu înmulțirea satelor pe locuri odi­nioară pustii, cu extirparea pădurilor, apoi cu vânarea arbitrară de oricine și în orice timp, fără restricțiuni sau vreun regulament, se-nțelege că actualmente vânatul este mai de tot stârpit, și o excursiune vânătorească nu va aduce nici rezultatul dorit, nici vreo plăcere. În timpul de azi, întâmpinăm în tot locul țărani, braconieri derbedei, care de când cu militarismul, sunt aproape toți deprinși cu pușca stârpind fără cruțare tot ce le iese înainte, așa că în ținu­tul Hotinului și al Sorocii, mai că nici urmă n-a mai rămas din păsările de vânat. Numai iarna mai vin din Podolia peste Nistrul înghețat droaie de lupi, fiind acolo oprită arma de foc. Dar cei mai avani stârpitori ai vânatului au fost până pe la anii 1840 și 1860 vecinii noștri, proprietarii din Podolia, care țineau în arendă multe moșii din Basarabia, se-nțelege cu un preț de nimică, plătind anual 3 până la 4 franci ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CORPORAL

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 16 pentru CORPORAL.

ARMAȘ

ARMÁȘ , armași , s . m . 1. ( În evul mediu , în Țara Românească și Moldova ) Dregător domnesc , însărcinat cu paza temnițelor , cu aplicarea pedepselor corporale și cu aducerea la îndeplinire a pedepselor capitale . 2. ( În sintagma ) De - a armașul = numele unui joc de copii în care un participant aplică celorlalți lovituri la palmă cu o batistă înnodată . - Armă + suf . -

 

BUN

... ales la pl . ) Tot ce posedă cineva ; avut , proprietate , avere ; bogăție , avuție . 3. Element al patrimoniului unei persoane , care poate consta dintr - un lucru ( bun corporal

 

CONTROLATERAL

CONTROLATERÁL , - Ă , controlaterali , - e , adj . ( Med . ) Care este în raport cu o jumătate simetrică corporală , care este localizat în jumătatea

 

CONVULSIE

... CONVÚLSIE , convulsii , s . f . 1. Contracție bruscă , involuntară , prelungită a musculaturii unui segment corporal

 

CORECȚIE

CORÉCȚIE , corecții , s . f . 1. ( În trecut ) Pedeapsă corporală aplicată unui vinovat ; bătaie . 2. Cantitate care trebuie adăugată sau scăzută la indicațiile date de un instrument de măsurare pentru a compensa erorile sistematice care afectează măsuratoarea . Corecție

 

COREE

CORÉE , s . f . Boală de nervi , frecventă mai ales la tineri , caracterizată prin mișcări musculare involuntare continue și dezordonate ale diverselor segmente

 

CORPORALITATE

... CORPORALITÁTE s . f . Însușirea de a fi corporal

 

DIETĂ

DIÉTĂ^2 , diete , s . f . ( În evul mediu și în unele state contemporane ) Adunare legislativă ; p . ext . adunare politică reprezentativă . [ Pr . : di - e - ] DIÉTĂ^1 , diete , s . f . Regim alimentar special , recomandat în caz de boală , pentru păstrarea sănătății , scăderea greutății corporale etc . [ Pr . : di -

 

EXTRACORPORAL

... EXTRACORPORÁL , - Ă , extracorporali , - e , adj . Care se află în afara corpului . - Extra - + corporal

 

HIDROFOBIE

... HIDROFOBÍE , hidrofobii , s . f . 1. ( Chim . ) Însușire a unei substanțe de a fi hidrofobă . 2. ( Med . ) Teamă patologică de contactul corporal

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...