Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:FOLCLOR, POETIC, PSEUDOCREAȚIE, ȘARJĂ, ACADEMISM, ANTIARTISTIC, ANTIC, ANTILITERATURĂ, AUTOPASTIȘĂ, BALADĂ, CATASTROFISM ... Mai multe din DEX...

CREAȚIE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

CREÁȚIE, creații, s.f. Acțiunea de a crea opere artistice, științifice etc.; (concr.) produs (valoros) al muncii creatoare, operă creată. ** Interpretare (cu măiestrie) a unui rol într-o piesă de teatru, într-un film. [Pr.: cre-a-. - Var.: (înv.) creațiúne s.f.] - Din fr. création, lat. creatio, -onis.

Sursa : DEX '98

 

CREÁȚIE s. f. 1. acțiunea de a crea; produs al muncii creatoare; lucru, operă creată. 2. interpretare originală, reușită a unui rol într-o piesă sau într-un film. 3. totalitatea ființelor create de către Dumnezeu; univers. (< fr. création, lat. creatio)

Sursa : neoficial

 

CREÁȚIE s. 1. v. invenție. 2. v. geneză. 3. operă, realizare. (Tot ce vezi aici e \~ mea.) 4. v. operă.

Sursa : sinonime

 

creáție s. f. (sil. cre-a-ți-e), art. creáția (sil. -ți-a), g.-d. art. creáției; pl. creáții, art. creáțiile (sil. -ți-i-)

Sursa : ortografic

 

CREÁȚI//E \~i f. 1) Proces de a crea. 2) Obiect creat. \~ artistică. \~ literară. * \~ populară operă artistică creată de popor. [Art. creația; G.-D. creației; Sil. -ți-e] /création, lat. creatio, \~onis

Sursa : NODEX

 

CREÁȚIE s.f. Acțiunea de a crea; (concr.) produs al muncii creatoare; lucru, operă creată. ** Interpretare bună, originală a unui rol dintr-o piesă sau dintr-un film. [Pron. cre-a-, gen. -iei, var. creațiune s.f. / cf. lat. creatio, fr. création].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru CREAȚIE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 32 pentru CREAȚIE.

Paul Zarifopol - Creație și analiză

... și aceea a expunerii dinafară și prezentării dramatice a persoanelor și întâmplărilor. Dl Ibrăileanu deosebește aceste metode sub numirile: analiză și creație. Cuvântul creație nu-l mulțumește, dar se hotărăște pentru el fiindcă e cunoscut și familiar. Analiza ajută creația, zice d-sa; cei doi termeni nu se opun ... Dl Ibrăileanu însuși spune categoric acest adevăr capital pentru interpretarea și clasarea operelor literare: creația e superioară analizei. Artă literară fără analiză se poate. Fără creație nu." Cuvântul creație precizează excelent această superioritate. Adeseori analiștii sunt tipuri hibride: figurile pe care le încearcă nu izbutesc, n-au justificare solidă, fiindcă nu figuri, ci stări ... în mod firesc și fatal, autobiografie, dezvoltă mahalagisme avantajoase despre sufletul lui face adică, de bine de rău, analiză. Aici, cu deosebire, devine prețios cuvântul creație, așa cum l-a îtrebuințat dl Ibrăileanu: el arată în ce direcție trebuie căutată una din deosebirile fundamentale dintre artist și diletantul literar ... cel mai complet și mai original îl dă astazi Proust. Dl Ibrăileanu îl caracterizează, după terminologia d-sale, scurt și exact: analiza lui Proust este creație ...

 

Dorin Ștef - Antologie de folclor din Maramureș

Dorin Ştef - Antologie de folclor din Maramureş Antologie de folclor din Maramureș de Dorin Ștef Argument → Editura Ethnologica, Baia Mare (2007), ISBN 978-973-87953-7-2 . Cuprins 1 Argument 2 Artistul popular între stil și semnificare (prof. Delia Suiogan) 3 I. Poezia obiceiurilor de iarna 4 II. Horea 5 IV. Cântece de dragoste și dor 6 V. Pețitul. Orații de nuntă. După nuntă. De leagăn 6.1 Cântece de pețit 6.2 Orații de nuntă 6.3 Cântece după măritiș 6.4 Cântece de leagăn 6.5 Cântece de bătrânețe 7 VI. Cântece de cătănie și război 8 VII. Cimilituri 9 VIII. Cântece de înstrăinare. Noroc / nenoroc 10 IX. Descântece. Scurt tratat de medicină alternativă 11 X. În Marea Trecere 12 XI. Legende și mituri 13 Postfață (Ștefan Mariș) 14 Bibliografie pentru Antologie 15 Indice de localități 16 Indice de culegători Argument Artistul popular între stil și semnificare (prof. Delia Suiogan) I. Poezia obiceiurilor de iarna Mare iarnă și-o pticat Vine Crăciun cel bătrân Scoală gazdă din pătuț Darurile colindătorilor ( Pă drănița fântânii-ța ) Mulțămitură după colindă . Stărostitul colacului Colo jos, colo mai jos / Păcurarul sătul de oi Zeului Soare ( Răsai Soare, mândru, roată ) Merele căpătate ...

 

Paul Zarifopol - G. Ibrăileanu: Studii literare

... Paul Zarifopol - G. Ibrăileanu: Studii literare G. Ibrăileanu: Studii literare de Paul Zarifopol (Creație și analiză Caragiale I. Al. Brătescu-Voinești Th. Hardy M Sadoveanu Otilia Cazimir Panait Istrati K. MichaĂ«lis Voica Eminescu). București, Editura Cartea Românească, 1930 ... nevoie și orice încercare de clarificare în materie literară. Cuprinsul rândurilor de mai sus, scrise de mine (în Adevărul literar din 1926) la apariția studiului Creație și analiză în această revistă, mi se accentuează mie însumi și mai mult acum, când am recitit bucata împreună cu celelalte strânse în volumul pe ... magistral tratat de metodă. Împreună cu nota, atăt de completă, despre numele proprii în Caragiale, și cu minunatele observații asupra versificației lui Eminescu, studiul despre Creație și analiză ține mai mult decât jumătatea volumului. Aceste trei bucăți dau cărții substanța hotărâtoare. Dl I. este, mi se pare, cel dintâi între învățații ...

 

Dorin Ștef - Miorița s-a născut în Maramureș

... doliu – O. Bîrlea. 2. Situații/ rituri/ mituri pastorale. Ritual pastoral inițiatic – Al. Amzulescu, V. Latiș, D. Suiogan / Legenda mioarei năzdrăvane – D. Caracostea / Creație spontană pastorală – M. Eminescu / Etnomit. Mitul Marii Treceri – C. Ciopraga, G. Călinescu Localizarea obârșiei I. Spații extra-românești. Spațiul macedo-român – Al ... M. Eliade / O. Buhociu / I. Diaconu / Al. V. Lovinescu 2. Răspunsul “ardelenilorâ€�. S. Ilian / M. Pop / I. Taloș / O. Bîrlea Momentul genezei I. O creație relativ modernă. D. Zamfirescu / Sec XVIII, N. Iorga / Sec XVII-XVIII, P. Rezuș / Sec. XVI-XVII, O. Densușeanu / Sec. XVI, I. Diaconu / Sec. XV, Al ... XIV-XV, B.P. Hasdeu, A. Fochi. II. O creație antică. O. Bîrlea / I. Filipciuc (sec. II-III) / Rit inițiatic. â–  Concluzii. Autorul I. Creație colectivă a poporului. A. Russo / V. Alecsandri. II. Creație individuală. A. Russo / M. Eminescu / G. Ibrăileanu / C. Ciopraga / Gh. Vrabie / Gh. Cîrstian. III. Pseudo creatorii Mioriței. Baciul Udrea / V. Alecsandri / M. Eminescu ...

 

George Topîrceanu - Mihail Sadoveanu: Cocostârcul albastru

... linii în compoziție. Dl Sadoveanu nu creează tipuri, în această carte, ci oameni. Dar oamenii lui sunt cu atât mai vii. „Tipulâ€� este o creație mai intelectuală, deci mai artificială, care presupune un proces de creație mai conștient, prin abstragerea însușirilor comune unei categorii și înlăturarea elementelor individuale, care, mai ales, dau impresia desăvârșită a vieții. Oamenii lui însă ...

 

Garabet Ibrăileanu - Spiritul creator

Garabet Ibrăileanu - Spiritul creator Spiritul creator de Garabet Ibrăileanu 1. A fi adevărat poet însemnează a simți. Simțirea se produce prin impresiuni din lume. Lumea azi e plină de nenorociri, impresiunile vor fi dară dezgustătoare. Ceea ce va simți poetul va fi trist. Așadar, tonul scrierilor unui adevărat poet va fi trist. 2. Dacă un geniu își aruncă cugetarea cu două veacuri, de pildă, mai înainte de cugetarea veacului său, atunci la orice moment un geniu își aruncă cugetarea cu două veacuri înainte, așa că, după o trecere de două veacuri, cugetarea geniului e aruncată peste alte două veacuri și tot așa mai departe. 3. A spune că un scriitor are mult de spus e tot una cu a spune că e sincer . Sinceritatea , aceasta e însușirea cea mai mare și mai simpatică a unui scriitor, când are și altele. N-am să uit niciodată cum caracterizează Taine pe Alfred de Musset: ,, C'etait plus qu'un poÄ�te, c'etait un homme ". 4. ...a scrie este a avea deprinderea de a grupa elementele psihice în jurul ideii sau tendinței dominante (tema, subiectul), ...

 

Dimitrie Anghel - Calvarul florilor

Dimitrie Anghel - Calvarul florilor Calvarul florilor de Dimitrie Anghel Publicată în Viața socială , I, 5—6, iunie-iulie 1910, p. 334—336. Cine a trăit mult timp în preajma grădinilor și s-a deprins să urmărească jocul umbrelor în creșterea și scăderea luminei, ori s-a lăsat îmbătat de miresmele ce le poartă și le împrăștie vîntul, și apoi e silit să trăiască într-o casă ale cărei ferești dau pe un orizont de hornuri și de coperișuri, acela păstrează în suflet melancolia înduioșată, ce trebuia s-o resimtă întîiul om după raiul pierdut. Eu am trăit mult în preajma lor, și întîiele mele visuri le-am scuturat din caliciul florilor. Ele, din vremile cele mai vechi, au spus în graiul lor mut ceea ce nu poate spune gura, au fost semnul de pietate al celor morți, cununa celui victorios, ghirlanda zilei de sărbătoare, prinosul de dragoste iubitei. În orașele mari, unde scuarele și grădinile sunt mai dese, nu ca la noi, poți urmări mersul anotimpurilor, și în parterele împrejmuite de verdeață florile se perindă ca niște călători ce vin și pleacă, de la umila viorică, pîn' la capricioasa crizantemă. Crizantemele mai cu ...

 

Dimitrie Anghel - După reprezentarea lui Camo%C3%ABns

... trezit în unii din noi cel ce întrupa pe CamoĂ«ns n-a avut darul însă să miște pe cei mulți. Extraordinara lui creație de aseară însă va rămînea în mintea noastră. Felul profetic cum a știut să rostească versurile ne va răsuna mult timp în suflet ...

 

Dorin Ștef - Istoria folcloristicii maramureșene

Dorin Ştef - Istoria folcloristicii maramureşene Istoria folcloristicii maramureșene de Dorin Ștef Notă asupra ediției → Editura Ethnologica, Baia Mare (2006), ISBN 973-87117-9-7 Notă asupra ediției I. Primele atestări documentare Secolul al XVII-lea. Codicele Petrovay (1672) / Secolul al XVIII-lea. Cronicarii moldavi și Școala Ardeleană. II. Epoca veche (1800-1900) Copiști maramureșeni: Uibardi, Botezat Lupu, Dumitru Țicală, Ioan Koman / 1869. Orientul. Ioniță Bădescu; S. Botezanu. Familia / Primii culegători maramureșeni: 1871.Teodor Michnea, A.P. Alexi; 1878. Grigore Balint, Ilie Pop; 1879. T. Mărgineanu; 1884. Colecție lăpușeană în manuscris; 1886 /1887. Florian Danciu; 1887/1888. Gavril Timiș, Ioana Bonațiu, Simion Sabo, Emil Bran; 1889. Ioan P. Coman, Gutinul; 1891/1892. Sieoanul; 1894. Petre Dulfu; 1897. Colecție anonimă. III. Epoca clasică (1900-1950) 1903-1904. Vasile Goja / 1906. Alexandru Țiplea / 1908. Tit Bud / 1909. Ion Bârlea / 1910-1913. T. Brediceanu, B. BartĂ³k, I. Bârlea / 1923. BĂ©la BartĂ³k, Pompei Hossu-Longin / 1924. Ion Bârlea / 1925. Tache Papahagi / 1931. Andrei Grobei / 1938. Petre Lenghel Izanu / 1945. Gheorghe Dăncuș IV. Epoca modernă (1950 – 2005) Urgia comunistă / Folclorul de tip nou / 1956. Centrul Creației Populare / 1957. Tiberiu Brediceanu / 1962. Folclor din Transilvania (culegere colectivă): N.I. Dumitrașcu, Petre Lenghel Izanu, ...

 

Garabet Ibrăileanu - Omul - o celulă a organismului numit societate

... idei, de presiunea socială, de norme, de morală și de ,,sociologie . Viața copilului e spontaneitate, neprevăzut. Adultul continuă. Copilul începe mereu; acțiunea lui e mereu creație nouă, din nou. Așadar, în viața copilului nu poate fi vorba de evenimente, ci numai de întâmplări, nu poate fi vorba de intrigă, de conflicte ...

 

George Topîrceanu - Panait Istrati (Topîrceanu)

... George Topîrceanu - Panait Istrati (Topîrceanu) Panait Istrati de George Topîrceanu Nu cunoaștem încă proza literară, de creație propriu-zisă, a dlui Panait Istrati , fenomenalul proletar român din Brăila, căruia Romain Rolland i-a deschis drumul celebrității în literatura ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CREAȚIE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 59 pentru CREAȚIE.

FOLCLOR

FOLCLÓR s . n . 1. Totalitatea creațiilor artistice , literare , muzicale , plastice , etc . , a obiceiurilor și a tradițiilor populare ale unei țări sau ale unei regiuni . 2. Știință care se ocupă cu creațiile artistice , obiceiurile și tradițiile

 

POETIC

POÉTIC , - Ă , poetici , - ce , adj . , s . f . 1. Adj . Care aparține poeziei , privitor la poezie . 2. Adj . Fig . Care poate inspira pe poeți , demn de a fi motiv de inspirație ; p . ext . impresionant , fermecător . 3. S . f . ( Și adjectival , în sintagma artă poetică ) Tratat despre creația poetică ; ansamblu de reguli pentru alcătuirea unei opere literare ; ramură a teoriei literaturii care se ocupă de creația poetică . 4. S . f . Ansamblu de forme și de principii poetice ( 1 ) caracteristice unei epoci sau unui curent literar ; manieră poetică caracteristică unui

 

PSEUDOCREAȚIE

... PSEUDOCREÁȚIE , pseudocreații , s . f . Creație falsă , fără valoare . [ Pr . : pse - u - do - cre - a - ] - Pseudo - + creație

 

ȘARJĂ

... combustibil . II. 1. Atac violent , în goana cailor , al cavaleriei asupra inamicului , cu sabia sau cu lancea . 2. ( Sport ) Atac impetuos asupra adversarului . III. 1. Creație literară , în general de dimensiuni reduse , care prezintă trăsăturile negative , ridicule ale unei situații sau ale unui personaj într - o formă îngroșată , exagerată , caricaturală . 2 ...

 

ACADEMISM

ACADEMÍSM s . n . 1. Atitudine estetică promovând imitația necondiționată a creațiilor artei antice și a Renașterii . 2. Fel de a se comporta academic ( 2 ) , rigid ,

 

ANTIARTISTIC

ANTIARTÍSTIC , - Ă , antiartistici , - ce , adj . ( Despre opere , creații ) Care nu respectă principiile artistice consacrate ; Lipsit de valoare artistică . [ Pr . : - ti - ar - ] - Anti - +

 

ANTIC

ANTÍC , - Ă , antici , - ce , adj . , s . m . și f . I. Adj . 1. Care a existat în trecutul îndepărtat sau datează de atunci . 2. În genul creațiilor din antichitate . Stil antic . II. S . m . și f . Persoană aparținând popoarelor din antichitate . III. S . f . ( Înv . ) Obiect de artă din antichitate . [ Acc . și :

 

ANTILITERATURĂ

... ANTILITERATÚRĂ s . f . Creație

 

AUTOPASTIȘĂ

AUTOPASTÍȘĂ , autopastișe , s . f . Pastișă a propriilor creații . [ Pr . : a - u - ] - Auto ^1 - +

 

BALADĂ

... BALÁDĂ , balade , s . f . 1. Creație

 

CATASTROFISM

... CATASTROFÍSM s . n . Teorie potrivit căreia toate schimbările din istoria pământului s - ar datora unor catastrofe periodice , urmate de noi acte de creație

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...