Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:CUFUNDĂTURĂ, CUFUNDARE, SCUFUNDA, ÎNFUNDA, ÎNGÂNDURAT, ÎNGROPA, ÎNOTA, ÎNTROIENIT, ÎNTUNECOS, ȘTIOBÂLCĂI ... Mai multe din DEX...

CUFUNDA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

CUFUNDÁ, cufúnd, vb. I. 1. Refl. și tranz. A intra sau a face intre într-un lichid sau într-o materie moale; a (se) afunda, a (se) adânci, a (se) scufunda. 2. Refl. A intra în adânc; a dispărea (undeva). ** A prezenta o adâncitură. ** (Despre ochi) A fi înfundat în orbite. ** (Poetic) A se pierde (în umbră, în întuneric etc.). ** Fig. (Despre aștri) A trece dincolo de orizont; a apune (după linia orizontului). ** (Despre pământ) A se prăbuși. 3. Refl. Fig. A se lăsa absorbit de o activitate, de somn etc. 4. Tranz. Fig. (Rar) A compromite, a distruge. [Var.: (înv.) acufundá vb. I] - Lat. confundare.

Sursa : DEX '98

 

CUFUNDÁ vb. 1. v. afunda. 2. a afunda, (reg.) a acufunda. (A \~ un obiect într-un lichid.) 3. v. în-funda. 4. a(-și) afunda, a(-și) înfunda, (fig.) a(-și) îngropa. (Își \~ fruntea în palme.)

Sursa : sinonime

 

cufundá vb., ind. prez. 1 sg. cufúnd, 3 sg. și pl. cufúndă

Sursa : ortografic

 

A CUFUNDÁ cufúnd tranz. A face se cufunde. /<lat. confundare

Sursa : NODEX

 

A SE CUFUNDÁ cufúnd intranz. 1) A intra cu totul (într-un lichid, într-o substanță moale etc.); a se lăsa la fund; a se afunda. 2) fig. A se lăsa cuprins (de ceva); a se adânci. \~ în vise. 3) fig. A se face nevăzut; a dispărea; a se afunda. 4) (despre pământ) A se lăsa în jos, formând o adâncitură. /<lat. confundare

Sursa : NODEX

 

cufundá (-d, -át), vb. - 1. A afunda, a face intre în apă, a arunca în apă. - 2. A strica, a nărui, a duce de rîpă. - 3. A împlînta, a înfige, a îngropa. - 4. A se lăsa absorbit de ceva. - Var. (Mold.) acufunda, scufunda. Lat. *confund?re (Puşcariu 429; Candrea-Dens., 682; REW 2140; DAR); cf. calabr. skuffundare. Este dublet al lui confunda, vb., din fr. confondre. - Der. (s)cufundător, adj. (care se scufundă; s.m., scafandru); cufundos, adj. (Trans., adînc); cufundătură, s.f. (scufundare; adîncitură a solului, groapă); cufundiș, s.n. (groapă sub apă); cufunzime, s.f. (adîncime); cufundaci, s.m. (pasăre ce se scufundă, Colymbus glacialis); cufundar, s.m. (nume de păsări, Colymbus glacialis, Podiceps cristatus). - Der. neol. confuz, adj., pe baza fr. f. confuse, ca amorez ‹ amoureuse; confuzi(un)e, s.f., din fr.

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruCUFUNDA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 156 pentruCUFUNDA.

Gheorghe Asachi - Elegie scrisă pe ținterimul unui sat

Gheorghe Asachi - Elegie scrisă pe ţinterimul unui sat Elegie scrisă pe ținterimul unui sat de Gheorghe Asachi Imitație Al aramei sunetoare aud tristul semn și sânt Menind soarelui repaos în a lui zilnic mormânt; Obosit acum săteanul lucrul câmpului său curmă. Fluierând păstorul vine la cotun cu a sa turmă. A pierdut a lor frumˇsețe înfloritele câmpii, În negură misterioasă ascunzând a ei mândrii; Firea-n inimă-mi insuflă o adâncă întristare, Lumea-o părăsește-n umbră și-ntru a mea cugetare, Ca-n paragină câmpie un greu gemăt amorțit La auzul meu răsună de pe turnul învechit; Bufa cea posomorâtă, când natura să-ntristează, Pe a nopței înturnare prin un bocet crud serbează. Câtu-i dulce a ta soartă, în sat, o, locuitor, Lângă soața credincioasă, în îngustul foișor! Nimic lin cursul turbură de-o viață fericită, Ziua este ostenelei, noapte-amoriului menită. Mușchiul, care anii repezi în țărână-a prefăcut, Pe părinții voștri-ascunde în mormântul cel tăcut; Acolo, pe cea movilă, unde sălcile umbrează, Ale inimei duioase lacrimile rourează; Dulcea boare-a dimineței, buciumarea de ...

 

Gheorghe Asachi - Sirena lacului

Gheorghe Asachi - Sirena lacului Sirena lacului de Gheorghe Asachi Informații despre această ediție Imitație dupre o tradiție poporană. De la curtea unui sat, Prin preluca cea umbroasă. Întristat-au alergat Fata-Irina cea frumoasă ; De plîns ochiu-i roura, În vînt păru-i flutura. Cînd din luncă a trecut Unde-un rîu în lac s-afundă, Fata-Irina a stătut Și, uitîndu-se la undă, A ei dalbe mîni a frînt Și a zis acest cuvînt : „Voi, ce-n ist palat undos Locuiți, o, surioare, Bocetul meu cel duios Ascultați ș-a mea plînsoare ! Cel ce-amorul mi-a giurat, Aleu, azi m-a îngînat. Pe al nostru domnișor Am iubit cu duioșie, Trainic mi-a giurat amor, Că m-a lua de soție ; Dar credința a calcat. De soț ala ș-a luat. Fie deci el fericit C-o mai nobilă soție, Ce ambiți-a sortit, Dar la mine să nu vie, Să derîdă-acum și ea Plînsul și durerea mea ! Pentru-o fată ce-a perdut Fericirea-n ...

 

Grigore Alexandrescu - Vulpoiul predicător

Grigore Alexandrescu - Vulpoiul predicător Vulpoiul predicător de Grigore Alexandrescu Un vulpoi coprins de boală, La putere foarte prost, Însă învățat în școală, Logica știind de rost, Făcu plan ca să vorbească Și să predice-n pustii; Se silea să dovedească, C-un stil dulce, vorbe mii, Că cu o simplicitate Și cu traiul cel cinstit, Cu năravuri lăudate, E oricine fericit; C-astă lume desfrînată Totdauna ne-amăgește, Fără a ne da vrodată Cîte ne făgăduiește. Dar la buna-i predicare Nimini nu da ascultare. Cîțiva șoarici, cerbi de munte Veneau rar să o asculte; Însă ei în depărtare, Neavînd nicidecum stare Fără cinste sau favor, Nu putea da-ncredințare, Slavă astui orator. Așa el schimbă vorbirea, Defăimă năpăstuirea, Pe urși, tigri, lei, pardoși, Arătînd a lor turbare Și a sîngelui vărsare, Și că sînt nesățioși. Atunci cerbi, ciutele toate Ascultau întru mirare, Și în lacrimi cufundate Plecau de la adunare. Vulpea-și făcu mare nume; Un leu foarte cu credință, Domn p-acea parte de lume, Să o vază-avu dorință: Deci și ea cu bucurie La palat grăbi să vie, Unde ajungînd vorbește; Tonul ei înmărmurește P-ai pădurilor tirani: Cu ...

 

Mihai Eminescu - Înger și demon

Mihai Eminescu - Înger şi demon Înger și demon de Mihai Eminescu Noaptea-n Doma întristată, prin lumini îngălbenite A făcliilor de ceară care ard lângă altare - Pe când bolta-n fundul Domei stă întunecoasă, mare, Nepătrunsă de-ochii roșii de pe mucuri ostenite, În biserica pustie, lângă arcul în părete, Genuncheată stă pe trepte o copilă ca un înger; Pe-a altarului icoană în de raze roșii frângeri, Palidă și mohorâtă Maica Domnului se vede. O făclie e înfiptă într-un stâlp de piatră sură; Lucii picături de smoală la pământ cad sfârâind Și cununi de flori uscate fâșâiesc amirosind Ș-a copilei rugăciune tainic șopotit murmură. Cufundat în întuneric, lâng-o cruce mărmurită, Într-o umbră neagră, deasă, ca un demon El veghează, Coatele pe brațul crucii le destinde și le-așază, Ochii cufundați în capu-i, fruntea tristă și-ncrețită. Și bărbia lui s-apasă de al pietrei umăr rece, Părul său negru ca noaptea peste-al marmurei braț alb; Abia candela cea tristă cu reflectul ei roz-alb Blând o rază mai aruncă ce peste-a lui față trece. Ea un înger ce se roagă - El un demon ...

 

Vasile Alecsandri - Vulcan

... negrului pământ. Apoi turcii purcedeau, La Galați ei se duceau, Lăsând îndărătul lor Pe luciul apelor Vălurele ușurele Și vârteje-n cercurele. Iar Vulcan se cufunda Până ce de fund el da. Când în fund el ce făcea? Brâul cu dinții-l rodea. Mână dreaptă-și desfăcea, Din picioare s-opintea ...

 

Ștefan Petică - Nopțile de legende

Ştefan Petică - Nopţile de legende Nopțile de legende de Ștefan Petică 1900   Nopți împovărătoare, nopți de vară monotonă și lungă! Ce trist vă port în suflet în ceas de singuratecă rătăcire, când visul cade spre amurgurile tragice în cari se cufundară iubirile mele ca un tezaur în mare, un tezaur misterios în marea adâncă! Gândul meu se duce mereu către misterele trecute și în zadar florile fragede de astăzi îmi surâd; ele par că tremură sub un vânt de doliu și parfumul lor e trist ca un cântec ce moare în depărtare. Mi-amintesc de serile fabuloase și de pădurile întunecate unde nu mă aștepta decât straniul glas al cornurilor de vânătoare și visez nopțile fermecate când ironia nu insulta inima mea castă și când dormeam sub bolta ramurilor lungi unde nu-și lăsareră tristețea decât duioasele raze de lună. Nopți împovărătoare, nopți de vară monotonă și lungă! Oh, aș vrea să fug către mările lucitoare, către grădinile îmbălsămate și către pădurile de legende. Să plec cu roze albe în mână și să las din ochi naivi să cadă surâsuri clare ca niște petale fragede din degete de fecioară, petale curate împrăștiate pe drumuri luminoase. Să nu turbure nimeni ...

 

Alecu Donici - Neguțătorul

Alecu Donici - Neguţătorul Neguțătorul de Alecu Donici — Ia vin-încoace, măi nepoate! Dar ce te-ai cufundat acolo-n socotele; Vino de vezi aice un negustor cât poate La cazuri, știi, mai grele. Cunoști tu cea bucată de-aba, de molii roasă, Și putredă, și groasă, Ei bine, Dumnezeu Trimise-un nătărău Și iată bănișorii că-mi sunt acuma-n palmă, Pe-un lucru făr' de seamă. — Așa poate să fie, răspunse cel chemat, Dar, unchiule, ești înșelat, Că tu monedă falsă pe marfă ai luat. Așa diplomația înșeală și se-nșeală, Așa mai mulți din oameni, mic de la mare fură; Cu osebire numai, că unii nu au gură Să dea pe alții la

 

Alecu Russo - Decebal și Ștefan cel Mare

Alecu Russo - Decebal şi Ştefan cel Mare Decebal și Ștefan cel Mare de Alecu Russo studiu istoric Strălucite și mult mărețe figuri sunt ale acestor doi eroi în cadrul istoric al Daciei vechi și al noii Dacii! Închipuirea se pierde în zbor, când cearcă a se urca până la înălțimea lor, și însă numele unuia dintre acești bărbați legendari este în toate gurile, pe când celălalt este acoperit cu vălul uitării. Fanatismul patriotic și ignoranța atribuie lui Ștefan tot ce i se pare minunat, tot ce-i este necunoscut; orice zidire veche, un pod de piatră dărâmat, o movilă de pământ ridicată în mijlocul unui șes întins, o ruină de cetate, biserici etc... tot, zice românul, este făcut de Ștefan vodă. Dar istoria este mai nepărtinitoare; ea ne arată imaginea maiestoasă a lui Decebal, strângând cu o mână rana deschisă în pieptul său și cu cealaltă chemând popoarele în contra poporului-rege. Ștefan e un luceafăr luminos; Decebal este un soare întunecat; însă umbra lui Decebal se întinde mai departe decât lumina lui Ștefan. Ștefan este un om gigantic, ce umple ochii; Decebal se înalță în zarea trecutului ca o zeitate nevăzută și neînțeleasă. Și ...

 

Alecu Russo - Stânca Corbului

Alecu Russo - Stânca Corbului Stânca Corbului de Alecu Russo Legendă culeasă de la Bicaz Vizitând valea Bicazului, care dă în valea Bistriței, caii noștri se înșirau pe cărări înguste și pietroase, conduși fiind de un călăuz muntean. Acesta era tipul românului din Carpați, tânăr, vesel, sprinten, dibaci, lipsit de învățătură, însă înzestrat cu bunul simț al strămoșilor noștri. El își purta calul în joc și ne povestea în graiul său poetic viața lui de copil al munților, vânătorile sale la urși și chiar îndrăgirile inimii lui, spunându-ne totodată numele piscurilor și admirând ca noi mărețele așezături stâncoase, care ne înconjurau ca un amfiteatru uriaș. Strâmtoarea în care curge pârâul Bicazului este una din cele mai frumoase din Carpați; natura pare că a voit a aduna la un loc tot ce a putut crea mai grațios, mai pitoresc și mai grozav. Tablou magic și demn de penelul lui Salvator Rosa . Soarele asfințind într-un ocean de lumină înfocată; câțiva plăieși trecând printre copaci; câțiva vulturi, zburând roată împrejurul vârfului Ceahlăului, și jos, lângă o naltă stâncă, caii noștri adăpându-se în apa limpede a Bicazului! — Priviți — ne zice călăuzul ...

 

Alexandru Macedonski - Apolog

Alexandru Macedonski - Apolog Apolog de Alexandru Macedonski Semănătorul printre brazde lăsa sămânța lui să cadă Ș-o parte i-o lua furtuna și paserilor o da-n pradă, O parte s-așternea pe stâncă și să rodească nu putea. Și altă parte pe sub iarba ce repede o-năbușea, Dar partea ce s-oprea-ntre brazde, c-o însutită rodnicie Îl răsplătea puțin la urmă...      — A semăna e datorie. Apolog de Alexandru Macedonski Mickiewicz spune că un om, Văzându-și mama-n nesimțire, Mâhnit adânc de-acel simptom, Cheamă pe doctori cu grăbire -- Consult făcură între ei Dar nu căzură la-nvoire. Mult lăudații semizei Se tot certau pe leacuri multe La capul jalnicei femei... Curgeau și vorbe și insulte, Zâmbiri amare fără spor, Și alte lucruri zise culte... Dar omul nostru din popor Privi icoana minunată Și le grăi ca din topor Și mi-i luă la goană-ndată; Apoi la mamă-sa cătă În letargie cufundată... Iar când din plânset încetă -- Strigându-i: ,,mamă", în simțire, Prin farmec ea se deșteptă. Astfel ș-o țară în pieire Mormânt și lanțuri le sfărmă Călcând pe-a soartei îndârjire Pe loc ce-i strigă ...

 

Alexandru Macedonski - Pădurea

Alexandru Macedonski - Pădurea Pădurea de Alexandru Macedonski Nimica n-are ca pădurea mai multe farmece s-atragă Un suflet ce iubește taina frunzișelor cu umbră dragă Și nicăieri nu poți mai bine de lumea-ntreagă să te pierzi Decât pe-ngustele potece sub bolțile cu frunze verzi. Frumos e muntele ce-nalță spre ceruri fruntea lui semeață, Frumos e câmpul ce se-ntinde ca și o mare de verdeață, Frumoasă, marea liniștită sau cu talazul răzvrătit, Însă nimica cu pădurea nu poate fi asemuit. Ea n-are-n sânul ei castele, dar soarele când o izbește O populează cu fantasme, și cântu-o face de vorbește, Ș-aci zărești palate-nalte, ș-aci, când ele se desfac, Ridică vocea orice frunză și-n om se schimbă-orice copac. Și câte gânduri nu deșteaptă câte-un stejar mai vechi, ce știe A veacurilor dispărute povestea cea de bărbăție, El, ce sub umbra lui bătrână s-adăpostească a putut Câte-un Mihai al țării noastre, trăit și mort necunoscut. Pădure, cine nu iubește suava ta melancolie, Tu ce ridici spre ceruri brațe visându-ți dulcea poezie, Și care om venind în tine nu se pricepe înălțat, Cu ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruCUFUNDA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 13 pentruCUFUNDA.

Plingerile lui Ieremia Capitol 2

Plingerile lui Ieremia Capitol 2 Plingerile lui Ieremia 1 Plingerile lui Ieremia Capitol 2 1 Vai! în ce întunecime a aruncat Domnul, în mînia Lui, pe fiica Sionului. A asvîrlit din cer pe pămînt podoaba lui Israel, și nu Și -a mai adus aminte de scaunul picioarelor Lui, în ziua mîniei Lui! 2 Domnul a nimicit, fără milă, toate locuințele lui Iacov. În urgia Lui, a dărîmat întăriturile fiicei lui Iuda, și le -a prăvălit la pămînt; a făcut de ocară împărăția și căpeteniile ei. 3 În mînia Lui aprinsă, a doborît toată puterea lui Israel; Și -a tras înapoi dela el dreapta, înaintea vrăjmașului, și a aprins în Iacov o văpaie de foc care mistuiește toate dejurîmprejur. 4 Și -a încordat arcul ca un vrăjmaș, Și -a ridicat dreapta ca un asupritor, și a prăpădit tot ce era plăcut privirilor, Și -a vărsat ca un foc urgia peste cortul fiicei Sionului. 5 Ca un vrăjmaș a ajuns Domnul, a nimicit pe Israel, i -a ...

 

1 Samuel Capitol 26

1 Samuel Capitol 26 1 Samuel 25 1 Samuel Capitol 26 1 Zifiții s`au dus la Saul la Ghibea, și au zis: ,,Iată că David este ascuns pe dealul Hachila, în fața pustiei.`` 2 Saul s`a sculat și s`a pogorît în pustia Zif, cu trei mii de oameni aleși din Israel, ca să caute pe David în pustia Zif. 3 A tăbărît pe dealul Hachila, în fața pustiei, lîngă drum. David era în pustie; și, înțelegînd că Saul merge în urmărirea lui în pustie, 4 a trimes niște iscoade, și a aflat că în adevăr Saul venise. 5 Atunci David s`a sculat și a venit la locul unde tăbărîse Saul, și a văzut locul unde era culcat Saul, cu Abner, fiul lui Ner, căpetenia oștirii lui. Saul era culcat în cort în mijlocul taberii și poporul era tăbărît în jurul lui. 6 David a luat cuvîntul, și vorbind lui Ahimelec, Hetitul, și lui Abișai, fiul Țeruiei și fratele lui Ioab, a zis: ,,Cine vrea să se pogoare cu mine în tabără la Saul?`` Și ...

 

2 Imparati Capitol 5

2 Imparati Capitol 5 2 Imparati 4 2 Imparati Capitol 5 1 Naaman, căpetenia oștirii împăratului Siriei, avea trecere înaintea stăpînului său și mare vază; căci prin el izbăvise Domnul pe Sirieni. Dar omul acesta tare și viteaz era lepros. 2 Și Sirienii ieșiseră în cete la o luptă, și aduseseră roabă pe o fetiță din țara lui Israel. Ea era în slujba nevestei lui Naaman. 3 Și ea a zis stăpînei sale: ,,Oh, dacă domnul meu ar fi la proorocul acela din Samaria, proorocul l-ar tămădui de lepra lui!`` 4 Naaman s`a dus și a spus stăpînului său: ,,Fata aceea din țara lui Israel a vorbit așa și așa.`` 5 Și împăratul Siriei a zis: ,,Du-te la Samaria, și voi trimete o scrisoare împăratului lui Israel.`` A plecat, luînd cu el zece talanți de argint, șase mii de sicli de aur, și zece haine de schimb. 6 A dus împăratului lui Israel scrisoarea, care glăsuia așa: ,,Acum, cînd vei primi scrisoarea acasta, vei știi că îți trimet pe slujitorul meu Naaman, ca să -l vindeci de lepra lui.`` 7 După ...

 

Iov Capitol 4

Iov Capitol 4 Iov 3 Iov Capitol 4 1 Elifaz din Teman a luat cuvîntul și a zis: 2 ,,Dacă vom îndrăzni să-ți vorbim, te vei supăra? Dar cine ar putea să tacă? 3 De multeori tu ai învățat pe alții, și ai întărit mînile slăbite. 4 Cuvintele tale au ridicat pe cei ce se clătinau, și ai întărit genunchii cari se îndoiau. 5 Și acum, cînd este vorba de tine, ești slab! Acum, cînd ești atins tu, te turburi! Nu este frica ta de Dumnezeu sprijinul tău? 6 Nădejdea ta, nu -i neprihănirea ta? 7 Adu-ți aminte, te rog: care nevinovat a perit? Cari oameni neprihăniți au fost nimiciți? 8 După cîte am văzut eu, numai cei ce ară fărădelegea și samănă nelegiuirea îi seceră roadele! 9 Aceia pier prin suflarea lui Dumnezeu, nimiciți de vîntul mîniei Lui. 10 Mugetul leilor încetează, dinții puilor de lei sînt zdrobiți! 11 Leul bătrîn piere din lipsă de pradă, și puii leoaicei se risipesc. 12 Un cuvînt s`a furișat pînă la mine, și urechea mea i -a prins sunetele ușoare. 13 În clipa cînd vedeniile de noapte frămîntă ...

 

Iov Capitol 6

Iov Capitol 6 Iov 5 Iov Capitol 6 1 Iov a luat cuvîntul și a zis: 2 ,,Oh! de ar fi cu putință să mi se cîntărească durerea, și să mi se pună toate nenorocirile în cumpănă, 3 ar fi mai grele decît nisipul mării: de aceea îmi merg cuvintele pînă la nebunie! 4 Căci săgețile Celui Atotputernic m`au străpuns, sufletul meu le suge otrava, și groază Domnului bagă fiori în mine! 5 Sbiară măgarul sălbatec cînd are verdeață? Mugește boul cînd are de mîncare? 6 Poți mînca ce -i fără gust și fără sare? Are vreun gust albușul unui ou? 7 Orice lucru de care aș vrea să nu m`ating, acela -i hrana mea, fie cît de grețoasă ea! 8 O, de mi s`ar asculta dorința, și de mi-ar împlini Dumnezeu nădejdea! 9 De ar vrea Dumnezeu să mă zdrobească, întindă-Și mîna și să mă prăpădească! 10 Îmi va rămînea măcar această mîngîiere, această bucurie în durerile cu cari mă copleșește: că niciodată n`am călcat poruncile Celui Sfînt. 11 La ce să mai nădăjduiesc cînd nu mai pot? La ce să mai aștept, cînd sfîrșitul se știe? 12 ...

 

Iov Capitol 9

... mă mai trudesc degeaba? 30 Chiar dacă m`aș spăla cu zăpadă, chiar dacă mi-aș curăți mînile cu leșie, 31 Tu tot m`ai cufunda în mocirlă, de s`ar scîrbi pînă și hainele de mine! 32 Căci El nu este un om ca mine, ca să -I pot răspunde ...

 

Iov Capitol 10

Iov Capitol 10 Iov 9 Iov Capitol 10 1 M`am desgustat de viață! Voi da drum slobod plîngerii mele, voi vorbi în amărăciunea sufletului meu. 2 Eu zic lui Dumnezeu: ,Nu mă osîndi! Arată-mi pentru ce Te cerți cu mine! 3 Îți place să chinuiești, să disprețuiești făptura mînilor Tale, în timp ce faci să-Ți strălucească bunăvoința peste sfatul celor răi? 4 Oare ai ochi de carne, sau vezi cum vede un om? 5 Zilele Tale sînt ca zilele omului, și anii Tăi ca anii lui, 6 ca să cercetezi fărădelegea mea și să cauți păcatul meu, 7 cînd știi bine că nu sînt vinovat, și că nimeni nu mă poate scăpa din mîna Ta? 8 Mînile Tale m`au făcut și m`au zidit, ele m`au întocmit în întregime... Și Tu să mă nimicești! 9 Adu-Ți aminte că Tu m`ai lucrat ca lutul; și vrei din nou să mă prefaci în țărînă? 10 Nu m`ai muls ca laptele? 11 M`ai îmbrăcat cu piele și carne, m`ai țesut cu oase și vine; 12 mi-ai dat bunăvoința Ta și viața, m`ai păstrat cu suflarea prin îngrijirile și paza Ta. ...

 

Iov Capitol 33

Iov Capitol 33 Iov 32 Iov Capitol 33 1 Acum dar, Iov, ascultă cuvîntările mele, ia aminte la toate cuvintele mele! 2 Iată, deschid gura, și mi se mișcă limba în cerul gurii. 3 Cu curăție de inimă voi vorbi, buzele mele vor spune adevărul curat: 4 Duhul lui Dumnezeu m`a făcut, și suflarea Celui Atotputernic îmi dă viață. 5 Dacă poți, răspunde-mi, apără-ți pricina, fii gata! 6 Înaintea lui Dumnezeu eu sînt semenul tău, și eu ca și tine am fost făcut din noroi. 7 Astfel frica de mine nu te va turbura, și greutatea mea nu te va copleși. 8 Dar tu ai spus în auzul meu, și am auzit sunetul cuvintelor tale: 9 ,Sînt curat, sînt fără păcat, sînt fără prihană, nu este fărădelege în mine. 10 Și Dumnezeu caută pricină de ură împotriva mea, mă socotește vrăjmaș al Lui; 11 îmi pune picioarele în butuci, îmi pîndește toate mișcările.` 12 Îți voi răspunde că aici n`ai dreptate, căci Dumnezeu este mai mare decît omul. 13 Vrei dar să te cerți cu El, pentrucă nu dă socoteală fiecăruia de faptele Lui? 14 Dumnezeu vorbește însă, cînd într`un fel, cînd ...

 

Iov Capitol 39

Iov Capitol 39 Iov 38 Iov Capitol 39 1 Știi tu cînd își fac caprele sălbatice puii? Vezi tu pe cerboaice cînd fată? 2 Numeri tu lunile în cari sînt însărcinate, și cunoști tu vremea cînd nasc? 3 Ele se pleacă, fată puii, și scapă iute de durerile lor. 4 Puii lor prind vlagă și cresc supt cerul slobod, pleacă, și nu se mai întorc la ele. 5 Cine a lăsat slobod măgarul sălbatic, izbăvindu -l de orice legătură? 6 I-am dat ca locuință pustiul, și pămîntul sărac ca locaș. 7 El rîde de zarva cetăților, 8 Străbate munții ca să-și găsească hrana, și umblă după tot ce este verde. 9 Vrea bivolul sălbatic să fie în slujba ta? Și stă el noaptea la ieslea ta? 10 Îl poți lega tu cu o funie, ca să tragă o brazdă? Merge el după tine, ca să grăpeze bulgării din văi? 11 Te încrezi tu în el, pentrucă puterea lui este mare? Și -i lași tu grija lucrărilor tale? 12 Te lași tu pe el, pentru căratul rodurilor tale, ca să le strîngă în aria ta? 13 Aripa struțului bate cu veselie, de-ai zice că este ...

 

Psalmii Capitol 68

Psalmii Capitol 68 Psalmii 67 Psalmii Capitol 68 1 (Către mai marele cîntăreților. Un psalm al lui David. O cîntare.) Dumnezeu Se scoală, vrăjmașii Lui se risipesc, și protivnicii Lui fug dinaintea Feței Lui. 2 Cum se risipește fumul, așa -i risipești Tu; cum se topește ceara la foc, așa pier cei răi dinaintea lui Dumnezeu. 3 Dar cei neprihăniți se bucură, saltă de bucurie înaintea lui Dumnezeu, și nu mai pot de veselie. 4 Cîntați lui Dumnezeu, lăudați Numele Lui! Faceți drum Celui ce înaintează prin cîmpii. Domnul este Numele Lui: bucurați-vă înaintea Lui! 5 El este Tatăl orfanilor, Apărătorul văduvelor, El, Dumnezeu, care locuiește în locașul Lui cel sfînt. 6 Dumnezeu dă o familie celor părăsiți, El izbăvește pe prinșii de război și -i face fericiți; numai cei răsvrătiți locuiesc în locuri uscate. 7 Dumnezeule, cînd ai ieșit Tu în fruntea poporului, și cînd mergeai în pustie, - 8 s`a cutremurat pămîntul, s`au topit cerurile, dinaintea lui Dumnezeu, s`a zguduit Sinai dinaintea lui Dumnezeu, Dumnezeul lui Israel. 9 Ai dat o ploaie binefăcătoare, Dumnezeule, și ai întărit moștenirea Ta, sleită de puteri. 10 Poporul tău și -a așezat ...

 

Proverbele Capitol 19

Proverbele Capitol 19 Proverbele 18 Proverbele Capitol 19 1 Mai mult prețuiește săracul, care umblă în neprihănirea lui, decît un bogat cu buze stricate și nebun. - 2 Lipsa de știință este o pagubă pentru cineva, și cine aleargă neghiobește înainte, o nimerește rău. - 3 Nebunia omului îi sucește calea, și apoi cîrtește împotriva Domnului cu inima lui. - 4 Bogăția aduce un mare număr de prieteni, dar săracul este părăsit de prietenul lui. - 5 Martorul mincinos nu rămîne nepedepsit, și cel ce spune minciuni nu va scăpa. - 6 Omul darnic are mulți lingușitori, și toți sînt prieteni cu cel ce dă daruri. - 7 Toți frații săracului îl urăsc; cu cît mai mult se depărtează prietenii lui de el! El se îndreaptă spre ei cu vorbe rugătoare, dar ei se fac nevăzuți. - 8 Cine capătă înțelepciune, își iubește sufletul; cine păstrează priceperea, găsește fericirea. - 9 Martorul mincinos nu rămîne nepedepsit, și celce spune minciuni va pieri, - 10 Unui nebun nu -i șade bine să trăiască în desfătări, cu atît mai puțin unui rob să stăpînească peste voivozi. - 11 Înțelepciunea face pe om răbdător, și este o cinste pentru el să uite greșelile. - 12 Mînia împăratului este ca răcnetul unui leu, și ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinBiblie...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruCUFUNDA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 31 pentruCUFUNDA.

CUFUNDĂTURĂ

... CUFUNDĂTÚRĂ , cufundături , s . f . 1. Faptul de a ( se ) cufunda . 2. ( Concr . ) Loc cufundat ; adâncitură , scufundătură . - Cufunda

 

CUFUNDARE

... CUFUNDÁRE , cufundări , s . f . Acțiunea de a ( se ) cufunda și rezultatul ei ; afundare , scufundare , adâncire . - V. cufunda

 

SCUFUNDA

... 1. Refl . și tranz . A intra sau a băga cu totul în apă sau în alt lichid ; a ( se ) cufunda . 2. Refl . A intra ( adânc ) în ceva , a se afunda ( într - o materie moale ) ; a se adânci , a ... și refl . Fig . ( Rar ) A face să fie sau a se lăsa absorbit de o activitate , de o preocupare . - Pref . s - + cufunda

 

ÎNFUNDA

... A vârî , a îndesa ( undeva la fund , în adâncime ) 4. Refl . și tranz . A ( se ) adânci , a ( se ) cufunda

 

ÎNGÂNDURAT

ÎNGÂNDURÁT , - Ă , îngândurați , - te , adj . Cufundat în gânduri ; gânditor . V.

 

ÎNGROPA

... II. Tranz . și refl . 1. A ( se ) băga în pământ , a ( se ) acoperi cu pământ . 2. Fig . A ( se ) cufunda

 

ÎNOTA

ÎNOTÁ , înót , vb . I . Intranz . 1. A se mișca ritmic pentru a pluti și a înainta la suprafața apei sau în apă . 2. A fi cufundat într - un lichid ; a fi înconjurat din toate părțile de un

 

ÎNTROIENIT

ÎNTROIENÍT , - Ă , întroieniți , - te , adj . Cufundat , imobilizat în zăpadă , înzăpezit . [ Pr . : - tro - ie - ] - V.

 

ÎNTUNECOS

ÎNTUNECÓS , - OÁSĂ , întunecoși , - oase , adj . 1. Lipsit de lumină , cufundat în întuneric ; obscur , întunecat . 2. Fig . Întunecat , posomorât , sumbru , trist . - Întuneca + suf . -

 

ȘTIOBÂLCĂI

... ȘTIOBÂLCĂÍ , știobâlcăiesc , vb . IV . Tranz . și refl . ( Reg . ) A ( se ) cufunda

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...