Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:CUPEȚ, POTIR, ȘALANJ, AUTODUMPER, BENĂ, CĂUȘ, CALICIU, CRISTELNIȚĂ, CUPAR, CUPELĂ ... Mai multe din DEX...

CUPĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

CÚPĂ^1, cupe, s.f. 1. Vas de băut mai mult larg decât adânc (cu picior); pahar cu picior, în formă de potir cu gura largă, din care se beau băuturi alcoolice. ** Conținutul unui astfel de vas sau de pahar. ** Fig. Caliciu. 2. (Pop.) Unitate de măsură pentru lichide (mai mare de un litru). ** Cană, vas având această capacitate. 3. Trofeu în formă de cupă^1 (1), care se atribuie câștigătorului unei competiții sportive; p. ext. competiție sportivă desfășurată în vederea câștigării unui astfel de premiu. ** Sistem de organizare și de desfășurare a unor competiții sportive, în care câștigătorul final este desemnat prin eliminarea succesivă a adversarilor, primind drept trofeu o cupă^1 (3). 4. Piesă metalică (în formă de vas deschis) montată la elevatoare și la alte mașini și în care se pot încărca materiale lichide, pulverulente, pământ sau piatră. 5. Plantă cu tulpina foarte scurtă, care face o singură floare albastră-azurie (Gentiana acantis). * Compus: cupa-vacii = plantă agățătoare cu frunze în formă de săgeată și cu flori mari, albe, asemănătoare cu ale zorelelor (Calystegia sepium). - Lat. cuppa (cu sensuri după fr. coupe), (2) magh. kupa.

Sursa : DEX '98

 

CÚPĂ^2, cupe, s.f. Una dintre culorile cărților de joc (în formă de inimă de culoare roșie). - Din ngr. kúpa.

Sursa : DEX '98

 

CÚPĂ^3, cupe, s.f. Tăietură în croitorie; croială. - Din fr. coupe.

Sursa : DEX '98

 

CÚPĂ^2 s. f. 1. (croitorie) tăietură, croială. 2. (la jocul de cărți) tăierea, separarea cărților în două părți. (< fr. coupe)

Sursa : neoficial

 

CÚPĂ^1 s. f. 1. vas de băut, pahar mai mult larg decât înalt, cu picior. * recipient evazat montat pe un picior (pentru fructe etc.). * caliciu. 2. obiect de metal, de cristal etc., care se atribuie ca trofeu câștigătorului unei competiții sportive; (p. ext.) întrecerea însăși. 3. piesă metalică de forma unui recipient deschis, care, fixată pe un elevator, servește la încărcarea de materiale lichide, pulverulente etc. 4. plantă cu tulpina foarte scurtă și o singură floare, albastră azurie. (< lat. cuppa, fr. coupe)

Sursa : neoficial

 

CÚPĂ s. v. mișină.

Sursa : sinonime

 

CÚPĂ s. (la cărțile de joc) 1. roșu. (Valetul de \~.) 2. inimă.

Sursa : sinonime

 

CÚPĂ s. 1. (înv.) scafă, tas. (O \~ de vin.) 2. v. potir. 3. trofeu. (A câștigat \~ pusă în joc.) 4. (TEHN.) blid, căuș, ciutură, (reg.) făcău. (\~ la roata morii.) 5. v. caliciu. 6. (BOT.) cupa-vacii (Calyste-gia sepium) = (reg.) volbură.

Sursa : sinonime

 

cúpă (vas, croială, carte de joc) s. f., g.-d. art. cúpei; pl. cúpe

Sursa : ortografic

 

CÚP//Ă^2 \~e f. Una dintre cele patru culori ale cărților de joc, reprezentând o figură în formă de inimă de culoare roșie. / kupa

Sursa : NODEX

 

CÚP//Ă^1 \~e f. 1) Pahar de metal sau de sticlă, cu picior, lărgit în partea superioară. 2) Conținutul unui astfel de pahar. 3) Trofeu ce constă dintr-un vas de metal care li se câștigătorilor unei competiții sportive. 4) Competiție sportivă desfășurată pentru a câștiga un astfel de trofeu. 5) tehn. Căuș metalic montat la un elevator sau la o altă mașină, care serveşte pentru încărcarea sau ridicarea unor materiale (nisip, pământ, ciment etc.). \~a excavatorului. /cuppa

Sursa : NODEX

 

CÚPĂ^1 s.f. 1. Vas de băut, de obicei mai mult larg decât înalt. ** Conținutul unui astfel de vas. ** (Rar) Caliciu. 2. Vas de metal (prețios) care se acordă câștigătorului unei întreceri sportive ca premiu; (p. ext.) întrecere sportivă care se desfășoară pentru un astfel de premiu. 3. Piesă de metal în formă de vas, care, fiind fixată pe un elevator, servește la ridicarea cerealelor, a pământului etc. 4. Plantă cu tulpina foarte scurtă, care face o singură floare albastră-azurie. [< lat. cuppa, cf. fr. coupe].

Sursa : neologisme

 

CÚPĂ^2 s.f. 1. (Franțuzism; în croitorie) Tăietură, croială. 2. (La jocul de cărți) Tăierea, separarea cărților în două părți. [< fr. coupe].

Sursa : neologisme

 

cúpă (-pe), s.f. - 1. Blid, vas de lemn. - 2. Cană. - 3. Pahar. - Mr. cupă. Lat. c?ppa (Pușcariu 450; Candrea-Dens., 449; REW 2409; DAR), cel puțin cu primele sensuri ale cuvîntului; ultimul ar putea fi un împrumut din ngr. ?????, alb. kupë (Philippide, II, 639), bg., sb., rut., tc., mag. kupa (Miklosich, Slaw. Elem., 27; Miklosich, Lexicon, 322; Berneker 645; DAR), care se trag din același cuvînt lat. Din ngr. provine și cupă, s.f. (inimă, la jocurile de cărți). - Der. cupar, s.m. (paharnic, dregător al palatului domnesc însărcinat cu servirea vinului; primea darea numită cotărit); cupărie, s.f. (îndeletnicirea de paharnic); cupăresc, adj. (propriu paharnicului).

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruCUPĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 130 pentruCUPĂ.

Alexandru Macedonski - Rondelul cupei de Murano

Alexandru Macedonski - Rondelul cupei de Murano Rondelul cupei de Murano de Alexandru Macedonski Nu e de aur: e de raze. O-ntind grifonii ce-o susțin. E dătătoare de extaze, Cu ea-n onoarea ta închin. În scânteierea-i de topaze Cuprinde-al nemuririi vin. -- Nu e de aur: e de raze. O-ntind grifonii ce-o susțin. E arta pură, fără fraze, E cerul tot de soare plin. Talaze largi, după talaze, E sufletescu-avânt deplin, Nu e de aur: e de

 

Dimitrie Bolintineanu - Cupa lui Ștefan

... d-astăzi ne apasă greu, Viitorul este al lui Dumnezeu! Însă până să vie lanțul să ne rupă, Nu va mai bea nimeni din această cupă; Când un suflet mare se va arăta, Hârburile cupei le va aduna." Zice,-aruncă cupa și o sparge-n trei... Nimeni n-a strâns ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Bels%C3%A0zar

... și iar se-ntoarce-n pripă, Purtînd pe cap o tavă cu multe-odoare sfinte Sin templul lui Iehovah furate mai-nainte. Nelegiuitul rege o cupă sfînt-alege, Un sclav îi umple cupa din mîna sacrilege; BelsĂ zar o ridică și pînă-n fund o soarbe; Și hohotă-n desfrîul mîniei ...

 

Heinrich Heine - Bels%C3%A0zar

... și iar se-ntoarce-n pripă, Purtînd pe cap o tavă cu multe-odoare sfinte Sin templul lui Iehovah furate mai-nainte. Nelegiuitul rege o cupă sfînt-alege, Un sclav îi umple cupa din mîna sacrilege; BelsĂ zar o ridică și pînă-n fund o soarbe; Și hohotă-n desfrîul mîniei ...

 

Constantin Negruzzi - Oscar D'Alva

Constantin Negruzzi - Oscar D'Alva Oscar D'Alva (Poem de Lordul Byron) de George Gordon Byron traducere de Constantin Negruzzi (1841) Cerul e senin. Pe dânsul strălucește cu-ntristare Palida nopței candelă, răspândind lumina sa Peste a Lorii pustii țărmuri. Acolo cu îngâmfare Vechile turnuri de Alva oarecând se înalța, Și cu a lor ruginit creștet loc prin nouri își făcea; Iar azi al armelor zgomot în ele nu s-auzea. Câte ori a lunei raze au căzut cu mulțămire Pe coifurile argintoase bravilor nebiruiți, Când în serile senine înainta cu mărire Ieșind din castelul mândru d-arme grele coperiți! Câte ori a privit luna pe aceste stânci râpoase, De ale cărora poale undele se sfărâma, Rărind moartea cu a ei coasă rangurile numeroase Bravilor ce cu a lor sânge pământul înroura! Ochii lor perzând nădejdea de a mai videa vrodată Strălucita stea a zilei ce-n războaie-i lumina Se întorn cu întristare din câmpia sângerată Ca să vad-a lunei luce pân a nu se-ntuneca! Ei adeseori slăviră acea luce fericită Căci atuncea pentru dânșii era ...

 

George Gordon Byron - Oscar D'Alva

George Gordon Byron - Oscar D'Alva Oscar D'Alva (Poem de Lordul Byron) de George Gordon Byron traducere de Constantin Negruzzi (1841) Cerul e senin. Pe dânsul strălucește cu-ntristare Palida nopței candelă, răspândind lumina sa Peste a Lorii pustii țărmuri. Acolo cu îngâmfare Vechile turnuri de Alva oarecând se înalța, Și cu a lor ruginit creștet loc prin nouri își făcea; Iar azi al armelor zgomot în ele nu s-auzea. Câte ori a lunei raze au căzut cu mulțămire Pe coifurile argintoase bravilor nebiruiți, Când în serile senine înainta cu mărire Ieșind din castelul mândru d-arme grele coperiți! Câte ori a privit luna pe aceste stânci râpoase, De ale cărora poale undele se sfărâma, Rărind moartea cu a ei coasă rangurile numeroase Bravilor ce cu a lor sânge pământul înroura! Ochii lor perzând nădejdea de a mai videa vrodată Strălucita stea a zilei ce-n războaie-i lumina Se întorn cu întristare din câmpia sângerată Ca să vad-a lunei luce pân a nu se-ntuneca! Ei adeseori slăviră acea luce fericită Căci atuncea pentru dânșii ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Lupta de la Baia

... masă e întinsă, Mândri oaspeți o cuprind. Sună vesele fanfare, Spumegă în cupe vinul... Încrezut și vesel, craiul Se ridică hohotind: — Cum azvârl această cupă, Astfel am s-azvârl coroana De pe capul tău, Ștefane! Și-am să-mi țin cuvântul dat! Zice — vrea s-arunce cupa Cu dispreț ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Regele din Thule

... Ștefan Octavian Iosif Publicată prima oară în Lumina literară , 17 martie 1913 Era în Thule, departe, Un rege lăudat Și căruia, iubita, la moarte, O cupă de aur i-a dat. El bea din ea la ospețe, Ținea nespus la ea, Și ochii-i mureau de tristețe De cîte ...

 

Dimitrie Anghel - Moartea narcisului

... 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V I Trăiește încă floarea frumoasă de ieri sară, Surîde lîngă mine, pe-o margine de cupă; Căci eu îi port de grijă cu drag, ca să nu moară, În amintirea mînii ce s-a întins s-o rupă. Trăiește ... alte flori desigur mai mîndre și bogate; Dar numai eu știu taina Narcisului ce moare. Trăiește floarea încă, dar mîne-ncet va plînge Alăturea de cupă, petală cu petală, Și flacăra ce arde în mine se va stinge, Ca focul care-l uită pe vatră o vestală... II Mă urmărește floarea ...

 

Dimitrie Bolintineanu - La ziua aniversală

Dimitrie Bolintineanu - La ziua aniversală La ziua aniversală de Dimitrie Bolintineanu Zi aniversală! Zi de bucurie, Ce așteptam atâta într-a mea junie! Ce-mi aduci tu oare pe acest pământ? Dulce fericire sau al meu mormânt? Când veneai odată, zi de bucurie, Câte dulci dorințe n-aduceai tu mie! Câte mâini iubite mâna-mi nu strângea! Cupa unui frate cupa mea lovea. Ochii unei mume, plini de lăcrimioare, Mă cătau ca floarea pe un dulce soare! Astăzi eu sunt singur, în străin pământ! Maica mea iubită doarme în mormânt. Oaspeții în juru-mi nu se mai adună; Cupele, la masă-mi, vai! nu mai răsună! Casa părintească cade la pământ; Iarba verde crește pe coperământ. Pasărea de noapte geme fără seamă; Câinele în lanțuri când și când mă cheamă. Când se va întoarce tânăru-i stăpân, Nu-l va mai cunoaște, căci va fi bătrân, Inimii îi place să se amăgească... Tot sperând că viața poate să-i zâmbească, Dar p-această față roze de mai sânt, Ele-s flori d-acele triste de

 

Dimitrie Bolintineanu - Stefan cel tânăr și doamnă-sa

Dimitrie Bolintineanu - Stefan cel tânăr şi doamnă-sa Stefan cel tânăr și doamnă-sa de Dimitrie Bolintineanu Ștefan stă la masă, zi de sărbătoare. Doamna lângă dânsul șade gânditoare. Genele-i noroase caută pe jos, Iar pe mână-i pleacă capul ei frumos. Umbrele durerii coper-a sa față, Cum pe cerul splendid trece-un nor de ceață. — ,,Astăzi, zice domnul, zece mii ucig. Ordinele-s date... Furcile se-nfig!" Doamna se-nfioară, fruntea-i se-numbrește. În profunde gânduri mintea-i rătăcește. — ,,Cât de dulce vinul râde-n cupa mea! Doamne, pentru tine, tu cu mine bea!" Domnul ia paharul și cu doamna-nchină. Cupele răsună; fruntea lor lumină. — ,,Doamne, multe rele faci p-acest pământ, Multe prăzi și-ucideri fără de cuvânt..." Zice. Domnu-aruncă cupa p-a sa față. Sângele pe frunte-i râură și-ngheață. Doamna-și șterge roua și cătând la cer — ,,Astăzi orice crime printr-o crimă pier! Doamne! roagă cerul... Ești înveninat!" Domnul sub durere-i cade săgetat. Tremură, pălește... Viața-i mai apune Și zdrobit de doru-i aste vorbe spune — Chiar pe soțu-ți tânăr ai înveninat!" — ,,Zece mii, de ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruCUPĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 26 pentruCUPĂ.

CUPEȚ

CUPÉȚ , cupeți , s . m . ( Reg . )

 

POTIR

... POTÍR , potire , s . n . 1. Cupă de metal ( prețios ) cu gura largă ( și cu marginile răsfrânte ) ; p . ext . conținutul acestei cupe . 2. P . anal . Parte a unei flori alcătuită ...

 

ȘALANJ

... ȘALÁNJ s . n . Competiție sportivă periodică , dotată cu o cupă

 

AUTODUMPER

... AUTODÚMPER , autodumpere , s . n . Autocamion cu cupă

 

BENĂ

... BÉNĂ , bene , s . f . 1. Parte a autocamionului în care se încarcă materialele . 2. Cupă

 

CĂUȘ

... CĂÚȘ , căușe , s . n . 1. Vas de lemn in formă de cupă sau de lingură mare , folosit pentru a lua apă , făină , grăunțe etc . ; cauc ; p . ext . nume dat unor unelte care au această formă ...

 

CALICIU

CALÍCIU , calicii , s . n . 1. ( Bot . ) Învelișul extern al florilor , alcătuit din sepale libere sau unite . 2. Vas liturgic de forma unei cupe ; potir ( 2 ) . 3. ( Anat . ) Zonă a rinichiului , prin care urina se scurge în

 

CRISTELNIȚĂ

CRISTÉLNIȚĂ , cristelnițe , s . f . ( În ritualul bisericesc ortodox ) Vas mare , de obicei de forma unei cupe , umplut până la jumătate cu apă , în care preotul afundă copilul la

 

CUPAR

... CUPÁR , cupari , s . m . Dregător domnesc , în evul mediu , în Moldova , care avea funcția de ajutor al paharnicului ; titlu purtat de acest dregător . - Cupă

 

CUPELĂ

CUPÉLĂ , cupele , s . f . Vas confecționat dintr - un material refractar poros , folosit la extragerea metalelor prin

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...