Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:DEȘERTIC, DEȘERTIFICARE, DEȘABLONIZA, DEȘCHIDE, DEȘCHIDERE, DEȘCHIS, DEȘELA, DEȘELAT, DEȘERT, DEȘERTA ... Mai multe din DEX...

DE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

DE^1 conj. I. (Exprimă raporturi de subordonare) 1. (Introduce o propoziție condițională) În cazul , dacă. 2. (Precedat de "și" introduce o propoziție concesivă) Cu toate , deși, și dacă. Obraznicul, și de-i cu obraz, tot fără obraz se poartă. ** Chiar dacă. 3. (Introduce o propoziție finală) Ca (), pentru ca (). 4. (Introduce o propoziție consecutivă) Încât, . 5. (În legătură cu "ce", introduce o propoziție cauzală) Fiindcă, pentru . 6. (Introduce o propoziție subiectivă) Dacă. ** . 7. (Introduce o propoziție interogativă indirectă) Dacă. 8. (Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) . 9. (Introduce o propoziție atributivă) Are obicei de aruncă scrisorile. 10. (Introduce o propoziție predicativă) În așa fel încât, în situația ... II. (Exprimă raporturi de coordonare) 1. (Pop.: leagă două propoziții copulative) Și. 2. (În corelație cu sine însuși, introduce propoziții disjunctive) Sau... sau, ori... ori. III. (Introduce propoziții optative) O, dacă...! IV. (În expr.) De ce... de ce sau de ce... de aceea..., de ce... tot... = cu cît... cu atît... - Cf. alb. %de%.

Sursa : DEX '98

 

DE^2 interj. 1. Introduce afirmații și replici, exprimând: a) nedumerire, șovăială, nesiguranță; b) resemnare; c) nepăsare față de cineva. Apoi de! ce -ți fac!; d) supărare; e) ironie. 2. (Introduce replici care exprimă o atitudine de negare sau de dezaprobare) Ia te uită, asta-i acum. [Var.: (1, reg.) , (2, pop.) dec interj.] - Onomatopee.

Sursa : DEX '98

 

DE^3 interj. Exclamație cu care se îndeamnă caii la mers. - Onomatopee.

Sursa : DEX '98

 

DE^4 prep. I. (Introduce un atribut) 1. (Atributul exprimă natura obiectului determinat) Spirit de inițiativă. Vinde țesături de cele mai noi. ** (În titlurile de noblețe) Ducele de Burgundia. 2. (Atributul exprimă materia) a) (Materia propriu-zisă din care este confecționat un lucru) Făcut din... Căsuța lui de paiantă. b) (Determinând un substantiv cu înțeles colectiv, atributul arată elementele constitutive) Compus din... Roiuri de albine. 3. (Atributul arată conținutul) Care conține, cu. Un pahar de apă. 4. (Atributul exprimă un raport de filiație) Un pui de căprioară. 5. (Atributul arată apartenența) Crengi de copac. 6. (Atributul arată autorul) Un tablou de Țuculescu. 7. (Atributul determinând substantive de origine verbală sau cu sens verbal, arată:) a) (Subiectul acțiunii) Început de toamnă; b) (Obiectul acțiunii) Constructor de vagoane. 8. (Atributul exprimă relația) În ce privește. Prieten de joacă. 9. (Atributul arată locul) a) (locul existenței) Care se găsește (în, la), din partea... * (În nume topice) Filipeștii de Pădure; b) (punctul de plecare în spațiu) Plecarea de acasă; c) (atributul exprimă concomitent și natura obiectului determinat) Aer de munte. 10. (Atributul arată timpul) Care trăiește sau se petrece în timpul..., care datează din... Plănuiau amândoi viața lor de mâine. * Loc. adj. De zi cu zi = zilnic. 11. (Atributul arată proveniența) Cizme de împrumut. 12. (Atributul arată destinația obiectului determinat) Sală de dans. 13. (Atributul reprezintă termenul care în realitate este determinat de calificativul precedent) Primi o frumusețe de cupă. * Loc. adj. Fel de fel de... = felurite. II (Introduce un nume predicativ) 1. (Numele predicativ exprimă natura obiectului determinat) Cine e de vină? * Expr. A fi de... = a avea... Suntem de aceeași vârstă. ** (Numele predicativ arată materia) Făcut din... Haina e de tergal. ** (Numele predicativ exprimă apartenența) Era de-ai noștri. 2. (Predicatul nominal, alcătuit din verbul "a fi" și un supin, exprimă necesitatea) E de preferat vii. III (Introduce un complement circumstanțial de loc) 1. (Complementul arată locul de plecare al acțiunii) Din locul... (sau dintr-un loc). Se ridică de jos. 2. Complementul arată locul unde se petrece acțiunea) În, la. IV (Introduce un complement circumstanțial de timp) 1. (Complementul arată momentul intițial al acțiunii) Începând cu... De mâine. 2. (Complementul arată timpul în care se petrece acțiunea) La, cu ocazia... De Anul Nou merg la mama. 3. (Leagă elemente de același fel care se succedă în timp) După, cu: a) (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de timp) Zi de zi. An de an; b) (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de mod) Fir de fir; c) (în construcții cu funcțiune de complement circumstanțial de loc) Casă de casă = (în toate casele, pretutindeni); d) (în construcții cu funcțiune de complement direct) Om de om (= pe toți oamenii); e) în construcții cu funcțiune de subiect) Trece spre miazănoapte nor de nor. 4. (Complementul are sens iterativ) A văzut filmul de trei ori. V. (Introduce un complement circumstanțial de cauză) Din cauza... ** (Complementul este exprimat prin adjective) Din cauză sunt (ești etc.) sau eram (am fost etc.)... Și plângeam de supărată. VI. (Introduce un complement circumstanțial de scop) Pentru. Roșii de salată. ** (Complementul este exprimat printr-un verb la supin) Ca ..., pentru a... VII (Introduce un complement circumstanțial de mod) 1. (În loc. adv.) De fapt. De bună seamă. 2. (Complementul arată cantitatea, măsura) Ușă înaltă de trei metri. ** (Complementul arată mijlocul de schimbare, de cumpărare sau de vânzare) În schimbul a..., cu..., pentru... 3. (Complementul are și sens consecutiv; în loc. adj. și adv.) De moarte = îngrozitor, teribil. De minune = admirabil. De mama focului = cu mare intensitate, în gradul cel mai înalt. 4. (Complementul determină un adjectiv sau un adverb la gradul pozitiv) Aud cât se poate de bine. ** (Determinând un adverb la gradul comparativ, complementul exprimă gradul de comparație) Mai presus de toate îmi place muzica. VIII. (Introduce un complement circumstanțial de relație) În ce privește, cât despre, privitor la...: a) (complementul determină un adjectiv) Bun de gură; b) (complementul determină o construcție folosită ca termen de comparație) De iute, e iute ca focul; c) (complementul determină un verb) De foame răbda, dar mi-e somn. IX. (Introduce un complement de agent) Aceste adunări se convocau de sindicatul întreprinderii. X. (Introduce un complement indirect) 1. (După verbe) S-a apropiat de mine. 2. (După expresii verbale ca "e bine" si după interjeții ca "vai") Pentru. * Expr. A fi ceva (sau a nu fi nimic) de cineva (sau de capul cuiva) = a avea o oarecare valoare (sau a nu avea nici una). 3. (După verbe ca "a lua", "a lăsa" etc.) Ca, drept. M-a luat de nebun. 4. (În legătură cu construcții distributive) Pentru. S-au împărțit câte trei cărți de om. 5. (După adjective ca "vrednic", "demn", "bucuros", etc.) Bucuros de oaspeți. ** (Complementul este exprimat printr-un verb la infinitiv) Capabil de a învăța. XI. (În construcții cu funcțiune de complement direct) 1. (Complementul are sens partitiv) Ceva din, o parte din... Învățăm de toate. 2. (Complementul este exprimat printr-un subiect) În ce privește, cu. Am terminat de scris. * Expr. A avea de (+ supin) = a trebui ..., a voi... 3. (Pop.; înaintea unui verb la infinitiv) A încetat de a plânge. 4. (În imprecații) Bat-o Dumnezeu de babă. XII. (În construcții cu funcțiune de subiect) 1. (Pop.; Construcția prepozițională are sens partitiv) Scrie cu arginţel, de-acela-i puțintel. 2. (Subiectul este exprimat printr-un verb la supin) E ușor de văzut. XIII. 1. (Face legătura dintre numerale cardinale și substantivele determinate) a) (după majoritatea numeralelor cardinale de la 20 în sus) O mie de lei; b) (după numeralele cu valoare nehotărâtă, ca "zeci", "sute" etc.) Mii de fluturi mici albaştri; c) (în structura numeralelor cardinale de la 20.000 în sus, înaintea pluralului "mii") O sută de mii. 2. (face legătura dintre articolul adjectival "cel, cea" și numeralul ordinal, începând de la "al doilea", "a doua") Celui de-al treilea lan. XIV. Element de compunere, formând cuvinte care se scriu împreună, locuțiuni care se scriu în două sau mai multe cuvinte. 1. În adverbe sau locuțiuni adverbiale, ca: deasupra, dedesubt, de aceea, de cu seară etc; 2. În prepoziții sau locuțiuni prepoziționale, ca: despre, dintre, dinaintea, de dindărătul etc. 3. În conjuncții sau locuțiuni conjuncționale, ca: de cum, de când, de vreme ce, deoarece etc. 4. (Rar) Formează substantive, adjective și verbe, ca: decurge, dedulci, demâncare, deplin. - Lat. de.

Sursa : DEX '98

 

DE^5 pron. rel. invar. (Pop.) Care, ce. Omul de-l văzuși. - Et. nec.

Sursa : DEX '98

 

DE^2- elem. des-.

Sursa : neoficial

 

DE^1- pref. "eliminare, opoziție, îndepărtare, separare". (< fr. -, cf. lat. de, fără)

Sursa : neoficial

 

DE pron. v. care, ce.

Sursa : sinonime

 

DE conj. v. când, dacă.

Sursa : sinonime

 

DE prep. 1. (arată conținutul). (Un pahar \~ apă.) 2. (temporal) cu, după. (Zi \~ zi.) 3. (local) în. (O trece \~ partea cealaltă a drumului.) 4. (arată scopul) pentru. (Plantă \~ sămânță.) 5. (arată scopul) ca, drept, pentru, spre. (\~ încercare; \~ exemplu.) 6. (arată natura, proveniența) din. (Făină \~ porumb; masă \~ brad.) 7. (arată obiectul) (înv.) pregiur. (Avea grijă \~ oaspeți.) 8. (arată obiectul) despre. (E vorba \~ el.)

Sursa : sinonime

 

DE conj. 1. (condițional) dacă. (Doar \~ n-ar veni astăzi.) 2. (consecutiv) , încât, (înv. și pop.) cât. (Gemea \~ îți era mai mare mila.) 3. (temporal) dacă. (\~ va fi plec ...) 4. (completiv) , și. (Stai \~ așteaptă.)

Sursa : sinonime

 

de conjcț., prep., pr. invar.

Sursa : ortografic

 

de/dec interj.

Sursa : ortografic

 

DE^3 interj. 1) (se folosește pentru a exprima o atitudine de neîncredere, nedumerire, șovăială, nepăsare etc.) De, ce faci. 2) (se folosește pentru a îndemna caii la mers). /Onomat.

Sursa : NODEX

 

DE^2 prep. 1) (exprimă un raport calificativ, indicând apartenența, calitatea, proveniența, timpul, locul, originea, destinația, posesorul etc.) Un pahar de apă. Voce de bărbat. O felie de pâine. Moară de vânt. Mașină de spălat. Lucru de mână. Schimb de păreri. Coleg de clasă. Gazetă de perete. 2) (exprimă raporturi circumstanțiale, indicând modul, timpul, locul, cauza, scopul etc.) Se face de rușine. A plecat de ieri. Pleacă de acolo. Lucrează de ieri. A repetat de mai multe ori. Bun de glume. Bun de vânzare. 3) (exprimă raporturi completive, indicând obiectul, agentul unei acțiuni) Are de lucru. S-a aflat de el. Este demn de laudă. 4) (servește drept indice al supinului) De vândut. De legănat. De învățat. 5) (exprimă raporturi spațiale, indicând locul situării dincolo de un oarecare obiect) S-a uitat de după ușă. A apărut de după deal. 6) (exprimă raporturi temporale, indicând momentul inițial) A veni de cu zori. Culcatul de cu seară... 7) (exprimă raporturi de agent) Aceste obiecte au fost confecționate de către țărani. 8) (exprimă raporturi spațiale, indicând locul situării) S-a sculat de la masă. A plecat de la oraș. 9) (exprimă raporturi temporale, indicând momentul inițial) Este un an de la balul de absolvire al liceului. 10) (exprimă raporturi spațiale, relevând locul situat în imediată apropiere de ceva sau de cineva.) S-a dus de lângă casă. Livada de lingă sat. 11) (exprimă raporturi spațiale, indicând locul de la suprafața unui obiect) A strânge recolta de pe câmp. Fructele de pe copac. 12) (exprimă raporturi temporale, indicând momentul inițial cu o anumită aproximație) S-a eliberat de pe la amiază. 13) (exprimă raporturi relaționale, indicând obiectul de referire) Secția agricolă de pe lângă Guvernul Moldovei. 14) (exprimă raporturi locative, indicând locul de dincolo de ceva) Vești de peste hotare. 15) (exprimă raporturi locative, indicând locul cu o anumită aproximație) Au apărut de prin alte localități. Oameni de prin părțile Orheiului. 16) (exprimă raporturi temporale, indicând momentul inițial cu o anumită aproximație) Lucrează de prin luna august. 17) (exprimă raporturi spațiale, indicând locul dintre mai multe obiecte) Spațiul de printre clădiri. 18) (exprimă raporturi calificative limitative, indicând momentul final) Sforțările de până acum. 19) (exprimă raporturi calificative limitative, indicând un oarecare fapt ce constituie o limită) Situația social-politică de până la război. 20) (exprimă raporturi spațiale, indicând locul situat mai jos de ceva sau de cineva) A fost scos de sub mașină. /<lat. de

Sursa : NODEX

 

DE^1 conj. 1) (exprimă un raport condițional) Dacă; în caz . De voi prinde a cânta, munții toți s-or legăna. 2) (exprimă un raport concesiv) Cu toate ; deși. 3) (exprimă un raport completiv) . Se întâmplă de pleacă mai înainte. 4) Și. Pleacă de-ți datoria. 5) Ori. De plecăm, de nu plecăm, rămâne totul neschimbat. /cf. alb. de

Sursa : NODEX

 

(de rev./sursă - tavi) CORHĂNÍ, corhănésc, vb. IV. Tranz. A se ocupa cu corhănitul. [DOOM 2]

Sursa : DLRLC

 

(de rev./în contrad. cu DER - tavi) LÉTE subst. (Reg.) Timp liber, liniște. (et. nec.) [DEX, la îndelete]

Sursa : DLRLC

 

de prep. - 1. Indică punctul de proveniență: de undeva, de dincolo de moarte (Goga). - 2. Indică motivul, cauza: degetele rebegite de frig (Macedonski). - 3. Din (indică ceea ce conține): o cupă de aur (Bălcescu). - 4. Cu (indică ceea ce conține). - 5. Indică echivalența cu o unitate de măsură. - 6. (Înv.) Prin (indică mijlocul): de bunătatea făpturiei cunosc pre Ziditoriu (Coresi). - 7. Pentru (indică scopul sau finalitatea): cum dorește cerbul fîntîna (Dosoftei); Florica nu-i de tine (Alecsandri). - 8. Indică separația. - 9. Funcție partitivă: de toate cele ce i-au trebuit (Neculce). - 10. Funcție distributivă. - 11. Funcție ordinală. - 12. La (indică direcția). - 13. (Înv.) Ca, decît (funcție comparativă): de vulpile și păsările mai sărac iaste (Coresi), (astăzi se preferă decît). - 14. Funcție atributivă: ai făcut moarte de Grec (Alecsandri); nevasta i-a murit de tînără (Sadoveanu). - 15. Care (funcție relativă): era un om de avea o rană (Dosoftei). - 16. Funcție copulativă: prostul de Ion. - 17. Funcție expletivă: ori tu n’ai văzut de-un zid păsărit (Popular Tocilescu). - Mr., megl. di, istr. de. Lat. de (Pușcariu 491; Candrea-Dens., 474; REW 2488; Tiktin); cf. it. di, prov., fr., cat., sp., port. de. Cf. cuvîntul următor. În compunerea de-a forma cu s. și adj. un mare număr de locuțiuni adv. Cf. Moser 418-20. Comp. dacă, conj. (de cînd, cînd, introduce o subordonată temporală; cu condiția, introduce o subordonată condițională), rezultat al lui de și , cf. fr. dès que sp. desde que. Compunerea ar putea fi romanică, forma intermediară deacă, cu e diftongat, apare în sec. XVI-XVII (Tiktin și Scriban o consideră a proveni de la de și ca). Cf. N. Drăganu, Conj. de și dacă, Dacor., III, 251-84. Miklosich, Et. Wb., deducea din rom. rut. dak "astfel", bg. dakle "astăzi", ceea ce nu pare posibil (cf. Berneker 177). Decît, conj. (ca, introduce al doilea membru al unei comparații de neegalitate; ci, mai curînd, contrapune un concept afirmativ unui concept negativ anterior; numai, doar, funcție adv.), de la de și cît (cf. numaidecît, adv., imediat; nicidecît adv., în nici un caz). Deci, adv. (atunci; prin urmare, așa fiind, introduce concluzia unui silogism), de la de și aci (înv., deci), cf. de aci înainte, fr. dorénavant. Din, prep. (de la, indică punctul de plecare, începutul, momentul inițial, cauza, materia, instrumentul, modul, partea), comp. de la de și în (în texte din sec. XVI, deîn, den). Cf. dintre, prep. (de) comp. de la de și între, cf. gal. înv. dentre; dintru, prep. (de la), comp. de la de și întru. - Din (mr., megl. din) formează de asemenea loc. adv., cf. dinafară; dinapoi; dinăuntru; dincoace; dincolo; dindată etc. În general, acestor comp. le corespund formațiile respective cu prep. în: înafară, înapoi, etc. Cf. dar.

Sursa : etimologic

 

de conj. - 1. Și (funcție copulativă): abia au scăpat puținei de au fugit (Neculce). - 2. Pentru (funcție consecutivă): fu trimis de liniști tulburările (Bălcescu); se uscase de se făcuse cîrlig (Ispirescu). - 3. Dacă (funcție condițională): de nu era bărbatu-meu, puteai mori (Alecsandri). Este neîndoios cuvînt identic cu prep. de. Funcția copulativă coincide cu uzul lui de relativ (15 și 16); iar funcția consecutivă coicide cu uzul lui de 7 anterior. Totuși, se consideră adesea este vorba de un cuvînt diferit; după Cihac, II, 92, ar deriva de la conj. sl. de, rus. de "pentru ", slov. de "pentru ca"; iar Tiktin se gîndește la alb. the "și".

Sursa : etimologic

 

de interj. - Ia te uită, asta-i acum (exprimă o reticență, adesea pur și simplu emfatică). Var. (Mold.) dec, deh. - Mr. de. Creație expresivă, cf. ngr. ???, alb., sb., cr. de. Hasdeu, Cuv. din Bătrîni, I, 275 credea este vorba de un cuvînt dac.

Sursa : etimologic

 

de-. - Prefix neologic, care adaugă anumitor cuvinte ideea de privațiune sau suprimare: decolora, denatura, deplasa etc. În marea majoritate a cazurilor, aparține împrumuturilor străine, în general din fr.; nu pare a fi fost productiv în cadrul rom.

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruDE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 2767 pentruDE.

Mihai Eminescu - De-oi adormi

... Mihai Eminescu - De-oi adormi De-oi adormi... (variantă) de Mihai Eminescu De-oi adormi curînd   În noaptea uitării, Să mă duceți tăcînd   La marginea mării. Nu voi sicriu bogat,   Făclie și flamuri, Ci-mi împletiți un pat ... mi fie somnul lin   Și codrul aproape, Luceasc-un cer senin   Pe-adîncile ape, Care-n dureri adînci   Se nalță la maluri, S-ar atîrna de stînci   Cu brațe de valuri, Se nalță, dar recad   Și murmură-ntr-una, Cînd pe păduri de brad   Alunecă luna. Și nime-n urma mea   Nu-mi plîngă la creștet, Doar moartea glas să dea   Frunzișului veșted. Să treacă lin prin vînt ... floarea. Cum n-oi mai fi pribeag   De-atunci înainte, M-or troieni cu drag   Aduceri aminte, Ce n-or ști că privesc   O lume de

 

Duiliu Zamfirescu - De la villa Tusculana

... Duiliu Zamfirescu - De la villa Tusculana De la villa Tusculana de Duiliu Zamfirescu (dactili și trochei) Tristele umbre se lasă pe văi de sus de pe dealuri Singure, palide, pline de-o lume vie de basme: Bradul, umbrela și-o-ntinde pe muchea arsei coline; Mierla șăgalnică țipă prin grase tufe de lauri. Cicero, vechiule stâlp al acestor clasice locuri, Scoală din pulberea vremilor. Uite: colo, pe valea Tibrului, urmele Romei antice tremură încă. Umbro-sabelii și ... Piatra și lancea, și focul din vatra Vestei fecioare, Toate sunt încă și azi în ființă. Timpul și forma Par că se schimbă. “Plin de un dor fără sațiu de lumea vremilor duse, Timpul și forma de astăzi mă lasă rece ca ghiața. Toate sunt încă-n ființă și totuși toate sunt moarte. Ochi-mi, o nobile Marcu Terențiu, cată spre tine ...

 

Miron Costin - De neamul moldovenilor

... Miron Costin - De neamul moldovenilor De neamul moldovĂ©nilor, din ce țară au ieșit strămoșii lor de Miron Costin Cuprins 1 Predoslovie, adecă cuvântare dintăi de descălecatul țărâi cel dintăi și a neamului moldovenescÅ­ 2 Cap. I - de Italia 3 Capul al doilea - Pentru împărăiia râmului 4 Capul al treilea - De Dachiia 5 Capul al patrulea - De Traian-împăratul 6 Cap al cincilea - Aicea vine rândul să pomenim de cetățile ce se află aicea în ară la noi 7 Capul al șaselea - De numerile neamului acestor țări și de port și de limba graiului, de unde au luat, așijderea și de tunsura, carei să află și acmu la prostime pe supt munte, lăcuitorii ce suntu și de lĂ©ge creștinească, de unde au luat 8 Cap al șeptilea și cel de pre urmă - vini rândul a arăta cât au trăit aceste locuri cu oameni după descălicarea lui Traian cu românii de la Italiia Predoslovie, adecă cuvântare dintăi de descălecatul țărâi cel dintăi și a neamului moldovenescÅ­ Către cititoriu Începutul țărâlor acestora și neamului moldovenescÅ­ și muntenescÅ­ și câți sunt și în ... Scripturi avem și sfânta credință a noastră creștinească și mântuirea noastră cu pogorârea fiilui lui Dumnezeu și împelițarea cuvântului lui, cel mai denainte ...

 

Alexandru Macedonski - De-mi spui...

... Alexandru Macedonski - De-mi spui... De-mi spui... de Alexandru Macedonski Publicată în Contemporanul , I, 5, septembrie 1881, p. 180, datată: "1881, aug. în 23", semnată Luciliu. De-mi spui cine-a dat viața întâiului atom, De-mi spui de unde vine pe lume întâiul om, De-mi spui unde să află ființa prea putinte Ce lumea a creat-o zicând două cuvinte, De-mi spui de ce e lumea și care-i ținta sa, De ce se mișcă totul și-n veci se va mișca, De

 

Vasile Alecsandri - De crezi în poezie

... Vasile Alecsandri - De crezi în poezie De crezi în poezie... de Vasile Alecsandri De crezi în poezie, În sfânta armonie Din boltele cerești, Când noaptea-nseninată Lucește-ncoronată De stele ce iubești; De crezi în tinerețe, În gingașa frumsețe Ce-aprinde dulce dor, Și-n tainica uimire Ce-nsuflă-a ta privire, O! scumpul meu odor ...

 

Mihai Eminescu - De-aș avea

... Mihai Eminescu - De-aş avea De-aș avea de Mihai Eminescu De-aș avea și eu o floare Mindră, dulce, răpitoare Ca și florile din mai, Fiice dulce a unui plai, Plai rîzînd cu iarbă ... se pierde Undoind încetișor, Șoptind șoapte de amor; De-aș avea o floricică Gingașă și tinerică, Ca și floarea crinului, Alb ca neaua sînului, Amalgam de-o roz-albie Și de una purpurie, Cîntind vesel și ușor, Șoptind șoapte de amor; De-aș avea o porumbiță Cu chip alb de copiliță, Copiliță blîndișoară, Ca o zi de primăvară, Cîtu-ti ține ziulița I-aș cînta doina, doinița, I-aș cînta-o-ncetișor, Șoptind șoapte de

 

Mihai Eminescu - De-atâtea ori...

... Mihai Eminescu - De-atâtea ori... De-atâtea ori... de Mihai Eminescu De-atâtea ori am fost să mor, De dragul dragii mele... Ce s-au ales de-atât amor, O, stele, eternelor stele? Și viața toată mi-am închis Gonind la idealuri... Ce s-au ales de

 

Mihai Eminescu - De-oi adormi...

... Mihai Eminescu - De-oi adormi... De-oi adormi... (variantă) de Mihai Eminescu De-oi adormi curînd   În noaptea uitării, Să mă duceți tăcînd   La marginea mării. Nu voi sicriu bogat,   Făclie și flamuri, Ci-mi împletiți un pat ... mi fie somnul lin   Și codrul aproape, Luceasc-un cer senin   Pe-adîncile ape, Care-n dureri adînci   Se nalță la maluri, S-ar atîrna de stînci   Cu brațe de valuri, Se nalță, dar recad   Și murmură-ntr-una, Cînd pe păduri de brad   Alunecă luna. Și nime-n urma mea   Nu-mi plîngă la creștet, Doar moartea glas să dea   Frunzișului veșted. Să treacă lin prin vînt ... floarea. Cum n-oi mai fi pribeag   De-atunci înainte, M-or troieni cu drag   Aduceri aminte, Ce n-or ști că privesc   O lume de

 

Veronica Micle - De-ai ști...

... Veronica Micle - De-ai şti... De-ai ști... de Veronica Micle De-ai ști, iubite, cât de mult Mi-i dor ca glasul tău s-ascult, Ai veni pe-aripi de vânt Și mi-ai spune un cuvânt. Vorba fie rea sau bună, Am vorbi-o împreună, M-ai vedea, eu te-aș privi, Vorbele s ... Tu mi-ai spune una mie, Eu ți-aș spune multe ție Făr-de rost și chibzuire, Însă toate de iubire. Vino dar pe-aripi de vânt, Vin de-mi spune un cuvânt, Că mi-i dor atât de

 

Ștefan Octavian Iosif - De urît

... Ştefan Octavian Iosif - De urît De urît de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție Aici sunt flori. S-or veșteji și-aceste, Cum alte multe-n șir se veștejiră... Aceasta-i scrisa ... miră — Mănunchiul mîndru pentru cine este ? Iubesc o Viorică din poveste, Și ei îi cumpăr flori și-i zic din liră. Visez, în ceasuri de melancolie, Că vine-ncet, ș-așază lîngă mine, Șoptindu-mi basme, cîntece, secrete... Știu bine eu că e o nebunie, Și tot aștept, și dînsa ...

 

Alexandru Macedonski - De-aș ști...

... Alexandru Macedonski - De-aş şti... De-aș ști... de Alexandru Macedonski De-aș ști că lacrimile mele S-ar preschimba-n mărgăritare, Din ele ca să-ți fac avere, Le-aș plânge fără de-ncetare. De-aș ști că sângele din mine S-ar preschimba în râu de

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruDE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 401 pentruDE.

Genesa Capitol 30

... Cînd a văzut Lea că nu mai naște, a luat pe roaba sa Zilpa, și a dat -o lui Iacov de nevastă. 10 Zilpa, roaba Leii, a născut lui Iacov un fiu. 11 ,,Cu noroc!`` a zis Lea. De aceea i -a pus numele Gad (Noroc). 12 Zilpa, roaba Leii, a născut un al doilea fiu lui Iacov. 13 ,,Ce ... i -a răspuns: ,,Știi cum ți-am slujit, și cum ți-au propășit vitele cu mine; 30 căci puținul pe care -l aveai înainte de venirea mea, a crescut mult, și Domnul te -a binecuvîntat ori încotro am mers eu. Acum, cînd am să muncesc și ... pe ele, și toți mieii cari erau negri. Le -a dat în mînile fiilor săi. 36 Apoi a pus o depărtare de trei zile de drum între el și Iacov; și Iacov păștea celelalte oi ale lui Laban. 37 Iacov a luat nuiele verzi de plop, de migdal și de platan; a despoiat de ...

 

Numeri Capitol 21

... va trăi.`` 9 Moise a făcut un șarpe de aramă, și l -a pus într`o prăjină; și oricine era mușcat de un șarpe, și privea spre șarpele de aramă, trăia. 10 Copiii lui Israel au plecat, și au tăbărît la Obot. 11 Au plecat din Obot, și au tăbărît la Iie-Abarim, în ... fața Moabului, spre răsăritul soarelui. 12 De acolo au plecat, și au tăbărît în valea Zered. 13 De acolo au plecat și au tăbărît dincolo de Arnon, care curge prin pustie, ieșind din ținutul Amoriților; căci Arnonul face hotarul Moabului, între Moab și Amoriți. 14 De aceea se zice în cartea Războaielor Domnului: ,,Vaheb în Sufa, Șivoaiele Arnonului, 15 Și scurgerile șivoaielor, Cari se întind înspre Ar și se ating cu ... 31 Israel s`a așezat astfel în țara Amoriților. 32 Moise a trimes să iscodească Iaezerul. Au luat satele cari țineau de el, și au isgonit pe Amoriții cari erau în ele. 33 Au schimbat apoi drumul, și s` -au suit pe drumul care duce la Basan ... ...

 

Ieremia Capitol 23

... Ieremia Capitol 23 Ieremia 22 Ieremia Capitol 23 1 ,,Vai de păstorii cari nimicesc și risipesc turma pășunei mele, zice Domnul.`` 2 ,,De aceea, așa vorbește Domnul, Dumnezeul lui Israel, împotriva păstorilor cari pasc pe poporul meu: ,Pentrucă Mi-ați risipit oile, le-ați izgonit, și nu v ... în țara lor.` 9 Asupra proorocilor. ,,Inima îmi este zdrobită în mine, toate oasele îmi tremură; sînt ca un om beat, ca un om amețit de vin, din pricina Domnului și din pricina sfintelor Lui cuvinte. 10 Căci țara este plină de preacurvii, și țara se jălește din pricina jurămintelor; cîmpiile pustiei sînt uscate.`` Toată alergătura lor țintește numai la rău, și toată vitejia lor este pentru ... trebuit să spună cuvintele Mele poporului Meu, și să -i întoarcă dela calea lor rea, dela răutatea faptelor lor!`` 23 ,,Sînt Eu numai un Dumnezeu de aproape, zice Domnul, și nu sînt Eu și un Dumnezeu de departe? 24 Poate cineva să stea într`un loc ascuns fără să -l văd Eu? zice Domnul. Nu umplu Eu cerurile și pămîntul? zice Domnul ... și rătăcesc pe poporul Meu, cu minciunile și cu îndrăzneala lor; nu i-am trimes Eu, nu Eu le-am dat poruncă, și nu sînt ...

 

Ieremia Capitol 48

... depărtate, fie apropiate. 25 Tăria Moabului este frîntă, și brațul lui zdrobit, zice Domnul.`` 26 ,,Îmbătați -l, căci s`a semețit împotriva Domnului! De aceea, prăvălească-se Moabul în vărsătura lui, și să ajungă de rîs și el! 27 N`a fost Israel de rîsul tău? A fost prins el oare printre hoți, de dai din cap, ori de cîte ori vorbești de el? 28 Părăsiți cetățile, și locuiți în stînci, locuitori ai Moabului! Și fiți ca porumbeii, cari își fac cuibul pe marginea peșterilor! 29 Am auzit ... înfumurarea lui, de trufia lui, de semețirea lui, și de inima lui îngîmfată.`` 30 ,,Cunosc, zice Domnul, înfumurarea lui, lăudăroșeniile lui deșarte, și faptele lui de nimic.`` 31 ,,De aceea gem pentru Moab, și mă jălesc pentru tot Moabul; oamenii suspină pentru cei din Chir-Heres. 32 Vie din Sibma, te plîng mai mult ... Pe toate acoperișurile Moabului și în piețe, sînt numai bocete, pentrucă am sfărîmat Moabul ca pe un vas fără preț, zice Domnul.`` 39 ,,Cît este de sfărîmat Moabul! Gemeți! Cît de rușinos întoarce Moabul spatele! Moabul ajunge astfel de rîs și

 

Ezechiel Capitol 36

... Dumnezeu: ,Da, pentrucă din toate părțile au voit să vă pustiiască și să vă înghită, ca să ajungeți moștenirea altor neamuri, și pentrucă ați fost de batjocura și de ocara popoarelor, 4 de aceea, munți ai lui Israel, ascultați Cuvîntul Domnului Dumnezeu! Așa vorbește Domnul Dumnezeu munților și dealurilor, rîurilor și văilor, dărîmăturilor pustii și cetăților părăsite, cari ... din toate țările, și vă voi aduce iarăș în țara voastră. 25 Vă voi stropi cu apă curată, și veți fi curățiți; vă voi curăți de toate spurcăciunile voastre și de toți idolii voștri. 26 Vă voi da o inimă nouă, și voi pune în voi un duh nou; voi scoate din trupul vostru inima de ... printre neamuri. 31 Atunci vă veți aduce aminte de purtarea voastră cea rea, și de faptele voastre, cari nu erau bune; vă va fi scîrbă de voi înșivă, din pricina nelegiuirilor și urîciunilor voastre. 32 Și toate aceste lucruri nu le fac din pricina voastră, zice Domnul Dumnezeul, să știți! Rușinați ... sădit ce era pustiit. Eu, Domnul, am vorbit, și voi și face.`` 37 Așa vorbește Domnul dumnezeu: ,,Iată în ce privință Mă voi lăsa înduplecat de ...

 

Genesa Capitol 29

... ce locuiesc la Răsărit. 2 S`a uitat înainte, și iată că pe cîmp era o fîntînă; și lîngă ea erau trei turme de oi, cari se odihneau; căci la fîntîna aceasta obicinuiau ciobanii să-și adape turmele. Și piatra de pe gura fîntînii era mare. 3 Toate turmele se strîngeau acolo; ciobanii prăvăleau piatra de pe gura fîntînii, adăpau turmele, și apoi puneau piatra iarăș la loc pe gura fîntînii. 4 Iacov a zis păstorilor: ,,Fraților, de unde sînteți?`` ,,Din Haran,`` au răspuns ei. 5 El le -a zis: ,,Cunoașteți pe Laban, fiul lui Nahor?`` ,,Îl cunoaștem,`` i-au răspuns ... tare. 12 Iacov a spus Rahelei că este rudă cu tatăl ei, că este fiul Rebecii. Și ea a dat fuga de a spus tatălui său. 13 Cum a auzit Laban de Iacov, fiul sorei sale, i -a alergat înainte, l -a îmbrățișat, l -a sărutat, și l -a adus ... a pus numele Levi (Alipire). 35 A rămas iarăș însărcinată, și a născut un fiu; și a zis: ,, ...

 

Isaia Capitol 1

... Domnului, căpetenii ale Sodomei! Ia aminte la Legea Dumnezeului nostru, popor al Gomorei! 11 ,,Ce-Mi trebuie Mie mulțimea jertfelor voastre, zice Domnul. Sînt sătul de arderile de tot ale berbecilor, și de grăsimea vițeilor; nu-Mi place sîngele taurilor, oilor și țapilor. 12 Cînd veniți să vă înfățișați înaintea Mea, cine vă cere astfel de lucruri, ca să-Mi spurcați curțile? 13 Nu mai aduceți daruri de mîncare nefolositoare, căci Mi -e scîrbă de tămîie! Nu vreau luni noi, Sabate și adunări de sărbătoare, nu pot să văd nelegiuirea unită cu sărbătoarea! 14 Urăsc lunile voastre cele noi și praznicele voastre; Mi-au ajuns o povară, nu le ... Învățați-vă să faceți binele, căutați dreptatea, ocrotiți pe cel asuprit, faceți dreptate orfanului, apărați pe văduvă!`` - 18 ,,Veniți totuș să ne judecăm, zice Domnul. De vor fi păcatele voastre cum e cîrmîzul, se vor face albe ca zăpada; de vor fi roșii ca purpura, se vor face ca lîna. 19 De veți voi și veți asculta, veți mînca cele mai bune roade ale țării; 20 dar de nu veți voi și nu veți asculta, de ...

 

Isaia Capitol 5

... a descoperit Domnul oștirilor: ,,Hotărît, aceste case multe vor fi pustiite, aceste case mari și frumoase nu vor mai fi locuite. 10 Chiar zece pogoane de vie nu vor da decît un bat, și un omer de sămînță nu va da decît o efă. 11 Vai de cei ce disdedimineață aleargă după băuturi amețitoare, și șed pînă tîrziu noaptea și se înferbîntă de vin! 12 Arfa și alăuta, timpana, flautul și vinul le înveselesc ospețele; dar nu iau seama la lucrarea Domnului, și nu văd lucrul mînilor Lui ... 20 Vai de cei ce numesc răul bine, și binele rău, cari spun că întunerecul este lumină, și lumina întunerec, cari dau amărăciunea în loc de dulceață, și dulceața în loc de amărăciune! 21 Vai de cei ce se socot înțelepți, și se cred pricepuți! 22 Vai de cei tari cînd este vorba de băut vin, și viteji cînd este vorba de amestecat băuturi tari; 23 cari scot cu fața curată pe cel vinovat, pentru mită, și iau drepturile celor nevinovați! 24 De aceea, cum mistuie o limbă de ...

 

Ieremia Capitol 16

... în locul acesta, despre mamele cari -i vor naște, și despre tații lor cari le vor da naștere în țara aceasta: 4 vor muri doborîți de boala rea. Nimeni nu -i va plînge, nici nu -i va îngropa, ci vor fi ca un gunoi pe pămînt; vor pieri de sabie și de foamete; și trupurile lor moarte vor sluji ca hrană păsărilor cerului și fiarelor pămîntului.`` 5 ,,Căci așa vorbește Domnul: ,Să nu intri în nici o ... s`au închinat înaintea lor; iar pe Mine M`au părăsit, și n`au păzit Legea Mea! 12 Și voi ați făcut și mai rău de cît părinții voștri; căci iată că fiecare umblați după pornirile inimii voastre rele, și nu m`ascultați. 13 De aceeea, vă voi muta din țara aceasta într`o țară, pe care n`ați cunoscut -o, nici voi, nici părinții voștri; și acolo, veți sluji ... 17 Căci ochii Mei sînt cu luare aminte la toate căile lor; ele nu sînt ascunse înaintea Feții Mele, și nelegiuirea lor nu este ascunsă de privirile Mele. 18 De aceea le voi răsplăti mai întîi îndoit nelegiuirea și păcatul lor, pentrucă Mi-au spurcat țara, pentrucă Mi-au umplut moștenirea cu trupurile moarte ale

 

Ieremia Capitol 18

... că -l voi sădi. 10 Dar dacă neamul acesta face ce este rău înaintea Mea, și n`ascultă glasul Meu, atunci Îmi pare rău și de binele, pe care aveam de gînd să i -l fac.`` 11 ,,De aceea, vorbește acum oamenilor lui Iuda și locuitorilor Ierusalimului, și zi: ,Așa vorbește Domnul: Iată, pregătesc o nenorocire împotriva voastră, și fac un plan împotriva ... urzim rele împotriva lui Ieremia! Căci doar nu va pieri Legea din lipsă de preoți, nici sfatul din lipsă de înțelepți, nici cuvîntul din lipsă de prooroci. Haidem să -l ucidem cu vorba, și să nu luăm seama la toate vorbirile lui!`` 19 ,,Ascultă-mă, Doamne, și auzi glasul protivnicilor mei ... groapă ca să-mi ia viața. Adu-Ți aminte că am stat înaintea Ta, ca să vorbesc bine pentru ei, și să abat mînia Ta de la ei. 21 De aceea, dă pe copiii lor pradă foametei, și doboară -i cu sabia! Nevestele lor să fie lipsite de copii și să rămînă văduve, și bărbații lor să fie luați de ciumă; tinerii lor să fie uciși de ...

 

Ieremia Capitol 49

... Amon. Așa vorbește Domnul: ,,N`are Israel fii? Și n`are moștenitori? Atunci pentruce stăpînește Malcom Gadul, și locuiește poporul lui în cetățile lui? 2 De aceea, iată că vin zile, zice Domnul, cînd voi face să răsune strigătul de război împotriva Rabei copiilor lui Amon. Ea va ajunge un morman de dărîmături, și satele sale vor fi arse de foc. Atunci Israel va izgoni, pe cei ce -l izgoniseră, zice Domnul.`` 3 ,,Gemi, Hesbonule, căci Ai este pustiit! Strigați, fiicele Rabei, îmbrăcați-vă cu ... groaza, îl apucă neliniștea și durerile, ca pe o femeie în durerile nașterii. - 25 ,,Ah! cum nu este cruțată cetatea slăvită, cetatea bucuriei mele!`` - 26 ,,De aceea tinerii ei vor cădea pe ulițe, și toți bărbații ei de război vor pieri în ziua aceea, zice domnul oștirilor.`` 27 ,,Voi pune foc zidurilor Damascului, și va mistui casele împărătești din ben-Hadad.`` 28 Asupra ... aduce nenorociri peste ei, mînia Mea aprinsă, zice Domnul, și -i voi urmări cu sabia, pînă ce îi voi nimici.` 38 Îmi voi așeza scaunul de domnie în Elam, și -i voi nimici împăratul și căpeteniile, zice Domnul.`` 39 ,,Dar în zilele de apoi voi aduce înapoi pe prinșii

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinBiblie...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruDE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 1092 pentruDE.

DEȘERTIC

... DEȘÉRTIC , - Ă , deșertici , - ce , adj . De

 

DEȘERTIFICARE

... DEȘERTIFICÁRE , deșertificări , s . f . Transformare a unei regiuni în deșert . - De

 

DEȘABLONIZA

... DEȘABLONIZÁ , deșablonizez , vb . I . Tranz . ( Rar ) A elibera de

 

DEȘCHIDE

DEȘCHÍDE vb . III . v .

 

DEȘCHIDERE

DEȘCHÍDERE s . f . v .

 

DEȘCHIS

DEȘCHÍS , - Ă - Ă adj . v .

 

DEȘELA

DEȘELÁ^2 vb . I . v . deșeua . DEȘELÁ^1 , deșél , vb . I . Tranz . A îndoi , a vătăma , a frânge spinarea unui animal sau , p . ext . , a unui om cu poveri ori cu eforturi prea mari sau cu lovituri puternice ; a

 

DEȘELAT

... DEȘELAT ^3 , - Ă adj . v . deșeuat . DEȘELÁT^2 , - Ă deselați , - te , adj . ( Despre animale , p . ext . despre oameni ) Care are spinarea îndoită , vătămată , frântă de poveri , de eforturi prea mari sau de lovituri ; spetit ; p . ext . foarte obosit . - V. deșela^1 . DEȘELÁT^1 s . n . Faptul de

 

DEȘERT

... ÁRTĂ , deșerți , - arte , ( 1 ) adj . , deșerturi , ( II ) s . n . I. Adj . 1. Care nu conține nimic în interior ; gol . 2. ( Despre terenuri , țări , regiuni ) Lipsit de vietăți și de vegetație ; pustiu . 3. Fig . Lipsit de temei ; amăgitor . 4. Fig . Fără rezultat ; nefolositor , zadarnic . II. S . n . 1. Spațiu gol ; pustietate . 2. Regiune cu climă aridă , cu ploi extrem de puține , în care viața vegetală și animală este foarte redusă , iar populația foarte rară ; pustiu ; 3. ( În limbajul bisericesc ; în expr . ) A lua ...

 

DEȘERTA

... DEȘERTÁ , deșért , vb . I . ( Pop . ) 1. Tranz . A scoate întregul conținut dintr - un recipient . 2. Refl . ( Despre locuri populate de

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...