|
|
||
|
Vezi și:ROȘU,
DINTRU,
ȚINE
... Mai multe din DEX...
DE FOC - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru DE FOCRezultatele 1 - 10 din aproximativ 802 pentru DE FOC. Antioh Cantemir - Focul și statuia de ceară ... Antioh Cantemir - Focul şi statuia de ceară Un vărsător de ceară ca meșter iscusit A nimerit odată un chip desăvârșit. Delicatețea, părul și zâmbitoarea față Îi dă înfățoșărei un aer de viață, Dar din nenorocire el chipul a lăsat Pe lângă foc la care a fost și prelucrat. Nu este de mirare că statuia de ceară, S-a risipit îndată aproape stând de pară. De ai făcut un lucru și vrei ca să-l păstrezi Pentru viitorie, apoi să depărtezi Tot răul de Vasile Alecsandri - Arză-l focul de bărbat ... Vasile Alecsandri - Arză-l focul de bărbat Arză-l focul de bărbat! A venit aseară beat Și de mine s-a legat. Eu i-am zis: ,,Vedea-te-aș mut! Că nu ești om priceput. Cum te-arăți, cum lenevești, De ... Vasile Alecsandri - Muntele de foc ... Vasile Alecsandri - Muntele de foc Muntele de foc [1] de Vasile Alecsandri Legendă din Munții Apenini Pe cei munți pustii, sălbatici, Din Lombardo-Veneție, Unde noaptea în orgie S-adun demonii lunatici, Hoți de moarte doisprezece Stau în rond sub vântul rece Care șuieră și trece! Focul cerului s-aprinde, Urmărit de groaznic tunet, Și al munților răsunet Printre văi adânci se-ntinde. Hoții râd cu voie bună. Șeful lor, purtând cunună, Cântă astfel în furtună: Varsă ... al lui suflet se-ntărește! Tremure-se tot în lume Cât va fierbe sânge-n mine! Facă-și cruce și se-nchine Cel ce-aude de-al meu nume. Eu sunt brațul care frânge! Eu sunt ochiul ce nu plânge! Eu sunt gura ce bea sânge! Abia zice, și deodată Cade ... cerului săgeată!... De-atunci mii de focurele, Limbi de pară albăstrele, Ard pe locurile-acele! Note ↑ În Munții Apenini, între Giogo și Filigare, aproape de satul Petra Mala, există un fenomen vulcanic foarte curios de observat. Pe suprafața vârfului unui deal, numit Munte de foc, ies din pământ nenumărate limbi de foc care ard necontenit, răspândind noaptea lumini fantastice pe stâncile și pădurile Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Apă și foc ... Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Apă şi foc Apă și foc de Barbu Ștefănescu-Delavrancea De la ștreaja Vergului până la Biserica Delea-Nouă, un nor de praf galben se ridică de la pământ, mânat ca într-o albie printre casele și grădinele șoselei nepietruite. Grânarii se întorc de la sate, de la mori și porturi. Unii încărcați cu vârf pîn’ la cercul coviltirului, alții cu căruțele goale și cu maldăr proaspăt în cadirle. Bicele pocnesc pe ... apele afară din albie cât îți bate ochiul. Dar tu fă-ți gânduri bune, că nimeni nu moare cu zile. Când ai zile, treci prin foc și prin apă și n-ai habar, când nu, te pârjolește cărbunele din lulea și te îneci într-o picătură de apă. O să vie el, o să vie, de i-o fi scris să vie... Astfel îi vorbi tata Motoc și, încolăcind biciul pe dasupra cailor, arse pe naintași, dădu ghies rotașilor și urni ... a aruncat afară din albie, Maria începu să plângă pe-nfundate, înecându-și hohotul, sugrumându-și oftatul și strângându-și copilul la sân, care, neștiutor de grijile și durerile mumii, ațipise, ostenit de drum și ... Duiliu Zamfirescu - De la villa Tusculana ... Duiliu Zamfirescu - De la villa Tusculana De la villa Tusculana de Duiliu Zamfirescu (dactili și trochei) Tristele umbre se lasă pe văi de sus de pe dealuri Singure, palide, pline de-o lume vie de basme: Bradul, umbrela și-o-ntinde pe muchea arsei coline; Mierla șăgalnică țipă prin grase tufe de lauri. Cicero, vechiule stâlp al acestor clasice locuri, Scoală din pulberea vremilor. Uite: colo, pe valea Tibrului, urmele Romei antice tremură încă. Umbro-sabelii și ... Piatra și lancea, și focul din vatra Vestei fecioare, Toate sunt încă și azi în ființă. Timpul și forma Par că se schimbă. “Plin de un dor fără sațiu de lumea vremilor duse, Timpul și forma de astăzi mă lasă rece ca ghiața. Toate sunt încă-n ființă și totuși toate sunt moarte. Ochi-mi, o nobile Marcu Terențiu, cată spre tine ... Ștefan Octavian Iosif - De sărbători ... Ştefan Octavian Iosif - De sărbători De sărbători de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție Afară-i noapte neagră ; vijelie... Se tînguiește vîntul prin cotloane : Adoarme-acum, ca un copil cu toane, Acum ... cheamă dragi icoane Din țara Doinei, dulce Românie ! Văd copilași pe ulițele ninse Umblînd cu steaua și cu Moș-Ajunul Și-aud departe-un cor de glasuri stinse... Aș vrea s-alerg spre el, să-i strîng în brațe, Să-i dăruiesc... dar nu mai e nici unul... Și-o lacrimă ... Dimitrie Anghel - De vorbă cu un afiș ... Dimitrie Anghel - De vorbă cu un afiş De vorbă cu un afiș de Dimitrie Anghel Publicată în Minerva , II, 577, 26 iulie 1910 p. 1. Un afiș uzat, găsit într-o carte, mi-aduce aminte de teatrul vechi și de actorii lui, și mă gîndesc cu ce plăcere mergea lumea la teatru pe vremea aceea, cînd toaleta era de rigoare și cucoanele se găteau ca de bal, ca să vadă și să fie văzute. Era o întrecere între frumoasele de atunci, și pregătirile începeau cu ceasuri înainte. Părul era pus în papiliote de dimineață, fierele de frizat pentru zuluf uri, cari se purtau de-a lungul tîmplelor, stau gata la locul lor. Inelele scumpe, cerceii și brățările erau scoase din bisactele, rochiile încercate și potrivite, și slujnicile ... dormea acum somnul cel din urmă. Mîni grațioase și înmănușate puteau să bată și să cheme, căci mortul ar fi rămas surd la aplauzele atît de iubite într-o vreme. O mască tragică, lipsită de carminul întineritor și de pudra dătătoare de aparențe, care era Madame Lașcu, apăru într-un gang, desenă o siluetă neagră și dispăru. Fața-i era plînsă de adevărate lacrimi, și nu de ... Anton Pann - De cînd ploaia cu cîrnații ... Anton Pann - De cînd ploaia cu cîrnaţii De cînd ploaia cu cîrnații de Anton Pann Demult, în vremea uitată, 0 muiere cînd dregea, De bărbatul ajutată, Cele de lipsă-n argea, Săpînd ei din întîmplare La iepe să facă loc, Au dat peste o căldăre Plină cu gălbinet foc. 0 scot d-acolo îndată, În casă sup pat o duc; Fiind și o groapă gată, Aici iară o astrunc, Zicînd barbatul muierii: - Să taci ... iar fără a se teme Îndată s-a-nfățișat, Căruia-ncepu să-i zică Cu un ton foarte răstit : - Cum tu de n-ai nici o frică Să ții ceea ce-ai găsit? Nu știi că de stăpînire Avem strașnice porunci Pentru așa tăinuire Ca să pedepsim cu munci? De aceea nu ascunde, Ci scoate tot la maidan, C-apoi de nu, vei răspunde În cazne pîn' la un ban. Iar el de aste cuvinte Fără a se-nfricoșa, Cu coraj stînd înainte, Urmează a zice-așa : - Boierule! mie năpaste, Poți să-mi faci ... orice urît, Eu pentru vorbele aste Cu greșală sînt pîrit Că de Vasile Alecsandri - Călătorie în Africa. De la Biaritz la Gibraltar ... Vasile Alecsandri - Călătorie în Africa. De la Biaritz la Gibraltar Călătorie în Africa. De la Biaritz la Gibraltar de Vasile Alecsandri Dlui l. Alecsandri Iubite frate ! --De 12 ani acum, de când călătoresc prin deosebitele părți ale lumii, tu mă urmărești cu ochii și cu sufletul. Dulcea iubire de frați, care ne leagă împreună, naște în inima ta o grijă tainică asupra soartei mele de călător, soartă expusă la tot soiul de întâmplări, și adeseori de pericole. De aceea preocuparea mea cea mai necontenită este de a-ți scrie din toate colțurile pământului unde mă aflu, pentru ca să-ți dau semn de viață și să te îndemn a fi liniștit în privirea mea, căci este un Dumnezeu priitor pentru călători. Eu acum am sosit la ... englezești; și peste câteva ore plec la Maroc, spre a vizita în grabă coastele Africii, pân-a nu intra în Spania. De vroiești a cunoaște cum am făcut drumul până aici, îți trimit jurnalul meu de călătorie. Adio; ia-ți copilița pe brațe și spune-i că moșul ei are să-i aducă de jucărie pe sultanul de Maroc. ( Gibraltar , 1853) Tovarășul meu de drum Malposta Tuluza, Nima, Marsilia Pe mare Muntele Mihai Eminescu - De ce să mori tu%3F ... Mihai Eminescu - De ce să mori tu%3F De ce să mori tu? de Mihai Eminescu Tu nu ești frumoasă, Marta, însă capul tău cel blond Când se lasă cu dulceață peste pieptu-ți ce suspină, Tu îmi pari ... un înger ce se plânge pe-o ruină. Ori o lună gânditoare pe un nour vagabond. Astfel treci și tu prin lume... ca un basmu de proroc! Ești săracă dar bogată, ești mâhnită dar senină! Ce să plângi? De ce să mori tu? Ce poți oare fi de vină Dacă fața ți-e urâtă, pe când anii-ți sunt de foc. Când ai ști tu cât simțirea-ți și privirea-nduioșată Cât te face de plăcută și de demnă de iubit, Tu ai râde printre lacrimi și-ai ascunde negreșit În cosița ta de aur fața-ți dulce și șireată. Altele sunt mai frumoase, mult mai mândre, mai bogate, Dar ca marmura cea rece nu au inimă defel. Pe ... eternitate. Șterge-ți ochii, blondă Marta... ochii-ți negri... două stele Mari, profunzi ca vecinicia și ca sufletu-ți senin. O, nu știi cât e de dulce, de duios și de ... Mihai Eminescu - De-aș muri ori de-ai muri ... vreodată, copilă gânditoare, Crezi c-o să-ncet din stele mai mult a te iubi Și-o să petrec în pace prin lumile de soare, În care-oi dăinui? Nu, nu, copilă scumpă!... De-i auzi în noapte, Când vei veghea în rugă la candela de-argint, De-i auzi cum tristă aripa unei șoapte Te-atinge aiurind, De-i auzi vreo arpă sfărmată, plângătoare, Vuind ca jalea neagră ce geme prin ruini, Să știi că prin a nopții de întuneric mare, La tine, înger, vin! Și să-mi deschizi fereastra, să trec o boare sântă Prin oalele uitate de veștejite flori, Să mângâi cu suflarea-mi a ta față pălindă, Ochii tăi gânditori. Dar de-i muri tu , înger de palidă lumină, O, ce m-aș face-atuncea, mărite Dumnezeu? O să te plâng cu vântul ce fluieră-n ruină În rece zborul său? Înger ... ceriuri, oi plânge al tău nume, L-oi sămăna-n flori palizi și-n stelele de foc, Cânta-te-aș ca și râul cel scuturat de Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DE FOCRezultatele 1 - 3 din aproximativ 3 pentru DE FOC. ... RÓȘU , - IE , roșii , adj . , subst . I. Adj . 1. De culoarea sângelui . 2. Roșcat , roșcovan , arămiu . 3. De culoare rumenă aprinsă . 4. ( Despre metale ) Înroșit în foc ; incandescent . II. Adj . Fig . Comunist . III. S . n . 1. Una dintre culorile fundamentale ale spectrului luminii , situată în marginea acestuia dinspre lungimile de undă mari ; culoarea sângelui . 2. Fard de culoare roșie ( I 1 ) pentru obraz și buze ; ruj . 3. Țesătură , panglică , broderie de culoare roșie ( I 1 ) . 4. Culoarea uneia dintre cărțile de joc , în formă de inimă roșie ( I 1 ) . IV. S . m . 1. Adept al comunismului . 2. ( Înv . ; la pl . ) Corp de trupă de călăreți sau de pedestrași în vechea armată a Moldovei , compus din boierii de țară ( cu uniformă de culoare roșie ) ; ( și la sg . ) ostaș din acest corp de trupă . V. S . f . Pătlăgică roșie , v . pătlăgică . VI. S . f . ( În sintagmele ) Roșie daneză = rasă de taurine obținută în Danemarca și crescută pentru producția de lapte . Roșie de stepă = rasă de taurine bună producătoare de lapte , adaptată la condițiile de ... dintr - un colț al sălii . 2. ( Partitiv ) Din . Vorbește cu unii dintre noi . 3. ( Cu sens temporal ; introduce un complement circumstanțial care indică momentul plecării ) De la . Pleacă dintr - o clipă într - alta . 4. ( Introduce un complement care indică originea , proveniența ) Din . Planta se dezvoltă dintr - o sămânță . 5. ( Introduce un ... Din . Și - a făcut o scurtă dintr - un palton . 6. ( Introduce un complement circumstanțial de mod ) Cu . A nimerit dintr - un foc ( de pușcă ) . 7. ( Introduce un complement instrumental ) Cu . Are pensie și trăiește dintr - însa . 8. ( Introduce un atribut care indică materia ) Din . Mănăstirea dintr - un Lemn ... ... II. 1. Refl . A se prinde cu mâinile de ceva sau de cineva . 2. Refl . A fi prins sau fixat ușor de ceva , a fi legat prea slab de ceva . Se ținea numai într - un cui . 3. Refl . ( Cu determinări introduse prin prep . " de " sau " după " ) A merge în urma cuiva , pășind cât mai aproape de el și a nu - l părăsi nici o clipă ; p . ext . a fi mereu împreună cu cineva , a fi ... 6. A avea în posesiune o întreprindere ; a avea în folosință pe timp limitat o proprietate ; a deține ( în calitate de chiriaș , de arendaș ) . 7. ( Pop . ) A avea de vânzare ( o marfă în prăvălie ) . VI. Tranz . 1. A suporta toată cheltuiala necesară întreținerii unei case , unei gospodării etc . 2. A purta ... A se întinde , a se prelungi ( într - o direcție ) . VIII. Tranz . 1. ( Exprimă , împreună cu determinarea sa , o acțiune sau o stare indicată de determinare , cu valoarea stilistică a unui prezent de durată ) A face să dureze , să se manifeste . ... |
||