Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ȘICANĂ, ȘUVOI, CONT, CUNETĂ, CURGĂTOR, CUVELAJ, DEBITANT, DEBITARE, DEBITMETRU, DEBITOR ... Mai multe din DEX...

DEBIT - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

DÉBIT^1, debite, s.n. 1. Tutungerie. ** (Înv.) Debit de băuturi spirtoase = cârciumă. 2. (Înv.) Vânzare, desfacere continuă de mărfuri cu amănuntul. 3. Cantitatea de fluid sau de pulbere fină care trece, într-o unitate de timp, printr-o secțiune a unei albii, a unei conducte sau a unui canal. * Debit instalat = valoare maximă a debitului de apă care poate fi utilizat în scopuri energetice de turbinele unei centrale hidroelectrice. ** Cantitate de material sau de obiecte produse de o mașină sau de o instalație într-o unitate de timp. Debit de energie = energie debitată de o instalație într-o unitate de timp. ** (Med.) Debit cardiac = cantitatea de sânge expulzată de ventriculul stâng în aortă la fiecare contracție a inimii sau în cursul unui minut. ** (Mil.) Debit de foc = numărul de lovituri care poate fi tras de o gură într-o anumită cantitate de timp. ** Fig. Afluență (precipitată), torent de cuvinte în vorbirea cuiva. - Din fr. débit.

Sursa : DEX '98

 

DÉBIT^2, debite, s.n. 1. Datorie pe care o are o persoană creditată. 2. Coloană într-un registru de contabilitate sau într-un extras dintr-un asemenea registru, în care se înscriu sporurile de activ sau, respectiv, reducerile de pasiv; (concr.) sumă înscrisă în această coloană. - Din fr. débit, lat. debitum.

Sursa : DEX '98

 

DÉBIT^2 s. n. 1. datorie pe care o are cel creditat. 2. cont asupra a ceea ce s-a împrumutat sau s-a furnizat cuiva; evidența contabilă a acestui cont. (< it. debito, lat. debitum, fr. débit)

Sursa : neoficial

 

DÉBIT^1 s. n. 1. cantitate de fluid sau de material pulverulent care trece în unitatea de timp printr-o secțiune dată a unei conducte, a unui canal * cantitate de material transportată, prelucrată sau furnizată de o mașină, instalație etc. în unitatea de timp. o ~ cardiac = cantitatea de sânge expulzată din ventricolul stâng în aortă la fiecare contracție a inimii; ~ de foc = numărul de lovituri trase de o gură de foc în unitatea de timp; (inform.) ~ de informație = cantitatea de informații transmise în unitatea de timp, dintr-un sistem de comunicație. * numărul de vehicule ce trec printr-un punct al unui drum în unitatea de timp. * cantitatea de forțe și mijloace care pot trece în unitatea de timp peste un curs de apă. 2. cantitatea de calorii pe care o produce o instalație în unitatea de timp. 3. (fig.) șuvoi, torent de cuvinte, flux verbal. 4. vânzare (de mărfuri) cu amănuntul. * local unde se vinde cu amănuntul; tutungerie. (< fr. débit)

Sursa : neoficial

 

DÉBIT s. v. desfacere, plasare, vindere, vânzare.

Sursa : sinonime

 

DÉBIT s. I. v. tutungerie. II. flux. (Are un \~ verbal precipitat.)

Sursa : sinonime

 

débit (de tutun, al unui fluid, al vorbirii, în contabilitate etc.) s. n., pl. débite

Sursa : ortografic

 

DÉBIT^2 \~e n. 1) Cantitate de fluid care trece într-o unitate de timp prin secțiunea unui canal, a unei conducte sau printr-o albie. 2) Vânzare permanentă a mărfurilor cu bucata. 3) înv. Local unde se vindeau mărfuri cu amănuntul. 4) fig. Vorbire rapidă; șuvoi verbal. / débit

Sursa : NODEX

 

DÉBIT^1 \~e n. cont. 1) Sumă pe care cineva o datorează unei persoane (mai ales juridice) creditoare. 2) Rubrică din partea stângă a unui registru contabil, unde se înscriu veniturile și reducerile de pasiv (cheltuielile). 3) Suma înscrisă în această rubrică. / débit

Sursa : NODEX

 

DÉBIT^1 s.n. Sumă sau lucru împrumutat, de împrumut. ** Cont asupra a ceea ce s-a împrumutat sau s-a furnizat cuiva; evidența contabilă a acestui cont. [Pl. -te, -turi. / < it. debito, fr. débit, cf. lat. debitum].

Sursa : neologisme

 

DÉBIT^2 s.n. 1. Desfacere, vânzare a unor mărfuri. 2. Local, loc unde se vinde cu amănuntul; prăvălie; tutungerie. 3. Cantitate de lichid, de fluid pe care o lasă se scurgă un izvor, un rezervor etc. * Debit solid = cantitatea de material solid transportat de un curs de apă în unitatea de timp în suspensie. ** Cantitate de curent electric dată de o sursă de electricitate într-un anumit timp (luat ca unitate). 4. (Fig.) Șuvoi, torent de cuvinte, flux verbal. [Pl. -te, -turi. / < fr. débit].

Sursa : neologisme

 

débit (-turi), s.n. - 1. Desfacere, vînzare. - 2. Consum. - 3. Debit. - 4. Cheltuială. Fr. débit. - Der. (din fr.) debita, vb. (a vinde, a desface; a încărca; a recita, a rosti ceva); debitant, adj. (persoană care vinde într-un debit); debitor, s.m. (datornic).

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruDEBIT

 Rezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentruDEBIT.

Ion Luca Caragiale - Tot Mitică

Ion Luca Caragiale - Tot Mitică Tot Mitică de Ion Luca Caragiale Apărut în 1901 - De ce trage clopotele, Mitică? - De frânghie, monșer. * Doi jucători de biliard, unul mult mai forte ca altul, fac o partidă. Mitică s-a încurcat la privit și numără punctele. După o serie a jucătorului forte, Mitică cu glas tare: - 25 cu nimic-sprezece! * - Ai fost la Cotroceni, Mitică? - Nu, monșer, am scăpat tramcarul! * - Mitică, prea te izmenești! - Din contra, monșer, că nu port vara! * Întâlnesc azi-dimineață pe amicul Mitică foarte abătut. - Ce-ai pățit, iubitule? - Închipuiește-ți, dragă, am tras pe dracul de coadă două luni, și acum mi-a intentat proces cerându-mi daune-interese!!... * - Ce ai, monșer, de calci așa? întreabă Mitică pe un amic. - Mă supară o gheată teribil. - Du-te Kibrik, să ți-o scoată. (Kibrik - Renumit dentist bucureștean.) * Pe stradă. E îmbulzeală. Mitică cu un prieten face drumul de la Bulevard la Teatru. Din greșală prietenul îl calcă pe Mitică pe gheată: - Pardon! se grăbește a zice Mitică. Te-am călcat sub talpă... * În tren. Mitică, având bilet de clasa întâia, intră în clasa a doua să vorbească ...

 

Paul Zarifopol - Proza lirică

... strictă a unei forme. Prin aceasta cartea obține o savoare veche, curioasă; dar nu numai prin aceasta. Sturdza fixează, ca izvorâtor al acestui debit pur liric, o figură de diletant absolut. Perfecția desenului merge până aproape de marginile autoironizării, atât de scrupulos a inventariat autorul caracterele tipului ...

 

Alexandru Dimitrie Xenopol - Naționalism și antisemitism

Alexandru Dimitrie Xenopol - Naţionalism şi antisemitism Naționalism și antisemitism de Alexandru Dimitrie Xenopol A. D. Xenopol, “Naționalism și antisemitism,â€� în Noua Revistă Română, V, 277. Toate popoarele pământului tind spre întărirea propriei lor ființi și această tendință firească a oricărei individualități de a-și păstrĂ  felul ei de a fi, alcătuiește ceea ce se numește tendința naționalistă. Gradul în care această tendință este accentuată de deosebitele grupări de oameni, cari conduc soarta popoarelor, arată treptele în care ele se apropie mai mult sau mai puțin de naționalismul rațional, singurul care poate duce la întărirea neamurilor. Întărirea națională a unui popor nu se poate face de cât în măsură în care el se deosebește și se emncipează de străini; prin urmare este învederat că naționalismul va cuprinde în sine lupta contra elementelor străine ce tind a subjugĂ  sau stăpâni pe orice tărâm un organism etnic. Dar un popor ca șu un individ, neputând trăi răzleț, este de asemenea mai presus de orice îndoială că lupta aceasta nu poate fi o luptă de nimicire cÄ› numai de subjugare a elementului apăsat, de absorbire ...

 

George Topîrceanu - Hortensia Papadat-Bengescu: Sfinxul

George Topîrceanu - Hortensia Papadat-Bengescu: Sfinxul Hortensia Papadat-Bengescu: Sfinxul de George Topîrceanu Sufletul femeii e o enigmă; femeia e un sfinx, o șaradă — spun adoratorii ei fervenți, care se cred totuși misogini. Această concepție, datorită misticismului erotic al vremii, a intrat cu timpul în rândul adevărurilor curente. Psihologii și romancierii au încercat s-o documenteze la infinit, poeții „anormaliâ€� au pus-o în versuri și i-au exagerat conținutul. Iar femeia a acceptat-o cu grație... Sfinxul își intitulează și dna Hortensia Papadat-Bengescu noua sa carte de feminități. În treacăt fie zis, ceea ce vrea să sugereze acest titlu ușor ostentativ poate fi însă obiect de controversă pentru spiritul vremii în care intrăm. Se pare că omul acestei vremi va întinde, în sfârșit, antagonistei sale de până ieri o mână de împăcare și de ajutor: „Ai fost roabă umilită, ai fost sfinx idolatrizat. Fii de acum înainte om, și vino alături de mine...â€� Idolatrizarea îngrozită a femeii nu se potrivește cu o structură virilă robustă și armonioasă. Pentru un bărbat echilibrat, femeia nu poate fi nici idol, nici enigmă. Să ne înțelegem. Într-un anume sens, orice ...

 

Nicolae Paulescu - Spitalul, Coranul, Talmudul, Kahalul și Francmasoneria

Nicolae Paulescu - Spitalul, Coranul, Talmudul, Kahalul şi Francmasoneria Spitalul, Coranul, Talmudul, Cahalul și Francmasoneria de Nicolae Paulescu publicată în 1913 Cuprins 1 SPITALUL [1] 1.1 I. Ce este un medic? 1.2 II Dar, ce este un bolnav? 1.3 III Ce este un spital? 1.4 Dar ce este Caritatea? 1.5 LEGISLAȚII RELIGIOASE 2 CORANUL 2.1 I. - Patima de proprietate 2.2 II. - Patima de dominație 2.3 III. - Legea iubirii 3 TALMUDUL 3.1 I. - Patima de proprietate 3.1.1 1. - Cămătăria 3.1.2 2. - Frauda 3.1.3 3. - Jurământul fals 3.2 II - Patima de dominație 3.3 III - Legea iubirii 3.4 Omorurile rituale 4 CAHALUL 4.1 ORGANIZAȚIA STATULUI JIDOVESC 4.1.1 A) CAHALUL ELEMENTAR 4.1.1.1 I. - Școlile talmudice 4.1.1.2 II. – Proprietate 4.1.1.3 III. – Dominație 4.1.2 B) CAHALELE SUPERIOARE 4.1.3 EFECTELE CAHALELOR TALMUDICE 4.1.3.1 AUSTRO-UNGARIA 4.1.3.2 BUCOVINA 4.1.3.3 GALIȚIA 4.1.3.4 UNGARIA 4.1.3.5 AUSTRIA 4.1.3.6 FRANȚA 4.1.3.7 ALGERIA 4. ...

 

Paul Zarifopol - Introduceri la ediția critică I.L. Caragiale, opere

Paul Zarifopol - Introduceri la ediţia critică I.L. Caragiale, opere Introducere [1] de Paul Zarifopol "Sunt vechi, domnilor" era vorba favorită a lui Caragiale, când se certa cu prietenii pentru idei, pentru idei de artă mai cu seamă. Părerea populară atribuie artiștilor ca atare un conservatism din naștere. Nu interesează aici să verificăm principiul acestei generalizări curente, ci numai întrucât acea coincidență e, în anume caz, evidentă, să căutăm a preciza condițiile în care ea se arată acolo. Caragiale avea un spirit de o rară mobilitate; prefacerea simpatiilor lui intelectuale în antipatii era fenomen cronic, de care prietenii lui toți erau deprinși a se amuza. Totuși, e adevărat că simpatia lui pentru ceea ce e vechi, în artă cel puțin, era oarecum sistematică. Cred că acest conservatism ferm, care izbucnea numaidecât în dispreț agresiv pentru orice i se părea abatere obraznică și proastă de la adevărurile bine hotărâte, era, probabil, mai întâi un semn firesc al energiei unui talent care se simțea sigur pe ce apucase odată să știe și refuza cu superbă îndârjire orice i se părea măcar o umbră de obiecție la cele hotărâte ca bune și învățate ca atare. Era poate ...

 

Garabet Ibrăileanu - Adela

Garabet Ibrăileanu - Adela Adela de Garabet Ibrăileanu (Fragmente din jurnalul lui Emil Codrescu) (iulie-august 189...) Bălțătești!... O improvizare de bâlci, pe șoseaua care vine de la Piatra, trece prin mijlocul satului, strâmbă, șerpuind printre râpi, și se duce la Târgu-Neamțului, înconjurată de singurătăți. Lume multă, care vrea să petreacă și nu știe cum. Doamnele, ostentativ fără treabă, umblă în rochii de casă și cu capul gol... Domnii, cu jambiere și șepci impermeabile, trec la poștă, peste drum de hotel, înarmați cu alpenstock -uri, strânse energic în pumn la nivelul bărbiilor înțepenite și importante. Peisaj meschin. O colină întinsă, tristă, pătată de câțiva arbori schilozi, ascunde munții dinspre apus. Nici o ,,cunoștință". Sistem infailibil: în genere, atitudini nesociabile; în specie, evitarea parcului. Pe drumul, inevitabil, din ,,centru" -- cufundat în lectura unui ziar. (Am un număr din Voința națională încă din București.) Plictis odihnitor. Lectură plăcută, reconfortantă: cataloagele câtorva librării străine și un dicționar portativ, cărțile de căpătâi care, împreună cu Diogen Laerțiul, repertoriu de cancanuri și idei antice (amintit adesea de Coco Dimitrescu în ,,prelegerile" lui nocturne de la Cosman și găsit din întâmplare la un anticar), alcătuiesc biblioteca mea estivală. Cataloagele -- pentru momentele de lirism intelectual. Unele ...

 

Anton Holban - O moarte care nu dovedește nimic

Anton Holban - O moarte care nu dovedeşte nimic O moarte care nu dovedește nimic de Anton Holban Fericirea a fost mare când mi s-a dat prilejul să plec la Paris! Scopul copilăriei mele se realiza. Aveam să străbat în fine eu însumi toate ungherele prin care mă orientam cu ușurință cu mintea și unde plasasem numai cu imaginația sute de romane a căror acțiune se petrecea acolo. Palpitând de bucurie, studiam, alături de Irina, ghidurile, hărțile, cărțile explicative. O purtam cu mine prin magazine, pe la legații, pe la birouri de bilete de tren, perorându-mi toate planurile. Ziua plecării sosi, și mă conduse la gară. Trenul mai avea 20 de minute până la plecare, mă instalasem bine și acum nu știam ce să-i vorbesc. (Poate pentru că mă obseda ideea că despărțirile trebuiesc întovărășite de suspine și de vorbe.) Și am schițat o teorie: “Întotdeauna înainte de a te despărți de cineva drag nu te pricepi să-i vorbești, tocmai pentru că ai prea multe de spusâ€�. Îmi scuzam astfel uscăciunea din momentul acela? Sau era un mijloc să mă liniștesc, văzând-o indiferentă? În orice caz, ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruDEBIT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 32 pentruDEBIT.

ȘICANĂ

ȘICÁNĂ , șicane , s . f . 1. Acțiune prin care cineva sâcâie , agasează pe altcineva cu cereri și cu pretenții neîndreptățite ; sâcâială fără motiv . 2. Obstacol ( de forme diferite ) montat pe circuitul unui fluid pentru a - i micșora viteza , pentru a - i imprima un drum ocolit sau pentru a - i uniformiza debitul , dându - i astfel posibilitatea să se răcească , să depună suspensiile pe care le poartă

 

ȘUVOI

... apă care se scurge cu repeziciune pe locuri înclinate ( în urma ploilor mari sau a topirii zăpezilor ) ; p . ext . curs de apă ( cu debit

 

CONT

... CONT , conturi , s . n . 1. Socoteală scrisă alcătuită din două părți ( debit și credit ) , care exprimă valoric , în ordine cronologică și sistematică , existența și mișcările unui anumit proces economic pe o perioadă de timp determinată . 2. ( În ...

 

CUNETĂ

CUNÉTĂ , cunete , s . f . Mică rigolă amenajată în interiorul unui canal cu secțiune mare , pentru a ușura scurgerea apelor cu debite

 

CURGĂTOR

... CURGĂTÓR , - OÁRE , curgători , - oare , adj . 1. ( Despre ape ) Care curge necontenit . 2. Fig . ( Despre vorbire , frază , stil ) Cu debit

 

CUVELAJ

CUVELÁJ s . n . Tip de susținere sau de căptușire etanșă a puțurilor de mină cu secțiune circulară care străbat roci acvifere cu debite mari de

 

DEBITANT

... DEBITÁNT , - Ă , debitanți , - te s . m . și f . Persoană care vinde într - un debit

 

DEBITARE

... DEBITÁRE^2 , debitări , s . f . Faptul de a debita ^2 ; înscriere a unei sume în coloana de debit ^2 a unui cont . - V. debita ^2 . DEBITÁRE^1 , debitări , s . f . Acțiunea de a debita ^1 și rezultatul ei . V ...

 

DEBITMETRU

DEBITMÉTRU , debitmetre , s . n . Instalație sau instrument pentru măsurarea debitului ^1 ( 3 ) unui fluid care curge printr - o

 

DEBITOR

DEBITÓR , - OÁRE , debitori , - oare , adj . , s . m . și f . 1. Adj . ( Despre sume de bani ) Care se găsește la debitul ^2 unui cont ; datorat . 2. Adj . , s . m . și f . ( Persoană fizică sau juridică ) care datorează creditorului mărfuri sau sume de bani ;

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...