Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:DESĂRA, DESĂRCINA, DESȚELENI, DESĂGEL, DESĂGI, DESĂGIOR, DESĂRARE, DESĂRAT, DESĂRCINARE, DESȚELENIRE ... Mai multe din DEX...

DES - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

DES^1- (Înaintea vocalelor și consoanelor sonore, în forma dez-) Element de compunere cu sens privativ, care serveşte la formarea unor substantive, a unor adjective și a unor verbe. [Var.: dez-, dis-] - Lat. dis-, fr. des-.

Sursa : DEX '98

 

DES^2, DEÁSĂ, deși, -se, adj. I. 1. (Despre colectivități sau corpuri compuse din unități identice) Cu elementele, cu părțile componente apropiate, cu intervale foarte mici sau cu foarte puține goluri între părți. ** (Despre țesături) Țesut strâns: bătut. 2. (Despre părțile componente ale unei colectivități sau unități) Așezat unul lângă altul sau foarte aproape unul de altul: strâns. 3. (Despre ploaie, ceață, umbră etc.) Compact, dens: de nepătruns. II. 1. Despre întâmplări, fenomene sau acțiuni: adesea adverbial) Care se repetă de (mai) multe ori la intervale mici de timp, urmând mereu unul după altul: repetat, frecvent. ** (Despre mișcări care se repetă: adesea adverbial) Repede, iute, grăbit. - Lat. densus.

Sursa : DEX '98

 

Desrar

Sursa : antonime

 

DES- /DE- /DEZ- pref. "desfacere", "negație", "intrare, pătrundere". (< fr. dés-, dé-, cf. lat. dis)

Sursa : neoficial

 

DES adj., adv. 1. adj. v. compact. 2. adj. v. apropiat. 3. adj. bătut. (Țesătură \~.) 4. adj. v. bogat. 5. adj. v. adânc. 6. adj. frecvent, repetat. (Vizite \~.) 7. adv. v. adesea. 8. adj., adv. grăbit, iute, rapid. (Respirație \~; respiră \~.)

Sursa : sinonime

 

des adj. m., pl. deși; f. sg. deásă, pl. dése

Sursa : ortografic

 

DES^2 adv. 1) În repetate rânduri; de multe ori; deseori; adesea. 2) La distanțe mici. /<lat. densus

Sursa : NODEX

 

DES^1 deásă (deși, dése) 1) (despre corpuri compuse din elemente de același fel) Care are părțile componente foarte apropiate unul de altul. Pădure deasă. Pieptene \~. 2) (despre mulțimi, populații) Care este numeros într-un spațiu restrâns. 3) (despre țesături) Care este țesut strâns. 4) (despre fapte, fenomene, acțiuni) Care se repetă de mai multe ori la intervale mici de timp. Respirație deasă. 5) (despre ploaie, ceață etc.) Care se caracterizează printr-un înalt grad de concen-trație; care este foarte compact; dens. 6) și adverbial(despre mișcări care se repetă) Care vădește iuțeală. /<lat. densus

Sursa : NODEX

 

des (-eásă), adj. - 1. Dens, strîns, compact. - 2. (Adv.) Adesea, frecvent. - Mr. ndes, megl. des. Lat. densus (Pușcariu 504; Candrea-Dens., 485; REW 2558; Tiktin; Candrea; Scriban); cf., it., sp., port. (denso), fr. (dense). Cele două sensuri ale cuvîntului rom. apar și în lat. spissus › it. spesso, fr. épais. Este dublet al lui dens, der. densitate, s.f. Der. ades (var. adesea), adv. (frecvent; de multe ori); (a)dese(a)ori, adv. (frecvent, de multe ori); desime, s.f. (densitate; concentrație); desiș, s.n. (înv., densitate; pădure foarte deasă); deset, s.n. (concentrație), cuvînt ce pare inventat de Coşbuc. Cf. îndesa.

Sursa : etimologic

 

des- - Pref. care intră în compunerea a numeroase cuvinte de orice proveniență (lat. desface; sl. despăgubi; fr. descentraliza; etc.) pentru a indica o acțiune contrarie celei indicate de cuvîntul primitiv. Lat. d?s-, cf. it. dis-, fr. dés-, sp. des-. Pref. verbal, încă activ. Nu se menționează în continuare decît cuvintele la care este de presupus respectiva compunere cu dis- este anterioară rom.; în celelalte cazuri, cf. cuvîntul de bază. Modern se scrie dez- înainte de b, d, l, m, n, r, v. Utilitatea acestei inovații pare discutabilă, iar diferența de pronunțare a pref., de ex., în descompunere și în desbate, este de nesesizat pentru majoritatea vorbitorilor rom. Este evident, pe de altă parte, timbrul Z nu este propriu cons. în discuție, ci introdus de cea următoare, și grafii ca dezlipi sau dezvoltat nu sînt transcrieri mai fidele decît deslipi sau desvoltat.

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruDES

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 800 pentruDES.

Alexandru Vlahuță - Do ut des...

... Alexandru Vlahuţă - Do ut des... Dor de ducă de Alexandru Vlahuță Do ut des... = "Îți dau, ca să dai" în latină. Publicată în Vieața , an I, nr. 33, 25 septembrie 1894 Alintîndu-și mustăcioara, Trece fantele gătit: Se cunoaște ...

 

George Topîrceanu - Manon și Des Grieux

... George Topîrceanu - Manon şi Des Grieux Manon și Des Grieux de George Topîrceanu Ea-și pune voalul cu mișcări discrete. El stă cuprins de-o presimțire gravă. Cerșindu-i mut o clipă de zăbavă ...

 

Mihai Eminescu - La mijloc de codru des

... Mihai Eminescu - La mijloc de codru des La mijloc de codru des de Mihai Eminescu În formă populară La mijloc de codru des Toate păsările ies, Din huceag de aluniș La voiosul luminiș, Luminiș de lângă baltă, Care-n trestia înaltă Legănându-se din unde, În adâncu-i ...

 

Ion Luca Caragiale - Un nou plagiat Zola

... comme le second fondateur de cette ville: et si les oracles antiques qui pressentaient l’éternitĂ© du Capitole ont Ă©chappĂ© dans la suite des temps au reproche de mensonge, c'est Ă  Pierre qu'ils durent cette fortune. En choisissant pour capitale d’un monde naissant la capitale dâ ... re, les papes sont connus des pouvoirs publics comme les chefs d’une association funĂ©raire. L’encyclique Immortale Dei, de 1883, sur la constitution des Ă©tats, l’encyclique Libertas de 1888, sur la libertĂ© humaine, l’encyclique Sapientiae, de 1890, sur les devoirs des citoyens chrĂ©tiens et l’encyclique Rerum novarum, de 1891, sur la condition des ouvriers, dĂ©veloppent en toutes ses parties la conception chrĂ©tienne de la sociĂ©tĂ©... L'Eglise constate, autour d’elle, la “misère ... avaient prĂ©dit l’eternitĂ© du Capitole. C’étaient les premiers papes, de simples chefs d’associations funĂ©raires... Immortale Dei, sur la constitution des Ă©tats; Libertas, sur la liberte humaine; Sapientiae, sur les devoirs des citoyens chr6tiensâ€� Rerum novarum, sur la condition des ouvriers... Le pape y constate la misère immĂ©ritĂ©e ...

 

Ion Luca Caragiale - Plagiatul Zola-Bibescu

... triers, enveloppĂ©s dans leurs grands manteaux blancs, les cuirassiers passent silencieux; ils semblent portĂ©s par les eaux. Deux feux, allumĂ©s sur chacune des rives aux deux extrĂ©mitĂ©s du pont, Ă©clairent seuls de leur lumière blâfarde hommes et chevaux; leurs flammes se reflètent, d ... passaient toujours, drapĂ©s dans leurs grands manteaux blancs, ne montrant que leurs casques tout allumĂ©s de reflets rouges. Et l'on aurait cru des cavaliers fantĂ´mes, allant Ă  la guerre des tĂ©nèbres, avec des chevelures de flammesetc... Și așa, zeci de pagine. Zola, încolțit din toate părțile, se hotărăște, în fine, să răspunză. El publică în Figaro un lung ...

 

Ion Luca Caragiale - Temă și variațiuni

... actions du Panama. Le Dieu Plaisir et la F.e Bamboche s'entŹtent a tenir fermĂ©s leurs temples, en d.pit des voeux de leurs fervents fidŹles; partant, plus d'encens sur leurs autels jadis si charg.s de fleurs. C'est insens. comme on ne ... sans aucun artifice, un bouton de rose sur le point de s'epanouir aux rayons de Phoebus, harmonisant tres-heureusement avec le ton rouge.tre des flammes l.gerement estomp. par le voile de la fum.e. J'en passe et des meilleurs, dont le nom m'echappe. Puis un essaim de jeunes filles, fraîches comme des violettes qu'on vient de cueillir au bord du ruisseau limpide, les unes plus charmantes que les autres, et que l'incendie avec ses flammes ...

 

Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira VI

Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira VI Acela este numai ferice în viață, Ce știe a petrece în liniște și pace, Și cu puțin ce are se află mulțumit. De cugete deșerte ce tulbură pre mulți Ferit în toată vremea, pășește cu pas sigur Pe calea faptei bune pân-la sfârșitul vieții. Să șed într-o căsuță la moșioara mea, Din care să-mi pot scoate tot ce îmi trebuiește, Să aib-o masă bună, prielnice zăbăvi; Ca un cinstit prieten cu mine potrivit Să depărtez urâtul în prisoselnici ceasuri; Să-mi pot petrece vremea, departe de-orice zgomot, Cu grecii și latinii din timpurile vechi; Să cercetez efectul lucrărilor; să-nvăț A ști și a cunoaște din pildele străine, Ce au urât în ele și ce au de plăcut, În traiul meu pe lume eu nu doresc mai mult. Averi, înalte ranguri ce strălucesc în ochii Prostimei ne-ncercate, aduc supărări multe Și celor ce le cată, și celor ce le au. Cine n-a râde oare de-un om ce asudând Se cațără pe-un munte stâncos, înalt și aprig A cărui culme este atât de ascuțită, Încât ...

 

Vasile Alecsandri - Prietenii românilor

... Eelix Colson, care la 1839 a publicat un volum de mare preț, intitulat: De l’état prĂ©sent et de l’avenir des PrincipautĂ©s de Moldavie et de Valachie, suivi des traitĂ©s de la Turquie avec les Puissances EuropĂ©ennes et d’une Carte des Pays Roumains. Acest uvraj este cel mai apreciat de politicii străini, iar cât pentru noi, românii, nu trebuie să uităm niciodată aceste cuvinte prin care ... 1844 a scos la lumină un uvraj mare în trei tomuri, sub nume de: La Romanie ou histoire, langue, littĂ©rature, orographie, statistique des peuples de la langue d’or, Ardialiens, Valaques et Moldaves rĂ©sumĂ©s sous le nom de Romans. — Dl Vaillant a locuit ... nație mare precum au fost strămoșii voștri!“ Dl H. Desprez, care la 1848 a publicat mai multe articole importante în Revue des Deux Mondes asupra revoluției românilor și asupra deșteptării naționalităților orientale. Dl Arthur Baligot de Beynes, fondatorul jurnalului din Constatinopol Presa de Orient, care de la ...

 

Alecu Russo - Despre "Steaua Dunării"

Alecu Russo - Despre "Steaua Dunării" Despre "Steaua Dunării" de Alecu Russo Ostenit de furtunoasele câșlegi ale acestui an, care nu seamănă a ține toate frumoasele făgăduințe ce bucurase inimile și nădejdile românilor la începutul lui, m-am dus spre țară, pentru a răsufla și pentru a zice ca cel cântec mai moldovenesc decât toate cântecele: Vară, vară, muma noastră, Ia bruma de pe fereastră Și zăpada de pe coastă, Și o fă iar rotăgoală, Să mă mai dau ici de vale, Să mai clănțăi din pistoale; Să mai văd soarele lucind, Să mai văd iarba dând, Codrii înverzind; S-aud copilașii chiuind, Ciobănașii fluierând. Din acest umor carnavalesc, primblat douăzeci și patru ceasuri într-un târg de munte, unde odinioară, în cinstea patriei, am fost locuitor, am făcut mai multe descoperiri, ce simt nevoia de a ți le împărtăși. I. Că numărul abonaților la Steaua Dunării ar fi mare... deși mare... dacă!... Pot oare spune acest dacă?... Nu te vei mânia și supăra ca alți redactori... care nu se mulțumesc a fi numai redactori, dar vor a fi școală, sau cel puțin un eho al școalelor muncite ...

 

Dimitrie Anghel - Steluța (Anghel)

Dimitrie Anghel - Steluţa (Anghel) Steluța de Dimitrie Anghel Publicată sub titlul "Romanțe vechi", în Minerva , IV, 1175, 25 martie 1912, p. 3. Orășelele de provincie sunt ca niște muzee în cari rămîi surprins regăsind lucruri pe cari le-ai văzut odată, mode ce dorm uitate prin vitrine, portrete vechi ce-au comemorat o faptă peste care a curs nepăsătoarea năvală a anilor. Diferitele districte sunt multiplele ocheane ale unui panopticum, făpturile și lucrurile pe cari le vezi sunt la fel, sau ți se par așa, și cu toate aceste, dacă-ți fixezi bine atenția și vei avea puțină răbdare ca să privești, vei vedea că, deși toată lumea aceasta, ce se mișcă îndărătul ocheanelor de sticlă, pare aceeași, e totuși aparte, deși din același neam, are nuanțe deosebite, deși arată un vag aer de familie, la întîia privire, e cu totul neasemănată, dacă o cauți de aproape. Oricum, toate sunt mai prietenoase, oamenii au un aer mai potolit, atmosfera patriarhală mai dăinuiește încă, vechile cîntece sentimentale mai urmează să răsune și să te înduioșeze cu farmecul lor negrăit. Steluța lui Alecsandri răsare încă fidelă pe cerul provinciei, și taraful de lăutari ce-o cînta pe ...

 

Ioan Slavici - Semitismul (1902)

Ioan Slavici - Semitismul (1902) Semitismul de Ioan Slavici Ioan Slavici, "Semitismul," Apărarea Națională, III (1902), nr. 111 (15 Decembrie), p. 1. Iacov, așa știm cu toțiÄ­ de când eram copiÄ­, a plecat cu tĂ³tă casa luÄ­ din Canaan și s’a așezat în Egipet, unde Iosif, cel maÄ­ iubit dintre fecioriÄ­ luÄ­, era atotputernic la curtea Hicsoșilor. UrmașiÄ­ luÄ­ aÅ­ rÄ•mas apoÄ­ în Egipet timp de maÄ­ multe secole și s’aÅ­ sporit aicÄ­, în cât, pe timpul lui Moise eraÅ­ 40,000 de familiÄ­. Leagănul poporului evreiesc nu e dar în Canaan, de unde a plecat o familie, ci în Egipet, de unde Moise a ieșit cu 40,000 de familiÄ­. Iară Iosephus, contimporanul ImpÄ•ratuluÄ­ Vespasian, evreu și el și apărător al connaționalilor sÄ•Ä­ alungațÄ­ din Canaan, ne spune în “Antiquitatum judaicarum libri XX,â€� că străbuniÄ­ sÄ•Ä­ nu aÅ­ plecat, cu aÅ­ fost alungațÄ­ din Egipet. Deși patria lor adevărată era Egipetul, deși sute de anÄ­ de’a rÄ™ndul trăiseră împreună cu ceÄ­-lalți EgiptenÄ­, în mijlocul cărora le-a mers bine, căcÄ­ alt-fel nu s’ar ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruDES

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 13 pentruDES.

Deuteronomul Capitol 5

Deuteronomul Capitol 5 Deuteronomul 4 Deuteronomul Capitol 5 1 Moise a chemat pe tot Israelul, și i -a zis: ,,Ascultă, Israele, legile și poruncile pe cari vi le spun astăzi în auzul vostru. Învățați-le, și împliniți-le cu scumpătate. 2 Domnul, Dumnezeul nostru, a încheiat cu noi un legămînt la Horeb. 3 Nucu părinții noștri a încheiat Domnul legămîntul acesta, ci cu noi, cari sîntem toți vii astăzi aici. 4 Domnul v`a vorbit față în față pe munte, din mijlocul focului. 5 Eu am stat atunci între Domnul și voi, ca să vă vestesc cuvîntul Domnului; căci vă era frică de foc, și nu v`ați suit pe munte. El a zis: 6 ,,Eu sînt Domnul, Dumnezeul tău, care te-am scos din țara Egiptului, din casa robiei. 7 Să n`ai alți dumnezei afară de Mine. 8 Să nu-ți faci chip cioplit, nici vreo înfățișare a lucrurilor cari sînt sus în ceruri, sau jos pe pămînt, sau în ape supt pămînt. 9 Să nu te închini înaintea lor, și să nu le slujești; căci Eu, Domnul, Dumnezeul tău, sînt un Dumnezeu ...

 

1 Samuel Capitol 1

1 Samuel Capitol 1 Rut 4 1 Samuel Capitol 1 1 Era un om din Ramataim-Țofim, din muntele lui Efraim, numit Elcana, fiul lui Ieroham, fiul lui Elihu, fiul lui Tohu, fiul lui Țuf, Efratit. 2 El avea două neveste; una se numea Ana, iar cealaltă Penina. Penina avea copii, dar Ana n`avea. 3 Omul acesta se suia în fiecare an din cetatea sa la Silo, ca să se închine... înaintea Domnului oștirilor și să -I aducă jertfe. Acolo se aflau cei doi fii ai lui Eli, Hofni și Fineas, preoți ai Domnului. 4 În ziua cînd își aducea Elcana jertfa, dădea părți nevestei sale Penina, tuturor fiilor, și tuturor fiicelor pe cari le avea de la ea. 5 Dar Anei îi dădea o parte îndoită; căci iubea pe Ana. Dar Domnul o făcuse stearpă. 6 Protivnica ei o înțepa dese ori, ca s`o facă să se mînie, pentru că Domnul o făcuse stearpă. 7 Și în toți anii era așa. Oridecîteori se suia Ana la casa Domnului, Penina o înțepa la fel. Atunci ea plîngea și nu mînca. 8 Elcana, bărbatul ei, îi zicea: ,,Ano, pentruce plîngi, și nu mănînci? Pentruce ți-este întristată inima? ...

 

1 Samuel Capitol 3

1 Samuel Capitol 3 1 Samuel 2 1 Samuel Capitol 3 1 Tînărul Samuel slujea Domnului înaintea lui Eli. Cuvîntul Domnului era rar în vremea aceea, și vedeniile nu erau dese. 2 Tot pe vremea aceea, Eli începea să aibă ochii tulburi, și nu mai putea să vadă. El stătea culcat la locul lui, 3 iar candela lui Dumnezeu nu se stinsese încă; și Samuel era culcat în Templul Domnului, unde era chivotul lui Dumnezeu. 4 Atunci Domnul a chemat pe Samuel. El a răspuns: ,,Iată-mă!`` 5 Și a alergat la Eli, și a zis: ,,Iată-mă, căci m`ai chemat``. Eli a răspuns. ,,Nu te-am chemat; întoarce-te și te culcă``. Și s`a dus și s`a culcat. 6 Domnul a chemat din nou pe Samuel. Și Samuel s`a sculat, s`a dus la Eli, și a zis: ,,Iată-mă, căci m`ai chemat.`` Eli a răspuns: ,,Nu te-am chemat, fiule, întoarce-te și te culcă``. 7 Samuel nu cunoștea încă pe Domnul, și Cuvîntul Domnului nu -i fusese ...

 

Iov Capitol 16

... 16 Iov 15 Iov Capitol 16 1 Iov a luat cuvîntul și a zis: 2 ,,Astfel de lucruri am auzit eu des; voi toți sînteți niște mîngîietori supărăcioși. 3 Cînd se vor sfîrși aceste vorbe în vînt? Și pentruce atîta supărare în răspunsurile tale? 4 Ca voi ...

 

Psalmii Capitol 74

Psalmii Capitol 74 Psalmii 73 Psalmii Capitol 74 1 (O cîntare a lui Asaf.) Pentruce, Dumnezeule, ne lepezi pentru totdeauna? Pentruce Te mînii pe turma pășunii Tale? 2 Adu-Ți aminte de poporul Tău, pe care l-ai cîștigat odinioară, pe care l-ai răscumpărat ca seminție a moștenirii Tale! Adu-Ți aminte de muntele Sionului, unde Îți aveai locuința; 3 îndreaptă-Ți pașii spre aceste locuri pustiite fără curmare! Vrăjmașul a pustiit totul în locașul Tău cel sfînt. 4 Protivnicii Tăi au mugit în mijlocul Templului Tău; și-au pus semnele lor drept semne. 5 Parcă erau niște oameni, cari ridică toporul într`o pădure deasă: 6 în curînd au sfărîmat toate podoabele săpate, cu lovituri de securi și ciocane. 7 Au pus foc sfîntului Tău locaș; au dărîmat și au pîngărit locuința Numelui Tău. 8 Ei ziceau în inima lor: ,,Să -i prăpădim pe toți!`` Au ars toate locurile sfinte din țară. 9 Semnele noastre nu le mai vedem; nu mai este niciun prooroc, și nu mai este nimeni printre noi, care să știe pînă cînd... 10 Pînă cînd, Dumnezeule, va batjocori asupritorul, și va nesocoti vrăjmașul fără curmare Numele Tău? ...

 

Eclesiastul Capitol 6

... Eclesiastul Capitol 6 Eclesiastul 5 Eclesiastul Capitol 6 1 Este un rău, pe care l-am văzut supt soare, și care se întîlnește des între oameni. 2 Este, de pildă, un om căruia i -a dat Dumnezeu avere, bogății, și slavă, așa că nu -i lipsește nimic ...

 

Matei Capitol 9

... cei neprihăniți, ci pe cei păcătoși.`` 14 Atunci ucenicii lui Ioan au venit la Isus, și I-au zis: ,,De ce noi și Fariseii postim des, iar ucenicii Tăi nu postesc de loc?`` 15 Isus le -a răspuns: ,,Se pot jăli nuntașii cîtă vreme este mirele cu ei? Vor ...

 

Luca Capitol 5

... venit să chem la pocăință pe cei neprihăniți ci pe cei păcătoși.`` 33 Ei I-au zis: ,,Ucenicii lui Ioan, ca și ai Fariseilor, postesc des, și fac rugăciuni, pe cînd ai Tăi mănîncă și beau.`` 34 El le -a răspuns: ,,Oare puteți face pe nuntași să postească în ...

 

Luca Capitol 18

... era un judecător, care de Dumnezeu nu se temea și de oameni nu se rușina. 3 În cetatea aceea era și o văduvă, care venea des la el, și -i zicea: ,Fă-mi dreptate în cearta cu pîrîșul meu.` 4 Multă vreme n`a voit să -i facă dreptate ...

 

Fapte Capitol 24

... cînd voi mai avea prilej, te voi chema.`` 26 Totodată el trăgea nădejde că Pavel are să -i dea bani; de aceea trimetea și mai des să -l cheme, ca să stea de vorbă cu el. 27 Doi ani au trecut astfel; și în locul lui Felix, a venit ...

 

1 Tesaloniceni Capitol 2

1 Tesaloniceni Capitol 2 1 Tesaloniceni 1 1 Tesaloniceni Capitol 2 1 Voi înșivă știți, fraților, că venirea noastră la voi n`a fost zadarnică. 2 Dupăce am suferit și am fost batjocoriți în Filipi, cum știți, am venit plini de încredere în Dumnezeul nostru, să vă vestim Evanghelia lui Dumnezeu în mijlocul multor lupte. 3 Căci propovăduirea noastră nu se întemeiază nici pe rătăcire, nici pe necurăție, nici pe viclenie. 4 Ci, fiindcă Dumnezeu ne -a găsit vrednici să ne încredințeze Evanghelia, căutăm să vorbim așa ca să placem nu oamenilor, ci lui Dumnezeu, care ne cercetează inima. 5 În adevăr, cum bine știți, niciodată n`am întrebuințat vorbe măgulitoare, nici haina lăcomiei: martor este Dumnezeu. 6 N`am căutat slavă dela oameni: nici dela voi, nici dela alții, deși, ca apostoli ai lui Hristos, am fi putut să cerem cinste. 7 Dimpotrivă, ne-am arătat blînzi în mijlocul vostru, ca o doică ce-și crește cu drag copiii. 8 Astfel, în dragostea noastră fierbinte pentru voi, eram gata să vă dăm nu numai Evanghelia lui Dumnezeu, dar chiar și viața noastră, atît de scumpi ne ajunseserăți. 9 Vă aduceți aminte, fraților, de osteneala ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinBiblie...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruDES

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 245 pentruDES.

DESĂRA

... vb . I . Tranz . A îndepărta , total sau parțial , sarea ( dintr - un aliment ) ; a face mai puțin sărat ; a desaliniza . - Des

 

DESĂRCINA

... DESĂRCINÁ , desărcinéz , vb . I . Tranz . A elibera pe cineva de o îndatorire , de o misiune , dintr - o funcție . - Des

 

DESȚELENI

... a - l însămânța . 2. Refl . ( Rar , despre copaci ) A ieși din rădăcini ( în urma unei lovituri , a unei furtuni etc . ) - Des

 

DESĂGEL

DESĂGÉL , desăgei , s . m . ( Pop . ) Desăguță . - Desag + suf . -

 

DESĂGI

DESĂGÍ , desăgésc , vb . IV . Tranz . ( Reg . ) A

 

DESĂGIOR

DESĂGIÓR , desăgiori , s . m . ( Pop . ) Desăguță . - Desag + suf . -

 

DESĂRARE

DESĂRÁRE , desărări , s . f . Acțiunea de a desăra și rezultatul ei ; desalinizare . - V.

 

DESĂRAT

DESĂRÁT , - Ă , desărați , - te , adj . Din care s - a eliminat , total sau parțial , sarea ; desalinizat . - V.

 

DESĂRCINARE

DESĂRCINÁRE , desărcinări , s . f . Acțiunea de a desărcina și rezultatul ei . - V.

 

DESȚELENIRE

DESȚELENÍRE , desțeleniri , s . f . Acțiunea de a ( se ) desțeleni și rezultatul ei . - V.

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...