Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:GRAFIC, CALC, DESENATOR, HAȘURĂ, HELIOZINCOGRAFIE, LAVIU, LITOGRAFIE, PASTEL, PICĂȚEA, PICTOGRAMĂ ... Mai multe din DEX...

DESEN - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

DESÉN, desene, s.n. l. Reprezentare grafică a unui obiect, a unei figuri, a unui peisaj pe o suprafață plană sau curbă, prin linii, puncte, pete, simboluri etc. 2. Arta sau tehnica de a desena. ** Desen tehnic (sau liniar) = reprezentare a obiectelor tehnice (piese, organe de mașini etc.) prin desen (1), în scopul fabricării lor. 3. Planul unei construcții. 4. Ornamentația unei cusături. [Pl. și: desenuri. - Var.: desémn s.n.] - Din fr. dessin.

Sursa : DEX '98

 

DESÉN s. n. 1. reprezentare grafică a unui obiect, a unei figuri, a unui peisaj prin linii, puncte, pete etc. 2. arta sau tehnica de a desena. o ~ tehnic = desen care reprezintă la scară planul unui obiect, al unei construcții etc. 3. planul unei construcții. * (fig.) schiță, plan (al unei lucrări). 4. (fig.) contur, linie, profil. 5. ornamentația unei țesături. (< fr. dessin)

Sursa : neoficial

 

desén s. n., pl. deséne

Sursa : ortografic

 

DESÉN \~e n. 1) Reprezentare grafică pe o suprafață a unor obiecte sau a unor ființe. * \~ liber desen făcut cu mâna liberă, fără instrumente. \~ tehnic desen care reprezintă la scară planul unei construcții, al unei piese sau al unui organ de mașină. 2) Arta sau tehnica unei astfel de reprezentări. 3) Ornamentație a unei cusături. /dessin

Sursa : NODEX

 

DESÉN s.n. 1. Prezentare grafică a unui obiect printr-o îmbinare de linii drepte sau curbe, prin puncte, pete etc. * Desen liber = desen făcut cu mâna liberă, fără instrumente; desen tehnic = desen care reprezintă la scară planul unui obiect, al unei construcții etc.; desene animate = înșiruire de desene care reprezintă fazele unei mișcări și care, redate succesiv pe ecran, dau impresia unor ființe vii cinematografice. V. animație. 2. Arta și tehnica de a desena. 3. Planul unei construcții. 4. Ornamentația unei țesături. [Pl. -ne, var. desemn s.n. / < fr. dessin].

Sursa : neologisme

 

desén (-ne), s.n. - Reprezentare grafică a unui obiect, a unei figuri etc. Var. desemn. Fr. dessin. Var., prin falsă analogie cu semn. - Der. desena (var. desemna), vb. (a executa un desen); desenator, s.m. (persoană care desemnează).

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruDESEN

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 28 pentruDESEN.

Cincinat Pavelescu - Sub un desen de iser

... Cincinat Pavelescu - Sub un desen de iser Sub un desen

 

Marius Marian Șolea - Desenul de sub culori

Marius Marian Şolea - Desenul de sub culori Desenul de sub culori de Marius Marian Șolea Gleznele tale, ude și reci, îmbătară luna, iar lumina ei cade în spirală, ocolind perfect crestele unor valuri pitice. și ele se apleacă pe sub mersul tău, gemând redate nopții și întâmplărilor ascunse. eu te privesc și nu te pot lua din această natură perfectă și tu tot te duci prin apa docilă să strivești lumini sub tălpi ce acum stăpânesc vechile arhitecturi ale mării. nici un gest nu te apropie de mine, dar, undeva, tot trebuie să te îndrepți, iar eu sunt peste tot... rochia cu pliuri vaporoase, care cad peste coapse tot așa cum a căzut mai de mult o idee peste piatra care urma a fi făcută topor, a oprit poezia... și ea, pornind din nou, trece cu greu în urma țesăturii ude până la genunchii nemijlociți nicicând de rugăciune. te voi duce la diguri și te voi judeca… împreună cu bitumul care ne scrijelește carnea, vom opri, pentru o vreme, iluziile mării. acum, poezia șchioapătă laolaltă cu luna, iar inima mea se spală de inima ta în niște ape ciudate, umplând gropi precise, făcute ...

 

Paul Zarifopol - Popi

Paul Zarifopol - Popi Popi [1] de Paul Zarifopol 42 de grade la umbră cer de sticlă sinilie lumină cruntă pe ziduri și pe ulițe albe obraze și brațe măslinii și ochi atât de negri încât irisul se confundă cu pupila cu priviri continuu intense ce obosesc ca spectacolul unui braț dureros de încordat praf de marmură peste tot dar peste toate: politică. Politica e mai tare chiar decât flirtul cu romanțe, ce formează, cum s-ar fi zis altădată, subiectul povestirii domnului Teodor Scorțescu. Popi amuzant nume, de copil sau de păpușă. În perfectă armonie cu bisilabul acesta infantil, este nasul lui Popi nas naiv, puțin ridicat; nas pueril, de nevinovată ștrengărie. Popi s-ar rezuma, pare că, în desenul acestui nas simpatic de nespus, dacă n-am ști-o întreagă, în toată drăgălășenia de baby încântător. Priveam picioarele mici ale lui Popi, refugiate lânga peretele vagonului, se vede cu scopul de a demonstra atenienilor lipsa oricărei intimități cu vecinul lor. Piciorul, ușor cambrat, se termina printr-un genunchi rotund ca un măr domnesc, dezgolit de rochia scurtă. Coapsele ample, arcuite cu grații de liră, contrastau cu umerii mici care dădeau o impresie neașteptată de fragilitate. Ajunge ...

 

Dimitrie Anghel - Divanul

... încercări îl aplecau spre melancolii și spre gînduri mai împăcate. Și așa, fără de nici un gînd rău, în schimbul unea stofe albastre cu un desen strigător de geometrie, el îi arătă din maldărul lui o altă stofă, asupra căreia își oprise ochii și visa ce efect va face în tovărășia ...

 

Ion Luca Caragiale - Un incident de senzație

Ion Luca Caragiale - Un incident de senzaţie Un incident de senzație de Ion Luca Caragiale Pe la mijlocul veacului trecut, s-a petrecut în Germania un incident de mare senzație — am putea zice un mare scandal bisericesc — despre care găsim, într-o publicație de pe vremuri, niște documente ce, poate, vor interesa pe cititorii noștri... Uneori și scandalurile sunt interesante — chiar cele bisericești. Iată de ce e vorba. În catedrala vestitului oraș Trier, de pe râul Mosel, a fost expusă în anul 1844... „hlamida pe care a purtat-o mântuitorul când l-au dus la Golgota ca să-l răstignească pre el spre îndeplinirea scripturilor și spre a noastră, a nepocăiților, răscumpărare de blestemul păcatului strămoșesc..." Gazeta orașului Metz, în număru-i de la 20 septembre același an, scria următoarele: „Un litograf de la noi a cumpărat de 20.000 franci stofă de mătase, pe care s-o taie în bucăți ca să tipărească pe ele desenul «hlamidei». O singură casă de comerț tot de aici a vândut în aste trei săptămâni 80.000 de medalii cu chipul fecioarei; ...

 

Vasile Alecsandri - Melodiile românești

Vasile Alecsandri - Melodiile româneşti Melodiile românești de Vasile Alecsandri Cu o nemărginită bucurie facem știut că o parte din cele mai duioase melodii ale poporului român au ieșit la lumină într-un Album foarte elegant, tipărit la Leopol și cuprinzând 48 de arii de tot soiul: doine, hore, cântece de lume, cântece hoțești etc. Unul din compatrioții noștri din Bucovina, un artist de frunte, elev ale vestitului pianist Chopin, dl Șarl Miculi, pe care societatea ambelor capitale, a Moldovei și a Valahiei, a avut plăcere de a-l asculta și a aplauda minunatul său talent, este alcătuitorul și totodată editorul acelui Album neprețuit. În voiajul ce a făcut, la 1850, în provinciile noastre, dl Șarl Miculi, deși deprins din copilărie cu armoniile europenești, totuși s-a simțit cuprins de un adevărat entuziasm la auzirea melodiilor poporale ale românilor și a și hotărât a le prescrie pentru ca să le scape de noianul uitării. Cu o răbdare și un tact de artist înamorat de frumusețile artei, el a ascultat pe cei mai vestiți lăutari din Iași și din București ...

 

Dimitrie Anghel - A. D. Holban

Dimitrie Anghel - A. D. Holban A. D. Holban de Dimitrie Anghel Publicată în Ordinea , II, 428, 17 mai 1909, p. 1. Sunt unii oameni senini și blînzi, cari împrăștie în jurul lor o atmosferă de bunătate ce te farmecă și te cîștigă cu fiecare vorbă, cu fiecare gest al lor ; iar alții care te resping de la început și față de cari nu știu ce sîmțămînt tainic îți dă de știre să te ferești. Unul dintre aceștia din urmă este și veteranul om politic A. D. Holban, o interesantă figură a Iașului din alte vremuri. Mi-am adus aminte de dînsul citind într-un ziar recent reflecțiile sale pline de răutate la adresa artiștilor noștri de astăzi. Îl cunosc de cînd eram copil; pot zice că m-am trezit cu el în casă, căci, cît timp a trăit tatăl meu, nelipsit a fost din casa și de la masa noastră. În anii din urmă însă, îl pierdusem din vedere aproape cu desăvîrșire ; glasul lui parcă amuțise în larma uriașă ce o fac luptele zilelor noastre, cu alte aspirații, cu alte idealuri, cu altă pornire de muncă. Arar ...

 

George Coșbuc - În muzeu (Coșbuc)

George Coşbuc - În muzeu (Coşbuc) În muzeu de George Coșbuc Iar ulciorul mi-a vorbit, Vrând, se vede, să mă mustre: În colibile lacustre, Stând pe scaunul cioplit De-un druid, eu fui podoaba Tribului întreg; și-mi fu Drag pe-atunci. O vezi și tu: Eu și cu Dalvine roaba, Fost-am de-un etrusc isteț Peste lac în luntre-aduse. El sub lavițe-avea puse Multe altele de preț, Cari pe-acele vremi senine Artă și minuni erau! Astăzi hârburi poate stau, Bietele, pe-un raft cu mine! Și din toate și-a ales Capul cetelor ilire Un ulcior să nu te mire Că suspin așa de des Un ulcior, și-o roabă, biata! Văd trecând pe-aici femei, Și-mi evoc mândrețea ei, Și-n etern slăvi-voi fata Cea de-acum opt mii de ani! Poate, albele ei oase, Din nămolul apei scoase, Poți și tu cu doi-trei bani Să le vezi aici, străine, Ori altunde-n vrun muzeu. Am pierit, și ea și eu, Când din văile vecine Au venit arcașii goi, Mulți și tari, zvârlind tăciunii. Au scăpat pe luntre unii Dintre-ai noștri, cei vro doi, Însă ...

 

Ioan I. Ciorănescu - Ades mi-aduc aminte

... l-aud ca un refren     Și-n gânduri mi se-nfige ca-ntr-un oștean o schije,     Figura ta, iubito, o văd ca pe-un desen     Ce-l însemnai odată copil, cu sârg și grije.     Cum aș privi în lumea de-afară liniștit     Prin chipu-ți cu reflexe de solzi ușori ...

 

Urmuz - Plecarea în străinătate

... conștientă de îndatoririle ei de soție și pentru a nu se arăta prost crescută, îi oferi la plecare ouă lipii, un caiet de desen de Borgovanu și un zmeu cu speteze “din patruâ€�, pe cari el le refuză, cu indignare, scuturînd niște alune într-un sac. Ambițioasă ca ...

 

Paul Zarifopol - Paradisul suspinelor

Paul Zarifopol - Paradisul suspinelor Paradisul suspinelor [1] de Paul Zarifopol Mi-ar părea nepotrivit a vorbi cititorului curios de frumusețe literară despre poetul Vinea, fără a-l preveni că arta acestuia e dintre acele care impune modificări în metoda obișnuită a cititului. Povestesc doar pentru mine, de bună seamă, dar și pentru un cititor ideal, care ar găsi că sunt un interesant caz de umanitate. Cuvintele eroului (paginile Paradisului suspinelor) sunt când memorii ale eroului, când istorisire despre erou. Să nu se grăbească cititorul a-și fixa apetitul pe dezvelirea unui caz interesant de umanitate. Substanța fermecătoare e în altă parte. Adnotatorul memoriilor lui Darie înseamnă: Sensibilitatea dureroasă a eroului s-a lăsat desigur condusă, în povestire, mai mult de acuitatea impresiilor conținute, decât de ordinea cronologică și de logica expunerii. Deci, ziceam drept: nu la cazul interesant de umanitate, ci la expunere să luăm seama. Întâmplările somnului nu sunt fără însemnătate. Adevărul lor nu e mai puțin veridic decât al orelor de veghe... Imagini, senzații, emoții, somnul oferă de toate, asemenea vieții pe care ne-am deprins a o considera ca propriu-zisă. Realitatea ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruDESEN

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 158 pentruDESEN.

GRAFIC

... GRÁFIC , - Ă , grafici , - ce , adj . , GRÁFIC , grafice , s . n . , GRÁFICĂ s . f . I. Adj . 1. Referitor la metoda de a reprezenta prin desen ( linii , puncte , figuri etc . ) o mărime , variația unei mărimi sau raportul dintre două sau mai multe mărimi variabile ; care aparține acestei metode . 2. Care ține ...

 

CALC

... executarea desenelor în tuș , pentru a fi apoi copiate pe hârtie heliografică ( ozalid ) . 2. Copia pe hârtie de calc a unui desen ; decalc ( 1 ) . 3. Fenomen lingvistic care constă în atribuirea de sensuri noi , după model străin , cuvintelor existente în limbă ori în formarea unor cuvinte ori ...

 

DESENATOR

DESENATÓR , - OÁRE , desenatori , - oare , s . m . și f . Persoană care desenează ; artist care practică arta desenului , în special a desenului decorativ sau

 

HAȘURĂ

... HAȘÚRĂ , hașuri , s . f . Fiecare dintre liniile ( negre ) , paralele sau întretăiate , egale ca grosime și trasate la distanțe egale pe o porțiune de desen sau de gravură , pentru a marca semitonurile sau umbrele pe o hartă sau pe un desen

 

HELIOZINCOGRAFIE

HELIOZINCOGRAFÍE , heliozincografii , s . f . Procedeu de reproducere a hărților și a desenelor , care constă în trecerea desenului pe o placă de zinc

 

LAVIU

... LAVÍU , laviuri , s . n . Mod de a colora monocrom un desen prin tente cu tuș diluat sau cu o culoare de apă ; ( concr . ) desen

 

LITOGRAFIE

... figurilor etc . , prin utilizarea de negative imprimate sau desenate pe o piatră specială , calcaroasă . 2. Atelier , secție sau întreprindere unde se multiplică prin litografie . 3. Desen

 

PASTEL

... PASTÉL , pasteluri , s . n . , adj . invar . 1. S . n . Creion colorat , moale , pentru desen , făcut din pigmenți pulverizați , amestecați cu talc și cu gumă arabică . 2. S . n . Poezie cu conținut liric , în care se zugrăvește un tablou din ...

 

PICĂȚEA

... PICĂȚEÁ , - ÍCĂ , picățele , s . f . 1. ( La pl . ) Desen format din puncte sau din suprafețe geometrice de dimensiuni mici , repetate simetric pe o țesătură de altă culoare ; ( și la sg . ) fiecare dintre aceste elemente ...

 

PICTOGRAMĂ

... PICTOGRÁMĂ , pictograme , s . f . Desen

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...