Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:DESFACERE, DESPRINDE, CRĂPA, DESCHIDE, DESFĂCUT, DESPLETIT, DESTRĂMA, DEZGHIOCAT, DEZLEGA, DEZNODA ... Mai multe din DEX...

DESFACE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

DESFÁCE, desfác, vb. III. 1. Tranz. și refl. A (se) descompune în părțile componente. ** Tranz. A face ca ceva efectuat revină la starea anterioară. ** Tranz. A anula o învoială, un contract etc. 2. Tranz. și refl. A (se) desprinde din locul sau din legătura în care este prins, fixat. 3. Refl. și tranz. A (se) despărți, a (se) separa de cineva sau de ceva. 4. Tranz. A deschide un obiect, dezlegându-l, tăindu-l, ridicându-i capacul etc. ** A desfășura, deschizând, întinzând, răsfirând; a despături. * Expr. A desface patul = a pregăti patul pentru dormit. ** Refl. (Despre flori) A-și deschide petalele. 5. Tranz. A vinde produse; a lichida prin vânzare. 6. Intranz. (În superstiții; construit cu dativul persoanei) A înlătura vraja sau farmecul care apasă asupra cuiva. - Din lat. dis-facere.

Sursa : DEX '98

 

A (se) desfacea (se) face, a (se) strânge

Sursa : antonime

 

DESFÁCE vb. 1. a despături, a dezdoi, (înv.) a răspica. (A \~ șervetul sau o foaie împăturită.) 2. v. desfășura. 3. v. deschide. 4. v. dezlega. 5. v. despleti. 6. a degaja, a elibera, a libera, a scoate, (înv. și pop.) a slobozi. (A \~ pe cineva din strânsoare.) 7. v. desprinde. 8. v. dezlipi. 9. v. scoate. 10. v. descompune. 11. a desfășura, a întinde, a răsfira. (Pasărea își \~ aripile.) 12. a căsca, a deschide. (\~ gura.) 13. a crăpa, a se deschide, a se despica, a plesni. (Se \~ mugurii, bobocii.) 14. v. vinde. 15. v. rupe. 16. v. rezilia.

Sursa : sinonime

 

desfáce vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. desfác, 1 pl. desfácem, 2 pl. desfáceți; imper. 2 sg. desfă, neg. nu desfáce; part. desfăcút

Sursa : ortografic

 

A SE DESFÁCE pers. 3 se desfáce intranz. 1) A se separa în elementele constitutive; a se descompune; a se dezagrega; a se disocia; a se dezasambla. 2) A se desprinde din locul sau din legătura în care a fost prins. Nodul s-a desfăcut. 3) (despre flori, boboci) A-și răsfira petalele; a se deschide; a se desfoia. /<lat. disfacere

Sursa : NODEX

 

A DESFÁCE desfác 1. tranz. 1) A face se desfacă. 2) (contracte, tranzacții) A declara nul, fără efect. 3) (obiecte închise) A face aibă o deschizătură, înlăturând piesa corespunzătoare. \~ un plic. \~ un pachet. 4) (obiecte strânse, împăturite) A desfășura întinzând; a despături. 5) (mărfuri) A transmite în proprietate unui achizitor în schimbul unei sume de bani; a vinde. 2. intranz. (în superstiții) A înlătura prin descântece efectul vrăjilor. /<lat. disfacere

Sursa : NODEX

 

desfáce (-c, -ăcút), vb. - 1. A dezlega. - 2. A descompune. - 3. A suprima, a elimina. - 4. A da drumul, a slobozi. - 5. A dezghioca, a desfăca. - 6. A vinde, a lichida. - 7. (Refl.) A se deschide, a se crăpa, a se fărîma. - Mr. disfac, disfeațire. Lat. d?sfac?re (Candrea-Dens., 538; Candrea); sau, mai probabil, de la facere, cu pref. des-; cf. it. disfare (calabr. disfaciri), prov. defar, fr. défaire, sp. deshacer, port. desfazer. - Der. desfăcut, s.n. (farmec sau descîntec care are drept scop anihilarea influenței nefaste a altui descîntec potrivnic); desfăcătură, s.f. (verigă, farmec).

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruDESFACE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 261 pentruDESFACE.

Emil Gârleanu - Trandafirul

Emil Gârleanu - Trandafirul Trandafirul de Emil Gârleanu La o margine de drum înflori un trandafir. Și a fost o minune, căci floarea trandafirului era așa de gingașă, așa de albă, că parcă de la ea se inviorase dimineața ceea de primăvară. Ș-avea crengile lucii, rumene ca mărgeanul, frunzele verzi ca smaragdul. Iar mirosul florii se împrăștia îndată peste întreg cuprinsul câmpiei; fluturii cădeau adormiți, celelalte flori se plecară în fața adevăratei stăpâne, pe când păsările veneau din depărtări adânci, atrase de mireasma, vrăjită, să vadă și ele tulpina măiastră care își desfăcea frumusețea pentru întâia oară pe pământ. Și parcă și lui Dumnezeu îi părea acuma rău că pusese într-o floare așa de minunate însușiri, — daruri pe care nu le împărțise nici în rai. — Lucrul acesta îl șoptise o ciocârlie care, la răsăritul soarelui, ducea totdeauna lui Dumnezeu câte o sămânță din fiecare floare ce creștea pe pământ, să o păstreze, Preasfântul, pentru răsad. Până la amiază trandafirul se acoperi întreg cu flori. Drumeții treceau și rămâneau locului, puneau mâinile la ochi, răsfirau nările să înghită mireasma nemaisimțită până atunci, apoi, cu priviri lacome, rupeau câte o floare; iar dacă aveau câte ceva ...

 

Alexandru Macedonski - Rondelul oglindei

... Alexandru Macedonski - Rondelul oglindei Rondelul oglindei de Alexandru Macedonski Din al oglindei luciu rece De apă-adâncă, — se desface O liniște de dulce pace, Ce-ntregul suflet mi-l petrece. Obida vrând să mă înece, Zadarnic firea și-o preface. Din al oglindei luciu ...

 

Alexandru Vlahuță - În amurg...

... și vâsle lăsând să-i scape! Gându-i adoarme în nemișcare, Ochii s-acopăr, stinși, sub pleoape, A neființei eternă mare Valu-și desface ca să-l îngroape; Căci, rupți din valu-i, s-azvârl în soare Nenumărații stropi de viață, Și-n al ei haos recad, când moare ...

 

Alexandru Vlahuță - Mamei

Alexandru Vlahuţă - Mamei Mamei de Alexandru Vlahuță Din vremile apuse ș-atât de fericite, Aducerile-aminte adesea mă-mpresoară. Ce de viață-n urmă!... Ca un potop mă-nghite Comoara mea de visuri, pierduta mea comoară Din vremile apuse ș-atât de fericite! Cum se desfac, din noapte, icoane vechi și sfinte! Și ca din cărți, trecutul fantastic mi s-așterne; Atâtea dulci vedenii îmi picură în minte, Cu durerosul farmec al pierderei eterne!... Cum se desfac, din noapte, icoane vechi și sfinte! Figura ta cuminte, duioasă și senină, Răsare, scumpă mamă, din vremile acele, Ca o madonă sfântă, scăldată în lumină. Ce clară stă-n pervazul copilăriei mele Figura ta cuminte, duioasă și senină! O lene grea se lasă din cerul cald de vară. De soare-i plină casa. Tu-ncet, pășind pe scânduri, Lași storurile groase și dai muștele-afară. Apoi, prostii de-a mele asculți și cazi pe gânduri. O lene grea se lasă din cerul cald de vară. Curg valuri mari de umbră și se-mpânzesc pe vale. Din șes, privim spre codru, cum soarele se-neacă. În mirosul de iarbă, tăcuți pășim agale, Și bolta răcorită mai jos parcă s-apleacă, Curg ...

 

Dimitrie Anghel - Dușmanul mașinismului

Dimitrie Anghel - Duşmanul maşinismului Dușmanul mașinismului de Dimitrie Anghel Din volumul plănuit "Arca lui Noe" Publicată în Minerva , III, 1032, 31 oct. 1011, p. 1. De la custura informă de silex, ori de la întîiul cuțit de plug făcut din bucata de fier căzută din cine știe ce astru, pe vremea bunilor troglodiți, și pînă la perfecționatele instrumente aratorii din zilele noastre, ce cale uriașe am străbătut. Pentru dunga neagră pe care o scrijelează omul de la începutul lumii, pe fața răbdătorului pămînt, în care să arunce sămînța, cîte minți nu s-au trudit pînă să ajungă la arătură adîncă a plugului cu aburi. Domnul Panțu însă era contra mașinismului și pentru tradiție. Trogloditul din el nu murise încă, și simplul fier de plug, cu care se slujise părinții și străbunii noștri din vremurile cele mai patriarhale, îl satisfăcea cu prisosință. "Mașinile sunt un cuvînt van și niște invenții complicate și diabolice. Totul e să sameni la vreme și să ai ploi priincioase", zicea el. Stăpînul lui era însă cu totul de altă părere, știind că un pămînt, cu cît îl vei lucra mai bine, cu atîta va rodi și el mai mult. Poate că era greșit ...

 

Dimitrie Gusti - Închinare lui Ștefan-Vodă

Dimitrie Gusti - Închinare lui Ştefan-Vodă Închinare lui Ștefan-Vodă de Dimitrie Gusti Informații despre această ediție 1871 Și strunile plesnite și harpa desfăcută În salcia pletoasă, de care atîrna L-a Isterului rîpe, acuma este mută, Și cîntul ei de aur nu pot a-l deștepta. Ce vînt trăgînd s-aude sub crengile plecate Spre unda cristalină ce fuge șopotind, Și umbrele din apă tot rînduri înecate Se par că lasă-n urmă o voce suspinînd ? Durere !... și-i profundă cînd România plînge Cu fruntea-nfășurată de doliu la mormînt ; Durere-i pretutindeni, durerea se răsfrînge, În valea și Carpatul ce-i românesc pămînt. Ca valurile mărei ce-n sînu-i se frămîntă Și spre un țărm sau stîncă se-mping a se opri : Așa durerea sparge o țară și s-avîntă Colo spre mănăstire la Putna a lovi. De printre munți, cîmpie, din unghiuri depărtate, Din tîrguri, municipii, cotune, un popor, De-același curat sînge, se scoală să ia parte La zi de sărbătoare, la rugăciune-n cor. Cu-a națiunii cruce, de secoli ferecată, Ca pelerin sosește la noua Golgota Unde eroul zace și țărna-i ...

 

Emil Gârleanu - În curtea mea

Emil Gârleanu - În curtea mea În curtea mea de Emil Gârleanu Curtea mea e la țară, pe malul unei ape. De jur împrejurul curții se încinge un gard de cătină, iar pe cătina în care vrăbiile stau împănate ca albinele în roi, se țese, de cu primăvară până-n toamnă, tulpina de rochița-rândunicii . Pe de margini, din loc în loc, ca la o azvârlitură de piatră unul de altul, se înalță plopi bătrâni, fuse uriașe pe care se deapână vântul; pe vârfurile lor țin acoperământul, — cerul. Tufe de pomușoară și de agrișe dau, înăuntrul curții, adăpost păsărilor mele. Căci am păsări multe și felurite. De ici, din portița încununată cu iederă, hai să le privim. Ai auzit cucurigul ? Răsare soarele. Cocoșul acela negru e ceasornicul curții mele. Iată-l pe culme, țanțoș, cu pintenii arcuiți, cu platoșa penelor oțelii, gata ca de luptă. Parcă vrea să-și arate bărbăția cârdului celuia de claponi din fața lui, — găini care nu se ouă, ale căror pene lungi și moi îi prefac într-un fel de sălcii plângătoare printre păsări. A, uite-o, harnica ogrăzii! Repede-repede, sfârâindu-i piciorușele în ghetele galbene pe nisip de iute ...

 

Emil Gârleanu - Frunza

Emil Gârleanu - Frunza Frunza de Emil Gârleanu Lui Cristinel S-a desfăcut din mugur, într-o dimineață caldă a începutului de primăvară. Cea dintâi rază de soare s-a împletit pe dânsa ca o sârmă de aur, făcând-o să tremure de fericirea unei asemenea atingeri. Ziua întâi i s-a părut scurtă, și apropierea nopții o mâhni. Lumina se stinse, răcoarea o făcu să se zgribulească, să se vâre între celelalte și să aștepte, ațipind, până a doua zi, venirea soarelui. Cu ce revărsare de strălucire se ridică stăpânitorul lumii până sus, pe cer! Raza se coborî din nou, și toată ziua, încălzită, frunza se scăldă în albastrul văzduhului. În scurtă vreme se desfăcu mare, verde, mai frumoasă ca toate, mai sus decât celelalte, tocmai în vârf. De deasupra îi cădea lumina, dedesubt se ridica, până la ea, mireasma crinilor albi, singuratici, cu potirul plin de colbul aurului mirositor. Un ciripit străin o miră. Și cea dintâi rândunică, venită de departe, tăia albastrul ca o săgeată, înconjură copacul de câteva ori cu strigăte de bucurie, apoi se așeză pe streașina casei, cântând mereu... Dar într-o dimineață raza ...

 

George Topîrceanu - Noapte de toamnă

... de neguri apele se strâng... Lumea-ntreagă doarme, streșinile plâng. Până când o rază de argint în zare, Lămurind pe boltă straturi de ninsoare, Lin desface umbra și de crengi anină Scânteieri albastre, boabe de lumină. Iar acum din taina cerului deschis, Peste firea mută cad lumini de vis Și-n ...

 

Emil Gârleanu - Înecatul

Emil Gârleanu - Înecatul Înecatul de Emil Gârleanu Gheorghe Nicoară, călăraș cu schimbul, și frate-său, un băiețandru căruia nu-i mijise mustața, veniseră să adape caii în Siret. Cum coborau spre vad, băiatul spuse: — Ia te uită, bădiță, colo, sub mal, ce buștean a adus apa! Călărașul privi într-acolo, apoi strânse calul în călcâie și intră până la mijlocul râului. După ce se uită, țipă deodată: — Ira, măi, un om înecat! Băiețandrul încremeni locului. Călărașul îi strigă: — Fugi până ici la moară și cheamă pe moș Vasile. Băiatul lovi cu funia căpăstrului în cal și o luă spre moară. Se întoarse repede înapoi. Morarul nu era acolo. — Atunci repede-te și adu pe tătuca. Luați și o frânghie. Rămas singur, călărașul se apropie să se uite. Privi îndelung. Înecatul fusese izbit de apă în mâncătura malului și se prinsese între niște rădăcini. Șuvoiul îl bătea, mai să-l smulgă, să-l ducă la vale. Călărașul auzi niște glasuri, se întoarse și el și, cunoscând pe cei de pe mal, le răcni: — Măi Toadere... Năstase... Veniți, că-i un om înecat! Hai de l-om scoate! Flăcăii rămaseră puțin pe gânduri, apoi ...

 

Mihai Eminescu - Mușatin și codrul

... vrăjit eu sunt demult, Până când o să ascult Răsunând din deal în deal Cornul mândru triumfal Al craiului Decebal. Atunci trunchii-mi s-or desface Și-n palate s-or preface, Vei vedea ieșind din ele Mii copile tinerele, Și din brazii cât de mici Vei vedea ieșind voinici, Căci ... urechile ciulesc Pe când luntrea o zăresc. El plutea, plutea mereu, Codrul sună blând și greu. Când deodată zi se face. Codru-n două se desface Și pe ape rotitoare Scânteiază mândru soare. Și-nainte-i vede-un munte Cu-a lui creștete cărunte, S-a clădit ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruDESFACE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 10 pentruDESFACE.

Leviticul Capitol 3

... împrejur. 9 Din această jertfă de mulțămire, să aducă o jertfă mistuită de foc înaintea Domnului, și anume: grăsimea, coada întreagă, pe care o va desface dela osul spinării, grăsimea care acopere măruntaiele și toată grăsimea care ține de măruntaie, 10 cei doi rărunchi și grăsimea de pe ei, de pe ...

 

Numeri Capitol 10

Numeri Capitol 10 Numeri 9 Numeri Capitol 10 1 Domnul a vorbit lui Moise, și a zis: 2 ,,Fă-ți două trîmbițe de argint; să le faci de argint bătut. Ele să-ți slujească pentru chemarea adunării și pentru pornirea taberilor. 3 Cînd se va suna cu ele, toată adunarea să se strîngă la tine, la ușa cortului întîlnirii. 4 Cînd se va suna numai cu o trîmbiță, să se strîngă la tine căpeteniile, mai marii peste miile lui Israel. 5 Cînd veți suna cu vîlvă, să pornească ceice tăbărăsc la răsărit; 6 cînd veți suna a doua oară cu vîlvă, să pornească ceice tăbărăsc la miază-zi: pentru plecarea lor, să se sune cu vîlvă. 7 Cînd va fi vorba de strîngerea adunării, să sunați, dar să nu sunați cu vîlvă. 8 Din trîmbițe să sune fiii lui Aaron, preoții. Aceasta să fie o lege vecinică pentru voi și pentru urmașii voștri. 9 Cînd veți merge la război, în țara voastră, împotriva vrăjmașului care va lupta împotriva voastră, să sunați cu vîlvă din trîmbițe, și Domnul, Dumnezeul vostru, Își va aduce aminte de voi, și veți fi izbăviți de vrăjmașii voștri. 10 ...

 

Deuteronomul Capitol 22

Deuteronomul Capitol 22 Deuteronomul 21 Deuteronomul Capitol 22 1 Dacă vezi rătăcindu-se boul sau oaia fratelui tău, să nu le ocolești, ci să le aduci la fratele tău. 2 Dacă fratele tău nu locuiește lîngă tine, și nu -l cunoști, să iei dobitocul la tine acasă, și să rămînă la tine pînă ce -l cere fratele tău; și atunci să i -l dai. 3 Tot așa să faci și cu măgarul lui, tot așa să faci și cu haina lui, și tot așa să faci cu orice lucru pierdut de el și găsit de tine: să nu le ocolești. 4 Dacă vezi măgarul fratelui tău sau boul lui căzut pe drum, să nu -l ocolești, ci să -i ajuți să -l ridice. 5 Femeia să nu poarte îmbrăcăminte bărbătească, și bărbatul să nu se îmbrace cu haine femeiești; căci oricine face lucrurile acestea este o urîciune înaintea Domnului, Dumnezeului tău. 6 Dacă întîlnești pe drum un cuib de pasăre, într`un copac sau pe pămînt, cu pui sau ouă și mama lor șezînd peste pui sau peste ouă, să nu iei și pe mama și pe puii ei, 7 ci să dai drumul mamei și să nu iei ...

 

Iov Capitol 7

... mă satur de frămîntări pînă în revărsatul zorilor. 5 Trupul mi se acopere cu viermi și cu o coajă pămîntoasă, pielea-mi crapă și se desface. 6 Zilele mele sboară mai iuți decît suveica țesătorului, se duc și nu mai am nicio nădejde! 7 Adu-Ți aminte, Dumnezeule, că viața mea ...

 

Psalmii Capitol 116

Psalmii Capitol 116 Psalmii 115 Psalmii Capitol 116 1 Iubesc pe Domnul, căci El aude glasul meu, cererile mele. 2 Da, El Și -a plecat urechea spre mine, de aceea -L voi chema toată viața mea. 3 Mă înfășuraseră legăturile morții, și m`apucaseră sudorile mormîntului; eram pradă necazului și durerii. 4 Dar am chemat Numele Domnului, și am zis: ,,Doamne, mîntuiește-mi sufletul.`` 5 Domnul este milostiv și drept, și Dumnezeul nostru este plin de îndurare. 6 Domnul păzește pe cei fără răutate: eram nenorocit de tot, dar El m`a mîntuit. 7 Întoarce-te, suflete, la odihna ta, căci Domnul ți -a făcut bine. 8 Da, Tu mi-ai izbăvit sufletul dela moarte, ochii din lacrămi, și picioarele de cădere. 9 Voi umbla înaintea Domnului, pe pămîntul celor vii. 10 Aveam dreptate cînd ziceam: ,,Sînt foarte nenorocit!`` 11 În neliniștea mea, ziceam: ,,Orice om este înșelător.`` 12 Cum voi răsplăti Domnului toate binefacerile Lui față de mine? 13 Voi înălța paharul izbăvirilor, și voi chema Numele Domnului; 14 îmi voi împlini juruințele făcute Domnului, în fața întregului Său popor. 15 Scumpă este înaintea Domnului moartea celor iubiți de El. 16 Ascultă- ...

 

Daniel Capitol 5

Daniel Capitol 5 Daniel 4 Daniel Capitol 5 1 Împăratul Belșațar a făcut un mare ospăț celor o mie de mai mari ai lui, și a băut vin înaintea lor. 2 Și în cheful vinului, a poruncit să aducă vasele de aur și de argint, pe cari le luase tatăl său Nebucadnețar din Templul dela Ierusalim, ca să bea cu ele împăratul și mai marii lui, nevestele și țiitoarele lui. 3 Au adus îndată vasele de aur, cari fuseseră luate din Templu, din casa lui Dumnezeu din Ierusalim, și au băut din ele împăratul și mai marii lui, nevestele și țiitoarele lui. 4 Au băut vin, și au lăudat pe dumnezeii de aur, de argint, de aramă și de fer, de lemn și de piatră. 5 În clipa aceea, s`au arătat degetele unei mîni de om, și au scris, în fața sfeșnicului, pe tencuiala zidului palatului împărătesc. Împăratul a văzut această bucată de mînă, care a scris. 6 Atunci împăratul a îngălbenit, și gîndurile atît l-au tulburat că i s`au desfăcut încheieturile șoldurilor, și genunchii i s`au izbit unul de altul. 7 ...

 

Marcu Capitol 2

Marcu Capitol 2 Marcu 1 Marcu Capitol 2 1 După cîteva zile, Isus S`a întors în Capernaum. S`a auzit că este în casă, 2 și s`au adunat îndată așa de mulți că nu putea să -i mai încapă locul dinaintea ușii. El le vestea Cuvîntul. 3 Au venit la el niște oameni, cari I-au adus un slăbănog, purtat de patru inși. 4 Fiindcă nu puteau să ajungă pînă la El, din pricina norodului, au desfăcut acoperișul casei unde era Isus, și, după ce l-au spart, au pogorît pe acolo patul în care zăcea slăbănogul. 5 Cînd le -a văzut Isus credința, a zis slăbănogului: ,,Fiule, păcatele îți sînt iertate!`` 6 Unii din cărturari, cari erau de față, se gîndeau în inimile lor: 7 ,,Cum vorbește omul acesta astfel? Hulește! Cine poate să ierte păcatele decît numai Dumnezeu?`` 8 Îndată, Isus a cunoscut, prin duhul Său, că ei gîndeau astfel în ei, și le -a zis: ,,Pentru ce aveți astfel de gînduri în inimile voastre? 9 Ce este mai lesne: a zice slăbănogului: ,,Păcatele îți sînt iertate``, ori a ...

 

2 Corinteni Capitol 5

... 2 Corinteni Capitol 5 2 Corinteni 4 2 Corinteni Capitol 5 1 Știm, în adevăr, că, dacă se desface casa pămîntească a cortului nostru trupesc, avem o clădire în cer dela Dumnezeu, o casă, care nu este făcută de mînă ci este ...

 

Numeri Capitol 1

Numeri Capitol 1 Leviticul 27 Numeri Capitol 1 1 Domnul a vorbit lui Moise în pustia Sinai, în cortul întîlnirii, în cea dintîi zi a lunii a doua, în al doilea an după ieșirea lor din țara Egiptului. El a zis: 2 ,,Faceți numărătoarea întregei adunări a copiilor lui Israel, după familiile lor, după casele părinților lor, numărînd pe cap numele tuturor bărbaților, 3 dela vîrsta de douăzeci de ani în sus, pe toți cei din Israel cari sînt în stare să poarte armele; să le faceți numărătoarea după cetele lor, tu și Aaron. 4 Să fie cu voi cîte un bărbat de fiecare seminție, căpetenie a casei părinților săi. 5 Iată numele bărbaților cari vor fi împreună cu voi. Pentru Ruben: Elițur, fiul lui Ședeur; 6 pentru Simeon: Șelumiel, fiul lui Țurișadai; 7 pentru Iuda: Nahșon, fiul lui Aminadab; 8 pentru Isahar: Netaneel, fiul lui Țuar; 9 pentru Zabulon: Eliab, fiul lui Helon; 10 pentru fiii lui Iosif, -pentru Efraim: Elișama, fiul lui Amihud; pentru Manase: Gamliel, fiul lui Pedahțur; 11 pentru Beniamin: Abidan, fiul lui Ghideoni; 12 pentru Dan: Ahiezer, fiul lui Amișadai; 13 pentru ...

 

Ezechiel Capitol 16

Ezechiel Capitol 16 Ezechiel 15 Ezechiel Capitol 16 1 Cuvîntul Domnului mi -a vorbit astfel: 2 ,,Fiul omului, arată Ierusalimului urîciunile lui! 3 Și spune -i: ,,Așa vorbește Domnul Dumnezeu, către cetatea Ierusalimului: ,,Prin obîrșia și nașterea ta ești din țara Cananiților; tatăl tău era Amorit, și mama ta Hetită. 4 La naștere, în ziua cînd te-ai născut, buricul nu ți s`a tăiat, n`ai fost scăldată în apă, ca să fii curățită, nici n`ai fost frecată cu sare, și nici n`ai fost înfășată în scutece. 5 Ochiul nimănui nu s`a îndurat de tine, ca să-ți facă măcar unul din aceste lucruri, din milă pentru tine; ci ai fost aruncată pe cîmp, așa de scîrbă le era de tine, în ziua nașterii tale. 6 Atunci Eu am trecut pe lîngă tine, te-am văzut tăvălită în sîngele tău, și am zis: ,,Trăiește chiar și în sîngele tău!`` Da, ți-am zis: ,,Trăiește chiar și în sîngele tău!`` 7 Te-am înmulțit cu zecile de mii,, ca iarba de pe cîmp. Și ai crescut, te-ai făcut mare, ai ajuns de o frumuseță desăvîrșită; ți s`au rotunjit ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruDESFACE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 137 pentruDESFACE.

DESFACERE

... DESFÁCERE , desfaceri , s . f . Acțiunea de a ( se ) desface și rezultatul ei ; desfăcut ^1 , descompunere , despărțire , dezorganizare ; anulare ; vânzare . V. desface

 

DESPRINDE

... DESPRÍNDE , desprínd , vb . III . I. Tranz . 1. A desface un lucru de altul cu care este unit , prins ; a separa . 2. A rupe , a dezlipi și a ... scoate din jug sau din hamuri un animal de tracțiune ; a dejuga , a deshăma . II. Refl . 1. A se desface și a cădea sau a se îndepărta de la locul unde era prins , fixat ; a se detașa . 2. A ...

 

CRĂPA

... CRĂPÁ , crăp , vb . I . 1. Intranz . și refl . ( Despre obiecte ) A se desface ( în mod brusc ) în mai multe bucăți ; a plesni din cauza gerului , a unei lovituri etc . ; a se sparge ...

 

DESCHIDE

... da la o parte , a împinge în lături o ușă , o fereastră , un capac etc . care închide ceva . 2. Tranz . A desface , a face să nu mai fie împreunat sau strâns . 3. Tranz . A desface , a dezlipi un plic , a scoate din plic , a despături o scrisoare ( pentru a lua cunoștință de ...

 

DESFĂCUT

... DESFĂCÚT^1 s . n . Desfacere . - V. desface . DESFĂCÚT^2 , - Ă , desfăcuți , - te , adj . 1. ( Despre un obiect formând un tot ) Descompus , desprins ( în bucăți ) ; răsfirat , împrăștiat , demontat . 2. ( Jur . ) Anulat . 3. ( Despre ...

 

DESPLETIT

DESPLETÍT , - Ă , despletiți , - te , adj . 1. Desfăcut din împletitură , neîmpletit , deșirat . 2. ( Despre femei ) Cu părul neîmpletit sau desfăcut din împletitură ; p . ext . nepieptănat , zbârlit ,

 

DESTRĂMA

... zdrențui prin desfacerea neregulată și ruperea firelor datorită uzurii sau unei utilizări necorespunzătoare ; a se rupe . 2. Tranz . ( Adesea fig . ) A desface , a deșira un ghem , o împletitură etc . 3. Tranz . A mărunți semifabricatele fibroase ( celuloza , maculatura etc . ) în vederea transformării lor în ...

 

DEZGHIOCAT

DEZGHIOCÁT^2 , - Ă , dezghiocați , - te , adj . ( Despre unele fructe sau legume ) Desfăcut din coajă sau din păstăi ; ( despre boabele de porumb ) desfăcut de pe știuleți ; ( despre știuleți ) scos din pănuși . - V. dezghioca . DEZGHIOCÁT^1 s . n . Dezghiocare . - V.

 

DEZLEGA

... DEZLEGÁ , dezlég , vb . I . Tranz . 1. A deschide ceva desfăcând legătura cu care este închis ; a desface . 2. ( Mai ales în practicile religioase , în basme ) A scuti de obligațiile avute sau asumate , de jurăminte etc . , a da voie ...

 

DEZNODA

... DEZNODÁ , deznód , vb . I . Tranz . 1. A face să nu mai fie înnodat , a desface un nod , o ață , o sfoară etc . fixate printr - un nod sau , p . ext . a desface obiectul legat în acest fel . 2. Fig . A deșela , a speti pe cineva cu bătaia sau din cauza unor poveri prea ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...