Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ANULA, DESFIINȚARE, DESFIINȚAT, ÎNCHIDE, ABOLI, AUTODIZOLVA, DEȘABLONIZA, DEMILITARIZA, DESPREJMUI, DESTRUCTURA ... Mai multe din DEX...

DESFIINȚA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

DESFIINȚÁ, desființez, vb. I. Tranz. A face ca ceva nu mai existe; a suprima; a distruge, a nimici. ** A abroga, a anula un contract, o convenție etc. - Des^1 + [în]ființa.

Sursa : DEX '98

 

A desființaa înființa, a întemeia

Sursa : antonime

 

DESFIINȚÁ vb. tr. a face nu mai existe ceva; a distruge, a nimici. (< des- + /în/ființa)

Sursa : neoficial

 

DESFIINȚÁ vb. 1. v. anula. 2. v. aboli. 3. a anula, (fig.) a ridica. (A \~ orice restricție de circulație.) 4. a suprima. (A \~ un post.) 5. v. dizolva. 6. v. li-chida. 7. a distruge, a lichida, a nimici, a prăpădi, (fig.) a topi. (A \~ pur și simplu totul în calea lui.)

Sursa : sinonime

 

desființá vb. (sil. -fi-in-), ind. prez. 1 sg. desființéz, 3 sg. și pl. desființeáză

Sursa : ortografic

 

A DESFIINŢ//Á \~éz tranz. 1) A face înceteze existența; a dizolva. 2) (legi, contracte, decrete, convenții) A declara nul printr-o dispoziție oficială; a abroga; a aboli; a anula; a revoca. [Sil. -fi-in-] /des- + a [în]ființa

Sursa : NODEX

 

DESFIINȚÁ vb. I. tr. A face ceva nu mai existe; a distruge, a nimici. [Pron. -fi-in-. / după înființa].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruDESFIINȚA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 50 pentruDESFIINȚA.

Ion Luca Caragiale - Intelectualii...

Ion Luca Caragiale - Intelectualii... Intelectualii... de Ion Luca Caragiale Intelectualii! Iată un soi prețios de cetățeni, de lipsa căruia patria noastră nu se poate plânge. Slavă domnului! avem destui. Odinioară, intelectualii, mult mai puțini la număr ca astăzi, formau un fel de sectă, care respingea sistematic orice contact cu profanii. Sediul acestei prețioase secte era la cafeneaua Brofft — singura rimă posibilă la moft — peste drum de Capșa, în prăvălia caselor Zerlendi, unde acuma se află Luvrul de București. Acolo — precum odinioară muzele în Parnas — se adunau intelectualii spre a-și împărtăși înaltele cugetări și inspirațiuni, gustând un fel de ambrozie, compusă din puțin lapte, puțin „jvarț" și puțin zahar, și numită în limba vulgară „capuțin". De aceea, profanii invidioși, cari nu erau admiși să se apropie de intelectuali, i-au poreclit pe aceștia: „capuținiști", de unde, apoi, orice dezbatere prea mult prelungită despre lucruri ideale, despre înalte chestiuni de artă, litere, științe, s-a numit „capuținism". Aceea a fost prima perioadă, cum am zice perioada eroică, a capuținismului și capuținiștilor. Cafeneaua Brofft, poate tocmai din cauza mândriei excesive a intelectualilor, ...

 

Ion Luca Caragiale - Situațiunea

Ion Luca Caragiale - Situaţiunea Situațiunea de Ion Luca Caragiale Apărut în 1901 A fost o zi îngrozitor de fierbinte. Tocmai pe la unu după miezul nopții, parcă s-a mai potolit puțin cuptorul, parcă începe să mai poată respira omul... să respirăm. Stau în fața unui local de noapte, o mică berărie, și fiindcă am poftă de vorbă, aștept, nu cumva o pica vreun alt bucureștean iubitor ca mine de aer curat, să respirăm împreună: dacă o durere împărtășită e pe jumătate ușurată, desigur o bucurie în doi e îndoită. Așteptând, miros cum din apropiere adie dulce un zefir, pe când un municipal își face cu măturoiul lui enorm datoria, stricând odihna prafului și făcând să se-mbrobodească în ceață din ce în ce mai deasă luminile felinarelor. Prin ceața aceea, mi se arată legănându-se o umbră... se apropie... Să fie un amic?... Da, e un amic; n-am așteptat degeaba - e amicul meu Nae; și lui i pare bine că m-a-ntâlnit. - Teribilă căldură a fost astăzi! zice Nae, ștergându-se de sudoare. - Teribilă! răspunz eu. - Dar acuma tot poți pentru ca să zici că respiri. - Se-nțelege... ...

 

Karl Marx - Manifestul Partidului Comunist

Karl Marx - Manifestul Partidului Comunist Manifestul Partidului Comunist Karl Marx și Friedrich Engels Apărut în 1848 O stafie umblă prin Europa - stafia comunismului. Toate puterile bătrînei Europe s-au unit într-o sfîntă hăituială împotriva aceste stafii: Papa și Țarul, Metternich și Guizot, radicali francezi și polițiști germani. Există oare vreun partid de opoziție care să nu fi fost defăimat, ca fiind comunist, de către adversarii săi de la putere? Există oare vreun partid de opoziție care să nu fi răspuns la rîndul său atît elementelor mai înaintate ale opoziției, cît și adversarilor săi reacționari zvîrlindu-le în față imputarea stigmatizantă de comunist? Din acest fapt reies două lucruri. Toate puterile europene recunosc de pe acum comunismul ca o putere. A venit timpul ca comuniștii să-și expună deschis, în fața lumii întregi, concepția, scopurile, tendințele și să opună basmului despre stafia comunismului un manifest al partidului însuși. În acest scop s-au întrunit la Londra comuniști de diferite naționalități și au redactat următorul „Manifestâ€�, care se publică în limbile: engleză, franceză, germană, italiană, flamandă și daneză. Cuprins 1 Burghezi și proletari 2 Proletari și comuniști 3 Literatura socialistă și comunistă 3.1 Socialismul reacționar 3. ...

 

Alecu Russo - Cugetări scrise în închisoarea de la Cluj

Alecu Russo - Cugetări scrise în închisoarea de la Cluj Cugetări scrise în închisoarea de la Cluj de Alecu Russo Fiecare revoluție trebuie să nască un adevăr pe lume, și fiecare criză prin care a trecut omenirea a produs un bine sau germenul unui bine, dar nimic până acum nu a putut să desființeze falsul patriotism. Falsul patriotism este masca egoismului în timpurile de tulburare. Aceia care speculă libertățile popoarelor, care nu au alte principii decât interesul personal, alt Dumnezeu decât pe sine însuși, altă profesie de credință decât noi prin noi și pentru noi ; aceia care nu cred nici în popor, nici în libertate, nici în sacrificiuri, nici în devotament, se acoperă cu haina patriotismului în zile de lupte, în zilele cele mari ale popoarelor. Ei par că fac sacrificiuri, dar nu sacrifică nimica, ci pun la dobândă. * Frazele sunătoare ale acelor ce grăiesc mult ascund adeseori precugetări urâcioase. Adevărații oameni ai poporului, aceia care gândesc ca dânsul, vorbesc puțin, lucrează cât pot și plâng, când alții tot grăiesc! Poporul suferă și geme, poporul lucrează, poporul nu grăiește decât prin tăcerea lui. Când adevărații oameni ai poporului au grăit și cu umărul poporului ...

 

Andrei Mureșanu - Cele două căpățâni goale

Andrei Mureşanu - Cele două căpăţâni goale Cele două căpățâni goale de Andrei Mureșanu La săparea unei groape, Un cap mort desființat, Văzând lângă sine-aproape Alt cap gol alăturat, „Cine e, care-ndrăznește, Îi strigă c-un glas de domn, De mine de se lipește, Turburându-mă din somn?â€� „Eu, zice-acea căpățână, Am fost numai matelot; Pâne neagră și puțină, Apă, din bălți, a fost tot Cu ce-am trăit în vieață; Desculț, trențos, urgisit, Dusei cărarea-mi cu greață; Acum moartea, ce-am dorit M-așeză în libertate, Care-n lume n-am aflat, Scuturând jugu-mi din spate, Ce atâta l-am purtat.â€� „Om de rând dă-te-ntr-o parte! Strigă capu-nfumurat, Tu ești prost, tu nu știi carte, Genu-ți apus, blăstămat! Alt soi sunt eu, nu ca tine: Sunt boier, cu prinți rudit, Iată-aici pe piept la mine Orduri, stele, sunt mărit! Eu mă plimb tot în calește, Aur, scule, am prisos, Vinu-mi în buți mucezește, Ah, să-ți spui, n-ai vreun folos!â€� „Eu sunt! Am! Ce nebunie! Am fost, avui, vrei să zici, O-ntoarse cel din sclavie; Căci ...

 

Constantin Stamati-Ciurea - Către N. Rădulescu-Niger

Constantin Stamati-Ciurea - Către N. Rădulescu-Niger Către N. Rădulescu-Niger de Constantin Stamati-Ciurea Domnule Rădulescu-Niger! Neavând onoarea de a Vă cunoaște în persoană și neștiindu-Vă adresa, îmi iau permisiunea de a Vă spune prin „Gazeta Bu­covinei“ părerea asupra lucrărilor literare ale D-voastre, cele trei volume Rustice , pe care le-am citit cu mare plăcere. Am rămas uimit de însemnatul talent ce aveți a păstra limba în toată naivi­tatea și neprihănirea ei. Deci altă comparație nu-mi vine a Vă face, decât să Vă numesc un BĂ©ranger1 român. Admirabilă este dibăcia cu care puneți în ritmuri gusturile, ospețele, șăgile și toate naivitățile însușirilor țăranului român, fiind scrierile caracteristice și fiziologice. Dară chestia este a limbii, chestie foarte însemnată în privința reformei filologilor români moderni, care țintesc să curețe idio­mul de vechile cuvinte ca de o rugină, dându-i lustrul unei limbi civilizate. Vă întreb însă: o veche monedă nu va pierde valoarea sa neprețuită, atunci când ea va fi curățită și din nou poleită? Să nu uităm că națiunea noastră tocmai în antichitatea sa are preponderență asupra altor națiuni ...

 

Constantin Stamati - Mascurii în vie

Constantin Stamati - Mascurii în vie Mascurii în vie de Constantin Stamati Odată s-au întâmplat Că niște porci stricători într-o vie au intrat, Găsind poarta făr’ de pază, căci vierul se-mbătase, Și pe cuptor se culcase. Via era minunată, vița era de soi bun, Sădită de Ștefan-vodă, după cum românii spun; A ei struguri ca de aur, sau de granat mărgele, Pleca mlădioșii curpeni la pământ în floricele, Și plini de mursă ca mierea aștepta culegătorii, Meșteri să știe să facă din al lor must belșugat Vinul cel mai minunat, Demn și pentru trapeza lui Jupiter tunător, Dar, cum am zis, tocmai atunci, din nenorocire, Sosi și a ei pieire; Căci porcii, ce nimic nu cruță, Sta grohăind, între dânșii zicând: “Cum se fudulește Ceastă vie roditoare și cum de frumos rodește, Și cum strugurii pe dânsa stau bour și se gurguță! Nu cumva gândește, oare, Că sub a ei frunze late Să se umbrească poate Vreun crai sau herțog mare, Și să bea al ei nectar? Dar noi să o umilim, Să o pedepsim amar: La dânsa să năvălim, La pământ s-o prăvălim, În picioare s-o ...

 

Gheorghe Asachi - Valea Albă

... Asiei, căutând clime mai blânde și locuri mai îndemânatice de locuit, a pune sub jug popoarele cele deznervate și ovelite, a desființa așezămintele cele politice, a stânge lumina știinților, a surpa industria și artele, ce erau productul a multor secule, și ...

 

Grigore Alexandrescu - Oglindele

... Văzură adevărul, mulți însă cu-ntristare. Dar aflînd dregătorii minunea întîmplată,         Porunciră îndată A se sparge cu pietre ș-a se desființa Oglindele acelea oriunde s-ar afla. Multe se sfărîmară, dar ascunseră multe Acei care porunca nu vrură s-o asculte. Și din vremea aceea toți ...

 

Iancu Văcărescu - Adevărul (Văcărescu)

Iancu Văcărescu - Adevărul (Văcărescu) Adevărul de Iancu Văcărescu VI     Nimic nu e nou,     Nimica neștiut     Din cîte arăt vouă :     Lumina nouă nu e,     Dar ea desființează     Grămada-ntunecimei.     Cercarea am pornit-o,     V-am dat făgăduială ;     Dar n-alerg să vă-mbăt.     Precum fac demagoghii,     Ce, îmbătați de fumul     Atotputerniciei,     Umblă ș-înșală lumea     Cu jertfe, mîglisire     Sub fățăria     Blîndeței, omeniei     Și facerii de bine,     Cît izbutesc d-ajunge     Aleși să stăpînească ;     Îndată dau de față     Cumplita tiranie,     Cheamă pre înțeleșii     Ministri să slujească.     A lor deșertăciune.     Adun, ascund comori     Din biruri înfocate,     În sfaturi tot greșite,     Mii izvodiri fac nouă ;     Vor să dezgroape morții,     Cînd nu le mai ajunge     A viilor avere.     În lupta desfrînării     Iubirii de domnire,     Se-nșală între dînșii,     Se rod în vicleșuguri,     Se luptă să apese     Strigarea pătimirii !     Stau pînă cînd vîlvoarea     Odată-i prididește ;     Atunci tiranul vina     Descarcă pre ministri,     Ministrii pe tiran ;     Cuvinte de-ndreptare     De joc, de rîsul lumei !     Întărîtînd norodul     Pînă cînd se deșteaptă,     Și cere socoteală,     Și răzbunare cere,     Groaznică-n sfîrșit vine,     Nu de la cer pedeapsa,     Ci de la harnici oameni :     Oameni ce s-înțeleg     Ca dumnezeii vieții !     Vrednici de închinare,     Dar prea ...

 

Urmuz - Puțină metafizică și astronomie

Urmuz - Puţină metafizică şi astronomie Puțină metafizică și astronomie de Urmuz Și iarăși, cine dintre noi se mai poate plânge că forța primordială, cauza cauzelor, nu poate fi niciodată atinsă, descoperită, când toți se căznesc să o apuce de la început, înapoi, și nimeni nu s-a încercat să o învăluie, pentru clipa de față, să o prindă măcar o dată pe flanc? Și care e rostul să ții morțiș să descoperi vreo cauză, și că numai una singură și cea dintâi, când toate cauzele, din nenorocire, sunt și efecte și dau din ele efecte îndrăcit de multiple și de încâlcite. Deci la ce bun să vrei numai o singură cauză, o forță inițială are vrem (trebuie) să fie și generatoare, când ea însăși ține cu încăpățânare să dea din ea numai multiplicitate; are setea ultimilor, a încâlcelei și contradicției; îi trebuie multe milioane le oameni, de muște, de bureți, de jivine, de astre, și aceasta încă cu prețul suferințelor lor. îi trebuie și „peștele-cufăr", și peștele-fierăstrău" și are setea numărului, a distanțelor și itelilor mari, fără rost și necesitate... La început - ziseră toți comesenii laolaltă - nu este adevă că: ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruDESFIINȚA

 Rezultatele 1 - 9 din aproximativ 9 pentruDESFIINȚA.

Numeri Capitol 30

... legat ea vor rămînea în picioare; 8 dar dacă bărbatul ei nu -i dă voie în ziua cînd ia cunoștință de juruința ei, el va desființa juruința pe care a făcut -o și cuvîntul scăpat de pe buzele ei, cu care s`a legat ea; și Domnul ... nici un preț, bărbatul ei nu le -a primit; și Domnul o va ierta. 13 Bărbatul ei poate întări și bărbatul ei poate desființa orice juruință, orice jurămînt cu care se leagă ea ca să-și mîhnească sufletul. 14 Și anume, dacă nu -i zice nimic zi de zi ...

 

Marcu Capitol 7

Marcu Capitol 7 Marcu 6 Marcu Capitol 7 1 Fariseii și cîțiva cărturari, veniți din Ierusalim, s`au adunat la Isus. 2 Ei au văzut pe unii din ucenicii Lui prînzînd cu mînile necurate, adică nespălate. - 3 Fariseii, însă, și toți Iudeii nu mănîncă fără să-și spele cu mare băgare de seamă mînile, după datina bătrînilor. 4 Și cînd se întorc din piață, nu mănîncă decît dupăce s`au scăldat. Sînt multe alte obiceiuri pe cari au apucat ei să le țină, precum: spălarea paharelor, a ulcioarelor, a căldărilor și a paturilor. - 5 Și Fariseii și cărturarii L-au întrebat: ,,Pentruce nu se țin ucenicii Tăi de datina bătrînilor, ci prînzesc cu mînile nespălate?`` 6 Isus le -a răspuns: ,,Fățarnicilor, bine a proorocit Isaia despre voi, după cum este scris: ,Norodul acesta Mă cinstește cu buzele, dar inima lui este departe de Mine. 7 Degeaba Mă cinstesc ei, dînd învățături cari nu sînt decît niște porunci omenești.` 8 Voi lăsați porunca lui Dumnezeu, și țineți datina așezată de oameni, precum: spălarea ulcioarelor și a paharelor, și faceți multe alte lucruri de acestea.`` 9 El le - ...

 

Galateni Capitol 3

Galateni Capitol 3 Galateni 2 Galateni Capitol 3 1 O, Galateni nechibzuiți! Cine v`a fermecat, pe voi, înaintea ochilor cărora a fost zugrăvit Isus Hristos ca răstignit? 2 Iată numai ce voiesc să știu dela voi: prin faptele Legii ați primit voi Duhul, ori prin auzirea credinței? 3 Sînteți așa de nechibzuiți? După ce ați început prin Duhul, vreți acum să sfîrșiți prin firea pămîntească? 4 În zădar ați suferit voi atît de mult? Dacă, în adevăr, e în zădar! 5 Cel ce vă dă Duhul și face minuni printre voi, le face oare prin faptele Legii sau prin auzirea credinței? 6 Tot așa și ,,Avraam a crezut pe Dumnezeu, și credința aceasta i -a fost socotită ca neprihănire.`` 7 Înțelegeți și voi dar, că fii ai lui Avraam sînt cei ce au credință. 8 Scriptura, de asemenea, fiindcă prevedea că Dumnezeu va socoti neprihănite pe Neamuri, prin credință, a vestit mai dinainte lui Avraam această veste bună: ,,Toate neamurile vor fi binecuvîntate în tine.`` 9 Așa că cei ce se bizuiesc pe credință, sînt binecuvîntați împreună cu Avraam cel credincios. 10 Căci toți cei ce se bizuiesc ...

 

Estera Capitol 8

Estera Capitol 8 Estera 7 Estera Capitol 8 1 În aceeași zi, împăratul Ahașveroș a dat împărătesei Estera casa lui Haman, vrăjmașul Iudeilor. Și Mardoheu a venit înaintea împăratului, căci Estera arătase legătura ei de rudenie cu el. 2 Împăratul și -a scos inelul, pe care -l luase înapoi dela Haman, și l -a dat lui Mardoheu. Estera, din partea ei, a pus pe Mardoheu peste casa lui Haman. 3 Apoi Estera a vorbit din nou înaintea împăratului. S`a aruncat la picioarele lui, a plîns, l -a rugat să oprească urmările răutății lui Haman, Agaghitul, și izbînda planurilor lui împotriva Iudeilor. 4 Împăratul a întins toiagul împărătesc de aur Esterei, care s`a ridicat și a stat în picioare înaintea împăratului. 5 Ea a zis atunci: ,,Dacă împăratul găsește cu cale și dacă am căpătat trecerea înaintea lui, dacă lucrul pare potrivit împăratului, și dacă eu sînt plăcută înaintea lui, să se scrie ca să se întoarcă scrisorile făcute de Haman, fiul lui Hamedata, Agaghitul, și scrise de el cu gînd să ...

 

Estera Capitol 9

Estera Capitol 9 Estera 8 Estera Capitol 9 1 În luna a douăsprezecea, adică luna Adar, în a treisprezecea zi a lunii, ziua în care avea să se aducă la îndeplinire porunca și hotărîrea împăratului, și cînd vrăjmașii Iudeilor nădăjduiseră să stăpînească peste ei, s`a întîmplat tocmai dimpotrivă, că Iudeii au stăpînit asupra vrăjmașilor lor. 2 Iudeii s`au strîns în cetățile lor, în toate ținuturile împăratului Ahașveroș, ca să pună mîna pe ceice căutau să -i peardă. Nimeni n`a putut să le stea împotrivă, căci frica de ei apucase pe toate popoarele! 3 Și toți mai marii ținuturilor, căpeteniile oștirii, dregătorii, slujbașii împăratului, au sprijinit pe Iudei, din pricina fricei pe care le -o însufla Mardoheu. 4 Căci Mardoheu era puternic în casa împăratului, și faima lui se răspîndea în toate ținuturile, pentrucă ajungea din ce în ce mai puternic. 5 Iudeii au ucis cu lovituri de sabie pe toți vrăjmașii lor, i-au omorît și i-au prăpădit. Au făcut ce au vrut cu vrăjmașii lor. 6 În capitala Susa, Iudeii au ucis și au prăpădit cinci sute de oameni, 7 și au junghiat pe ...

 

Matei Capitol 15

Matei Capitol 15 Matei 14 Matei Capitol 15 1 Atunci niște Farisei și niște cărturari din Ierusalim au venit la Isus, și I-au zis: 2 ,,Pentru ce calcă ucenicii Tăi datina bătrînilor? Căci nu-și spală mînile cînd mănîncă.`` 3 Drept răspuns, El le -a zis: ,,Dar voi de ce călcați porunca lui Dumnezeu în folosul datinei voastre? 4 Căci Dumnezeu a zis: ,Cinstește pe tatăl tău și pe mama ta;` și: ,Cine va grăi de rău pe tatăl său sau pe mama sa, să fie pedepsit negreșit cu moartea.` 5 Dar voi ziceți: ,Cine va zice tatălui său sau mamei sale: ,Ori cu ce te-aș putea ajuta, l-am închinat lui Dumnezeu,` 6 nu mai este ținut să cinstească pe tatăl său sau pe mama sa. Și ați desființat astfel cuvîntul lui Dumnezeu în folosul datinei voastre. 7 Fățărnicilor, bine a proorocit Isaia despre voi, cînd a zis: 8 ,Norodul acesta se apropie de Mine cu gura și mă cinstește cu buzele, dar inima lui este departe de Mine. 9 De geaba Mă cinstesc ei, învățînd ca învățături niște porunci omenești.`` 10 Isus a chemat mulțimea ...

 

Romani Capitol 3

Romani Capitol 3 Romani 2 Romani Capitol 3 1 Care este deci întîietatea Iudeului, sau care este folosul tăierii împrejur? 2 Oricum, sînt mari. Și mai întîi de toate, prin faptul că lor le-au fost încredințate cuvintele lui Dumnezeu. 3 Și ce are a face dacă unii n`au crezut? Necredința lor va nimici ea credincioșia lui Dumnezeu? 4 Nicidecum! Dimpotrivă, Dumnezeu să fie găsit adevărat și toți oamenii să fie găsiți mincinoși, după cum este scris: ,,Ca să fii găsit neprihănit în cuvintele Tale, și să ieși biruitor cînd vei fi judecat.`` 5 Dar, dacă nelegiuirea noastră pune în lumină neprihănirea lui Dumnezeu, ce vom zice? Nu cumva Dumnezeu este nedrept cînd Își deslănțuiește mînia? (Vorbescîn felul oamenilor.) 6 Nicidecum! Pentrucă, altfel, cum va judeca Dumnezeu lumea? 7 Și dacă, prin minciuna mea, adevărul lui Dumnezeu strălucește și mai mult spre slava Lui, dece mai sînt eu însumi judecat ca păcătos? 8 Și de ce să nu facem răul ca să vină bine din el, cum pretind unii, cari ne vorbesc de rău, că spunem noi? Osînda acestor oameni este dreaptă. 9 Ce urmează atunci? Sîntem noi mai buni decît ei? Nicidecum. Fiindcă am dovedit ...

 

Evrei Capitol 7

Evrei Capitol 7 Evrei 6 Evrei Capitol 7 1 În adevăr, Melhisedec acesta, împăratul Salemului, preot al Dumnezeului Prea Înalt, -care a întîmpinat pe Avraam cînd acesta se întorcea dela măcelul împăraților, care l -a binecuvîntat, 2 care a primit dela Avraam zeciuială din tot, -care, după însemnarea numelui său, este întîi, ,,Împărat al neprihănirii``, apoi și ,,Împărat al Salemului``, adică ,,Împărat al păcii``; 3 fără tată, fără mamă, fără spiță de neam, neavînd nici început al zilelor, nici sfîrșit al vieții, -dar care a fost asemănat cu Fiul lui Dumnezeu, -rămîne preot în veac. 4 Vedeți bine dar cît de mare a fost el, dacă pînă și patriarhul Avraam i -a dat zeciuială din prada de război! 5 Aceia dintre fiii lui Levi, cari îndeplinesc slujba de preoți, după Lege, au poruncă să ia zeciuială dela norod, adică dela frații lor, cu toate că și ei se coboară din Avraam. 6 Iar el, care nu se cobora din familia lor, a luat zeciuială dela Avraam, și a binecuvîntat pe cel ce avea făgăduințele. 7 Dar fără îndoială că cel mai mic este ...

 

Evrei Capitol 10

Evrei Capitol 10 Evrei 9 Evrei Capitol 10 1 În adevăr, Legea, care are umbra bunurilor viitoare, nu înfățișarea adevărată a lucrurilor, nu poate niciodată, prin aceleași jertfe, cari se aduc neîncetat în fiecare an, să facă desăvîrșiți pe cei ce se apropie. 2 Altfel, n`ar fi încetat ele oare să fie aduse, dacă cei ce le aduceau, fiind curățiți odată, n`ar mai fi trebuit să mai aibă cunoștință de păcate? 3 Dar aducerea aminte a păcatelor este înoită din an în an, tocmai prin aceste jertfe; 4 căci este cu neputință ca sîngele taurilor și al țapilor să șteargă păcatele. 5 De aceea, cînd intră în lume, El zice: ,,Tu n`ai voit nici jertfă, nici prinos; ci Mi-ai pregătit un trup; 6 n`ai primit nici arderi de tot, nici jertfe pentru păcat. 7 Atunci am zis: ,,Iată-Mă (în sulul cărții este scris despre Mine), vin să fac voia Ta, Dumnezeule!`` 8 După ce a zis întîi: ,,Tu n`ai voit și n`ai primit nici jertfe, nici prinoase, nici arderi de tot, nici jertfe pentru păcat``, (lucruri aduse toate după Lege), 9 apoi zice: ,,Iată-Mă, ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruDESFIINȚA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 20 pentruDESFIINȚA.

ANULA

... ANULÁ , anulez , vb . I . Tranz . 1. A declara nul , a desființa , a suprima sau a abroga un act , o dispoziție etc . ; p . gener . a desființa , a suprima , a declara nul ; a șterge , a bara . 2. A egala cu zero o ...

 

DESFIINȚARE

... DESFIINȚÁRE , desființări , s . f . Acțiunea de a desființa și rezultatul ei ; suprimare , distrugere , nimicire , înlăturare ; abrogare , anulare . - V. desființa

 

DESFIINȚAT

... DESFIINȚÁT , - Ă , desființați , - te , adj . Suprimat , înlăturat ; distras , nimicit . V. desființa

 

ÎNCHIDE

... orarului stabilit , activitatea unei instituții , a unei întreprinderi , a unui local ; p . ext . a suspenda activitatea , a desființa . 4. Tranz . A încheia o acțiune , a - i pune capăt . 5. Tranz . A izola o ființă într - un spațiu ...

 

ABOLI

... ABOLÍ , abolesc , vb . IV . Tranz . A desființa

 

AUTODIZOLVA

... AUTODIZOLVÁ , pers . 3 autodizólvă , vb . I. Refl . ( Despre o organizație , o societate etc . ) a se desființa prin hotărâre proprie , a - și înceta activitatea în urma unei hotărâri luate conform prevederilor legale . [ Pr . : a - u - ] - Auto ^1 - + dizolva ...

 

DEȘABLONIZA

... DEȘABLONIZÁ , deșablonizez , vb . I . Tranz . ( Rar ) A elibera de șabloane ( 2 ) ; a desființa

 

DEMILITARIZA

... DEMILITARIZÁ , demilitarizéz , vb . I . Tranz . A desființa

 

DESPREJMUI

... DESPREJMUÍ , desprejmuiesc , vb . IV . Tranz . A scoate , a desființa

 

DESTRUCTURA

... DESTRUCTURÁ , destructurez , vb . I . Tranz . A desființa

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...