Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:CURVIE, DEMORALIZARE, DEPRAVARE, DESTRĂBĂLA, DESTRĂBĂLARE, LIBERTINAJ, LIBERTINISM, LUBRICITATE, ORGIE, PIERZANIE, SIBARIT ... Mai multe din DEX...

DESFRÂU - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

DESFR?U, desfrâuri, s.n. Purtare, atitudine desfrânată; corupție, depravare; imoralitate. - Des^1- + frâu.

Sursa : DEX '98

 

DESFRÂU s. 1. v. corupție. 2. v. orgie.

Sursa : sinonime

 

desfrâu s. n., art. desfrâul; pl. desfrâuri

Sursa : ortografic

 

DESFRÂU \~ri n. Viață de plăceri ușoare. /des- + frâu

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruDESFRÂU

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 26 pentruDESFRÂU.

Alexandru Macedonski - Neron

... flăcări, în lacrimi și-n măcel, Căci Cezarul o știe mai rea și decât el; E vinu-n cupe de-aur și sângele pe scară; Desfrâu de vin-năuntru, desfrâu

 

Ioan Slavici - Semitismul (1908)

... în Sahara și din pustiurile Arabiei până la Dunăre. Rostul organic al acestei stăpâniri e înnăbușirea spiritului semitic, care duce la lupte necurmate și prin desfrâu la ruină, și propagarea celui arian, pe care-l lămurește la perși Zoroastru, la inzi Buddha, iar la elini Socrat. Stăpânitorii însă încurând se semitisează ... săi clipa, în care aveĂ  să beie păharul de otravă. Atenienii, desbrăcați de firea ariană, s'au aruncat cu ochii inchiși în cel mai desgustător desfrâu: așa țineau ei să se bucure de puțina viață ce le mai rămăneĂ , căci în gândul lor omul SE naște, ca să aibă parte din ... stăpâni, în atingere cu cartaginenii, cu elinii și cu alte popoare se mitisate, romanii primesc încetul cu încetul cultura semitisată, iau apucături semitice, pornesc spre desfrâu și, având trebuințe nesecate, ajung în cele din urmă să fie exploalatori. Ceeace n'a făcut dar nici o dată Roma, au făcut ...

 

Alexandru Macedonski - Geniurilor

Alexandru Macedonski - Geniurilor Geniurilor de Alexandru Macedonski Buffon laisse gronder l'envie, C'est l'hommage de sa terreur. Que peut sur l'Ă©clat de ta vie Son obscure et lâche fureur!... (LEBRUN) Invidia neagră în van se tot luptă C-o inimă vilă, perfidă, conruptă. Să sfarme aceea ce voi ați creat, Căci Iadul la ceruri s-atingă nu poate Și-n sumbru-ntuneric Satana să-noate      Mereu e forțat! În van contra voastră pigmeii cutează Să-și verse veninul de care turbează, Pigmeii ce-n lume nici urmă nu las'!... Ei vor ca să zboare cu aripi de ceară Și lesne le-nmoaie lumina solară Spre soare-nainte de-a face un pas! Audacie mare pe dânșii-i domnește Când micul lor suflet amar vă hulește!... Triumful lor însă e-n veci momentan! Byron n-a fost oare, chiar el, a lor pradă? Și-ndată pigmeii putură să vadă      Că luptă în van! O! Geniuri! vouă această cântare Închin, căci voi singuri fuserăți în stare Invidia oarbă a nesocoti, Urmând înainte pe calea frumoasă Atâta de dulce ș-atât de spinoasă Ce-atâția cutează a disprețui! ...

 

Andrei Mureșanu - O privire peste lume

Andrei Mureşanu - O privire peste lume O privire peste lume de Andrei Mureșanu Deșert e tot ce vede semețul ochi supt soare Și nu e fericire deplină pre pământ; Un vis e ce-amăgește ființa muritoare Din oara când se naște și până la mormânt! Văzutu-s-a om cândva să zică l-a sa moarte: “Mă duc cu bucurie, c-am fost și-s fericitâ€�? Un rege-a stat în lume, a cărui rară soarte La altul în natură cu greu a mai zâmbit; Și iată că el singur a scris cu-amărăciune, Târât de-a lumei valuri, ce turbă ne-ncetat: “Nimic supt cer statornic, ci tot deșărtăciune, Deplină fericire supt soare n-am aflat!â€� Un tată se silește s-adune-averi în lume Încungiură oceanuri cu mii nefericiri, Când fiu-i se răsfață văzând că are sume Ce pot să corespundă la oarbele-i simțiri! Un jude calcă legea, cu scop să mulțămească Desfrâul unei patimi de care-i subjugat; În urmă dă prinoase, cu scop să amuțească Simțirea conștiinței ce-l mustră ne-ncetat. Un trântor suge mierea ...

 

Cincinat Pavelescu - Bogatului

... clădești. Averea ta îngenunchează chiar și mândria frumuseții. Tu cumperi tot, până și pacea neveștejită a tinereții, Și patul tău e lupanarul unui desfrâu

 

Cincinat Pavelescu - Fabulă

... măgarul cu glasul adânc Ia desfă hambarul Și bagă-mă-n grâu Să vezi cum mănânc! Publicul, săracul, când se mulțumește Cu comedioare pline de desfrâu

 

Constantin Mille - Cătră sărăcie

Constantin Mille - Cătră sărăcie Cătră sărăcie de Constantin Mille Din volumul Caietul roșu Sărăcie, Sărăcie, Blăstămatu-te-am eu oare Când cu buza-ți arzătoare Sărutai gâtul și fruntea Și de mână mă duceai Ca să trec în grabă puntea Unui trai de vijelie, Sărăcie, Sărăcie?... Sărăcie, Sărăcie, Să fii binecuvântată; Fără mamă, fără tată, Dus de vițiuri, dus de rele, De-ai desfrâului iuți cai, N´am mânjit zilele mele Bându-ți apa ta sălcie Sărăcie, Sărăcie! Sărăcie, Sărăcie, Cu-al tău vin plin de acrime A avuților lungi crime Le-am udat și blăstămat Și sărac, purtat de grijă, De puternici insultat, Pentr-un țel viaț´am dat... Ducând fruntea cu mândrie, Sărăcie, Sărăcie! Sărăcie, Sărăcie, Ai păzit a mea onoare De ispita ´nșelătoare Și de viții ai păzit... Când prin glasul lung de spijă Anunța-vor c´am murit, Ca un geniu mult iubit, Chipul tău deasupra-mi fie Sărăcie,

 

George Coșbuc - Perirea dacilor

... George Coşbuc - Perirea dacilor Perirea dacilor [2] de George Coșbuc Prea se-ntinde veselia Tot cu praznic și desfrâu! Veți tăia cu toții viia, Și veți duce toți la râu Vinu-n sticle ori în vase Să-l vărsați pe apă tot: Cel ascuns ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Areopagul bestiilor

... P-atuncea năciunală . "Princip! proprietate!" nea lupul nainta; "Frăție! libertate!" lea vulpea declama. "Justiție!" "'Mpilare!" "Virtute!" "Strâmbătate!" "Ba cauză!" "Ba gașcă!" "Minciune!" "Veritate" "Martiriu, abnegații!" "Desfrâu, ipocrizie!" "Ba Dumnezeu mă știe!" "Ba binele comun!" "Ba binele străbun..." Ba lupul și d-onoare cu dinții se ținea, Și până la candoare și ...

 

Alexandru Macedonski - Noaptea de februarie

Alexandru Macedonski - Noaptea de februarie Noaptea de februarie de Alexandru Macedonski Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI I Mi s-a părut întotdeauna un ce scârbos și crud Ca după-o noapte de orgie, pe buze încă de vin ud Să te cobori în acea ocnă la care s-află condamnate Nenorocitele ființe ce se numesc: prostituate. Mi s-a părut întotdeauna că este-o crudă profanare Să uiți că mumă ți-e femeia și că în pântec te-a purtat, Nepăsător să pui pe buze o fioroasă sărutare     Precum se pune un stigmat. Și câtă osebire este între amor și infamie, Între cădere și cădere, sau sărutări, și sărutări... De-o parte, tainică plăcere ce se-nfășoară-n poezie, De alta, bestialitatea unei reci înflăcărări. O! și cât am plâns pe soarta bietelor nenorocite Care nu pot ca să aibă nici voință de-un minut, Cu blestemele pe buze de-alte buze-năbușite, Cu palpite pentru-oricine — cunoscut — necunoscut; Seara este-o îngrozire pentru unele din ele, Nededate încă bine cu mârșavul povârniș; Altele, mai decăzute, mai deprinse, sau mai rele, Râd de ...

 

Ioan Slavici - Miseri%C4%AD

Ioan Slavici - Miseri%C4%AD MiseriÄ­ de Ioan Slavici Ioan Slavici, “MiseriÄ­,â€� în Apărarea Națională, III (1902), nr. 108 (24 Noiembrie), p. 1. N’avem noÄ­ RomâniÄ­ să ne temem de cât de propriile nĂ³stre pÄ•cate. Sunt zadarnice alergăturile luÄ­ Iuda și minciunile lor și silințele lor de a ne îndupleca să nuÄ­ maÄ­ socotim pe EvreÄ­ deopotrivă cu ceÄ­-l’alți străinÄ­ așezațÄ­ pe pământul RomânieÄ­: legile nĂ³stre sunt bine chizuite și drepte, și nicÄ­ noÄ­ nu voim să le schimbăm, nicÄ­ alțiÄ­ nu se încumetă a face încercarea de a ne sili să facem ceea-ce nu voim. Posițiunea legală a Evreilor are să rămâie tot cea de astă-zi, ba una din nechibzuite, în care s’aÅ­ avântat JidaniÄ­, e că de aicÄ­ înainte EvreiÄ­ le vor fi încă maÄ­ nesuferițÄ­ Românilor și că cererile de împămĂȘntenire ale lor vor trece maÄ­ cu anevoie prin corpurile legÄ­utĂ³re ale RomânieÄ­. Nu are însă să rămâie neschimbată și posițiunea de fapt a Evreilor. Sunt cifre nemilĂ³se, care ne încredințeză, că eÄ­ se sporesc, și sporirea acĂ©sta ar fi peste ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruDESFRÂU

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 13 pentruDESFRÂU.

CURVIE

... CURVÍE , curvii , s . f . ( Înv . și pop . ) Viață desfrânată , desfrâu

 

DEMORALIZARE

... DEMORALIZÁRE , demoralizări , s . f . 1. Faptul de a ( se ) demoraliza ; descurajare , deprimare ; demoralizație . 2. ( Înv . ) Imoralitate , desfrâu

 

DEPRAVARE

... DEPRAVÁRE , depravări , s . f . Faptul de a se deprava ; corupție ( 2 ) , blestemăție , desfrâu

 

DESTRĂBĂLA

... DESTRĂBĂLÁ , destrăbălez , vb . I . Refl . A duce o viață imorală , de desfrâu

 

DESTRĂBĂLARE

... DESTRĂBĂLÁRE , destrăbălări , s . f . Faptul de a se destrăbăla , de a fi destrăbălat ; desfrâu

 

LIBERTINAJ

... LIBERTINÁJ s . n . Comportare , viață de libertin ; desfrâu

 

LIBERTINISM

... LIBERTINÍSM s . n . Comportare , viață de libertin ; desfrâu

 

LUBRICITATE

... LUBRICITÁTE s . f . ( Livr . ) Senzualitate excesivă ; lascivitate , desfrâu

 

ORGIE

... ORGÍE , orgii , s . f . Petrecere desfrânată cu exces de mâncare și de băutură ; desfrâu

 

PIERZANIE

... PIERZÁNIE s . f . ( Pop . ) 1. Moarte ( năprasnică , violentă ) , ucidere în masă ; primejdie de moarte , nenorocire , suferință mare , dezastru , prăpăd . 2. Decădere , degradare ( morală ) ; desfrâu

 

SIBARIT

... SIBARÍT , - Ă , sibariți , - te , adj . , s . m . și f . ( Livr . ) ( Persoană ) care trăiește în lux , lene și desfrâu

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...