Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:DEZONORAT, ÎNJOSI, ÎNJOSIT, DESCALIFICA, DESCALIFICAT, DEZONORANT, NECINSTI, PÂNGĂRI, PÂNGĂRIT, PĂTA ... Mai multe din DEX...

DEZONORA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

DEZONORÁ, dezonorez, vb. I. Tranz. și refl. A face pe cineva -și piardă sau a-și pierde onoarea, a (se) face de rușine. - Din fr. déshonorer.

Sursa : DEX '98

 

A dezonoraa onora

Sursa : antonime

 

DEZONORÁ vb. tr., refl. a-și pierde, a face pe cineva -și piardă onoarea; a (se) necinsti. (< fr. déshonorer)

Sursa : neoficial

 

DEZONORÁ vb. 1. a batjocori, a compromite, a necinsti, a terfeli, (fig.) a întina, a mânji, a murdări, a păta, a pângări, a profana, a spurca, (reg. fig.) a pricăji. (A încercat -i \~ memoria.) 2. v. înjosi. 3. a (se) descalifica. (S-a \~ pe viață.)

Sursa : sinonime

 

dezonorá vb. (sil. mf. dez-), ind. prez. 1 sg. dezonoréz, 3 sg. și pl. dezonoreáză

Sursa : ortografic

 

A DEZONOR//Á \~éz tranz. A face se dezonoreze; a necinsti. /désho-norer

Sursa : NODEX

 

A SE DEZONOR//Á \~éz intranz. A-și pierde onoarea; a se face de rușine. /déshonorer

Sursa : NODEX

 

DEZONORÁ vb. I. tr., refl. A-și pierde sau a face pe cineva -și piardă onoarea; a (se) necinsti. [Cf. fr. déshonorer].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruDEZONORA

 Rezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentruDEZONORA.

Ion Luca Caragiale - Antologie...

Ion Luca Caragiale - Antologie... Antologie... de Ion Luca Caragiale Sunt în lume amatori de fel de fel de colecțiuni curioase — și multe am văzut, de valori incalculabile. În clasele primare, odinioară, cunoșteam un băiat care avea o colecție de peste cinci mii de nasturi; mai târziu, am admirat la un tânăr zeci de albumuri pline de fotografii de femei frumoase; apoi, la un bărbat, două colecțiuni: una, de cărți poștale ilustrate, și alta, de cărți de citit, strânse încet-încet, de pe la prieteni uituci, unele neilustrate. Acum, în urmă, am făcut cunoștința unui domn care posedă o colecție de scrisori anonime — cea mai prețioasă desigur din câte, felurite, mi-a fost dat să văd... De la soață pe ale soțului, de la părinți pe ale copiilor, de la soacră pe ale ginerelui, de la stăpâne pe ale slujnicelor — ori, viceversa; unele cumpărate, altele dăruite, altele subtilizate; în fine — de unde, cum, cu ce răbdare, cu câte sacrificii le-a adunat — numai el știe... Cunoscându-i slăbiciunea, i-am dus și eu o anonimă, primită zilele trecute, în care o veche prietină (indubitabil, e dumneaei), iscălind „câțiva admiratori de ...

 

Cincinat Pavelescu - Amintiri literare (Al. Macedonski)

Cincinat Pavelescu - Amintiri literare (Al. Macedonski) Amintiri literare: Alexandru Macedonski de Cincinat Pavelescu Încă de când eram magistrat la Chișinău (1925 1928), mă gândeam să public un volum de poezii cu titlul: Cântecele unui greier. N-au apărut până acum decât prefața acestor cântece și o mică poemă: Cântă greierul. Am asemuit totdeauna pe bieții cântăreți ai țării noastre eminamente agricole, cu greierii pe care i-a imortalizat Lafontaine în celebra și egoista lui fabulă La cigale et la fourmi. În adevăr, poetul, mare sau mic, celebru sau necunoscut, imită în mod adorabil tactica nepăsătoare și dezinteresată a micuțului greier. El cântă pe chitara lui și viața curge pe lângă dânsul aprigă și tumultuoasă. În freamătul luptei pentru existență, cântecul lui monoton rămâne aproape fără ecou. Învingătorii vieții, ajunși pe culmi, îl ignorează sau îl disprețuiesc. El cântă înainte pentru lună, pentru florile tăcute și îmbălsămate ale primăverii, pentru marea frământată de vânturi, pentru pădurile șoptitoare și tainice, pentru cerul albastru, tivit în amurg cu beteala de aur a soarelui ce scapătă, pentru holdele galbene îmbujorate de pata sângerie a macilor, pentru sufletele naive și smintite ale copiilor și ale nebunilor, ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Paraziții

Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Paraziţii Paraziții de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII I Cosmin așteaptă pe doi prieteni. E singur, la o masa rotundă, în grădina "Costandin". Cu capul rezemat în mâna dreaptă, privește fără a clipi. Nici "băieții" care gonesc cu farfurii, sticle și pahare, nici mulțimea zgomotoasă și lacomă nu-i tulbură privirea melancolică. În grădină se aud, din toate părțile, strigătele obișnuite: "Băiete, o baterie!", "O idee!", "La moment!", "Un patrician!", "Gaata!", "Pârjoala, Mitică!", "A sosit!", "Un taifas, la a cincea!", "Soseș-teee... pe telegraf!" Peste zarva aceasta piruie naiul lui Dinicu. Maistrul muscalagiu cântă Ciocârlia , o scăpărare uimitoare de sunete. Pentru Cosmin lumea, așa de vie și de apropiată, se proiectează într-o depărtare tăcută și fumurie. La lumina felinarelor oamenii îi par ca niște umbre nehotărâte în conturul lor. Cosmin închise ochii săi obosiți și, în întunericul de o clipă, îi licări tremurând, ca într-un vis, o grădiniță cu liliac, o scară răsucită ca un melc colosal, un pat murdar în care zace un bătrân cu capul mare, cu părul alb, lung și rar, și ...

 

Nicolae Paulescu - Spitalul, Coranul, Talmudul, Kahalul și Francmasoneria

Nicolae Paulescu - Spitalul, Coranul, Talmudul, Kahalul şi Francmasoneria Spitalul, Coranul, Talmudul, Cahalul și Francmasoneria de Nicolae Paulescu publicată în 1913 Cuprins 1 SPITALUL [1] 1.1 I. Ce este un medic? 1.2 II Dar, ce este un bolnav? 1.3 III Ce este un spital? 1.4 Dar ce este Caritatea? 1.5 LEGISLAȚII RELIGIOASE 2 CORANUL 2.1 I. - Patima de proprietate 2.2 II. - Patima de dominație 2.3 III. - Legea iubirii 3 TALMUDUL 3.1 I. - Patima de proprietate 3.1.1 1. - Cămătăria 3.1.2 2. - Frauda 3.1.3 3. - Jurământul fals 3.2 II - Patima de dominație 3.3 III - Legea iubirii 3.4 Omorurile rituale 4 CAHALUL 4.1 ORGANIZAȚIA STATULUI JIDOVESC 4.1.1 A) CAHALUL ELEMENTAR 4.1.1.1 I. - Școlile talmudice 4.1.1.2 II. – Proprietate 4.1.1.3 III. – Dominație 4.1.2 B) CAHALELE SUPERIOARE 4.1.3 EFECTELE CAHALELOR TALMUDICE 4.1.3.1 AUSTRO-UNGARIA 4.1.3.2 BUCOVINA 4.1.3.3 GALIȚIA 4.1.3.4 UNGARIA 4.1.3.5 AUSTRIA 4.1.3.6 FRANȚA 4.1.3.7 ALGERIA 4. ...

 

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Ioan Vodă cel Cumplit

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Ioan Vodă cel Cumplit Ioan Vodă cel Cumplit de Bogdan Petriceicu Hasdeu Aventurile, domnia, războaiele, moartea lui; rolul său în istoria universală și în viața poporului român. (1572-1574) Ainsi d'un peuple entier je feuilletais l'istoire! Livre fatal de deuil, de grandeur, de victoire... Astfel răsfoiam istoria unui popor întreg: carte fatală de doliu, de mărire, de victorie! Victor Hugo, oda Ubi defuit orbis Cuprins 1 PREFAȚA LA A II-A EDIȚIUNE 2 PREFAȚA PRIMEI EDIȚIUNI 3 INTRODUCȚIUNE 4 AVENTURIERUL 5 DOMNUL 6 CĂPITANUL 7 CATASTROFA 8 DUPĂ EL... 9 EPILOG PREFAȚA LA A II-A EDIȚIUNE Sunt acum aproape 30 de ani, la 1864, în casele lui Mircousch din Piața Teatrului, am scris pe Ioan-vodă cel Cumplit. Eram tânăr și scriam așa cum nu mai sunt în stare de a scrie astăzi: dar tocmai de aceea, reproducând lucrarea mea de atunci, o las cum a fost, fără a cuteza să-i îmbătrânesc tinerețea, căci orice adaos ar fi un benghi, orice scurtare — o zbârcitură. Fără a adăoga, fără a scurta, fără ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruDEZONORA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 17 pentruDEZONORA.

DEZONORAT

... DEZONORÁT , - Ă , dezonorați , - te , adj . Care și - a pierdut onoarea ; care s - a făcut de rușine . - V. dezonora

 

ÎNJOSI

... ÎNJOSÍ , înjosesc , vb . IV . Tranz . și refl . A ( se ) umili ; a ( se ) dezonora

 

ÎNJOSIT

ÎNJOSÍT , - Ă , înjosiți , - te , adj . Care este umilit ; dezonorat . - V.

 

DESCALIFICA

... A declara pe cineva nedemn de stima , de respectul altora ( din cauza unei fapte reprobabile pe care a săvârșit - o ) ; a dezonora . 2. A elimina o persoană sau o echipă dintr - o competiție sportivă pentru abateri de la regulament sau pentru comportare nesportivă . 3. Refl ...

 

DESCALIFICAT

DESCALIFICÁT , - Ă , descalificați , - te , adj . Care a suferit o descalificare ; dezonorat . - V.

 

DEZONORANT

DEZONORÁNT , - Ă , dezonoranți , - te , adj . Care dezonorează ;

 

NECINSTI

... NECINSTÍ , necinstesc , vb . IV . Tranz . și refl . A ( se ) acoperi de rușine ; a ( se ) dezonora

 

PÂNGĂRI

... PÂNGĂRÍ , pângăresc , vb . IV . Tranz . 1. A face de ocară , a dezonora , a necinsti ; a păta , a profana . 2. A mânji , a murdări , a întina ...

 

PÂNGĂRIT

PÂNGĂRÍT , - Ă , pângăriți , - te , adj . 1. Care a fost dezonorat , care a fost necinstit . 2. ( Înv . și reg . ) Ticălos , nemernic ,

 

PĂTA

... a ( se ) umple de pete ; a ( se ) murdări . 2. Tranz . Fig . A pângări , a profana ; a dezonora

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...