Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Vezi și forma bază: DISTANȚĂ

  Vezi și:SCARĂ, TELEMETRU, ȘARIAJ, ȘTAFETĂ, ADEZIUNE, AEROBUZ, AGENȚIE, AN, BIFOCAL, BORNĂ, BULDOZER ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului DISTANȚA: DISTANTA, DISTANTĂ, DISTANȚĂ.

 

DISTANȚA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

DISTANȚÁ, distanțéz, vb. I. 1. Tranz. A lăsa o anumită distanță între două sau mai multe ființe sau lucruri; a rări. 2. Refl. A se depărta (de un punct fix, de cineva sau de ceva); a lăsa în urmă, la o distanță (tot mai) apreciabilă (pe cineva sau ceva). ** Fig. A se deosebi (în mod sensibil) de cineva în idei, în concepții etc.; a întrece, a depăși pe cineva ca valoare. - Din fr. distancer.

Sursa : DEX '98

 

A distanțaa apropia

Sursa : antonime

 

A se distanțaa se apropia

Sursa : antonime

 

DISTANȚÁ vb. I. tr. a lăsa anumite distanțe între obiecte sau ființe; a rări. II. refl. 1. a întrece, a depăși. * a se depărta, a lăsa o urmă. 2. (fig.) a se deosebi (de cineva) ca valoare. (< fr. distancer)

Sursa : neoficial

 

DISTANȚÁ vb. 1. v. îndepărta. 2. v. detașa. 3. v. spația.

Sursa : sinonime

 

distanțá vb., ind. prez. 1 sg. distanțéz, 3 sg. și pl. distanțeáză

Sursa : ortografic

 

A DISTANŢ//Á \~éz tranz. (lucruri) A îndepărta la o anumită distanță. /distancer

Sursa : NODEX

 

A SE DISTANŢ//Á \~éz intranz. 1) A se depărta tot mai mult. \~ de fruntea coloanei. 2) fig. A se deosebi sub aspect calitativ în idei sau concepții. 3) fig. A se distinge prin valoarea fizică sau intelectuală. /distancer

Sursa : NODEX

 

DISTANȚÁ vb. I. 1. tr. A lăsa anumite distanțe între obiecte sau ființe; a rări. 2. refl. A întrece, a depăși. ** A se depărta, a lăsa în urmă. ** (Fig.) A se deosebi (de cineva) ca valoare. [< fr. distancer, it. distanziare].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruDISTANȚA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 12 pentruDISTANȚA.

Urmuz - Puțină metafizică și astronomie

Urmuz - Puţină metafizică şi astronomie Puțină metafizică și astronomie de Urmuz Și iarăși, cine dintre noi se mai poate plânge că forța primordială, cauza cauzelor, nu poate fi niciodată atinsă, descoperită, când toți se căznesc să o apuce de la început, înapoi, și nimeni nu s-a încercat să o învăluie, pentru clipa de față, să o prindă măcar o dată pe flanc? Și care e rostul să ții morțiș să descoperi vreo cauză, și că numai una singură și cea dintâi, când toate cauzele, din nenorocire, sunt și efecte și dau din ele efecte îndrăcit de multiple și de încâlcite. Deci la ce bun să vrei numai o singură cauză, o forță inițială are vrem (trebuie) să fie și generatoare, când ea însăși ține cu încăpățânare să dea din ea numai multiplicitate; are setea ultimilor, a încâlcelei și contradicției; îi trebuie multe milioane le oameni, de muște, de bureți, de jivine, de astre, și aceasta încă cu prețul suferințelor lor. îi trebuie și „peștele-cufăr", și peștele-fierăstrău" și are setea numărului, a distanțelor și itelilor mari, fără rost și necesitate... La început - ziseră toți comesenii laolaltă - nu este adevă că: ...

 

Paul Zarifopol - Privind viața (Zarifopol)

Paul Zarifopol - Privind viaţa (Zarifopol) Privind viața [1] de Paul Zarifopol În scrisul tău destinat publicului, pune ideile tale, dar niciodată sentimentele tale, adică partea întimă a personalității tale, niciodată imaiginația ta, adică produsul imediat al personalității tale. Radicalismul acestui sfat care propune nici mai mult, nici mai puțin suprimarea poeziei, înseamnă o anticipare adânc originală asupra viitorului îndepărtat al scrisului literar. Nu este exclus, cred, ca pudoarea sentimentelor și a imaginației să evolueze astfel, încât produsele imediate ale personalității, deci lirismul și plastica poetică între altele, să nu mai fie publicizate. Printr-o delicatețe severă, nouă și cu totul aleasă, experiența personală va rămâne închisă în mândria tainelor intime. Rezultatele ultime ale elaborării ideologice, răcite de fierberile experienței interioare și turnate în forme prin care curiozitatea vulgară nu poate pătrunde, vor fi, singure, date mulțimii necunoscute. Atunci nu se va mai plânge poetul: Mein Lied ertönt der unbekannten Menge. Dar pân atunci? Vine greu cititorului să nu trateze colecțiile de maxime ca niște memorii sufletești ale autorului. Însă celui care vorbește în public despre o carte de maxime a unui contemporan în viață, i se impune, credem, să facă abstracție de ...

 

Ion Luca Caragiale - O zi solemnă

Ion Luca Caragiale - O zi solemnă O zi solemnă de Ion Luca Caragiale 1899 Zi-ntâi de mai stil nou 1900, zi de redeșteptare, ziua florilor, ziua triumfului primăverii, a fost ziua și a unui alt mare triumf - triumful unei idei mari! ziua-n care s-a realizat în fine un ideal de multă vreme hrănit cu pasiune în sufletul celui mai neobosit dintre primarii urbani ai regatului, în sufletul bravului meu amic Leonida Condeescu, primar al urbei Mizil. Numai acela care a luptat în viața lui pentru o idee mare, numai acela care și-a jertfit liniștea, odihna, totul pentru o cauză publică, numai acela poate înțelege importanța zilei de 1 mai 1900. Mizilul!... Așezată la poalele Tohanilor, celebre podgorii, această urbe - o grădină - se răsfață cu multă cochetărie pe o pajiște plană, asupra căreia bate soarele în plin de cum răsare și până apune, iarna și vara. Rar se găsește o panoramă așa de plăcută și atât de luminată: la miazănoapte, trâmba podgoriilor aci aproape, și mai sus, în depărtare, treptele din ce în ce mai azurii ale Carpaților; la miazăzi, câmpia vastă, care se-ntinde, ușor ...

 

Mihai Eminescu - Archaeus

Mihai Eminescu - Archaeus Este posibil ca această lucrare să necesite standardizare conform indicațiilor manualului de stil . Dacă dorești să ajuți citește pentru început paginile de ajutor . Archaeus de Mihai Eminescu Netăgăduit că sunt multe lucruri la priceperea cărora nu-l ajunge capul pe-un membru gros de la primărie sau pe-un subcomisar de poliție — deși aceștia sunt în genere oamenii cari pricep tot. Cel puțin când e vorba de espropriarea unei găinării , de insuflarea de respect în cetățeanul măcelari cu măsuri false, oameni mai îndemânatici decât cei doi de sus nu cunosc. Totuși ni se pare — se 'nțelege că nu impunem nimănui părerea — că, afară de cumpene strîmbe și găinării în fața uliții, mai există oarecari lucruri , de-o însămnătate secundară într-adevăr, de ex. filozofia, poezia, artele , tot lucruri cari scapă perspicacității numiților domni, dar a căror existență nu se poate nega. Se vede că autorul vrea să 'nceapă de la az buchi . Într-adevăr, lumea cum o vedem nu există decât în crierul nostru. Nimeni nu va tăgădui că este deosebire între gânsac și câne . Privirea cânelui e inteligentă , el pricepe din lumea această o porție mult mai bună decât gânsacul ; ...

 

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Asupra criticii metafizice și celei științifice

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Asupra criticii metafizice şi celei ştiinţifice Asupra criticii metafizice și celei științifice de Constantin Dobrogeanu-Gherea Răspuns dlui Bogdan Ich errinnere hier meine Leser, dass diese Blätter nichts weniger als ein System enthalten sollen. Ich bin also nicht verpflichtet alle die Schwierigkeiten aufzulösen, die ich mache. Meine Gedanken mögen sich weniger zu verbinden, ja wohl gar sich zu wiedersprechen scheinen; wenn es denn nur Gedanken sind, bei welchen sie Stoff finden, selbst zu denken. Hier will ich nichts als fermenta cognitionis ausstreuen. LESSING ( Hamburgische Dramaturgie , 296) Aici trebuie să aduc aminte cititorilor mei că aceste pagini nu conțin nicidecum un sistem. Deci eu nu sunt obligat să lămuresc toate greutățile ce arăt. Gândurile mele pot să nu se lege, ba pot chiar părea contrazicătoare; numai să fie gânduri care vă vor da prilej să gândiți și d-voastră. Aici voi numai să răspândesc fermenta cognitionis. [1] LESSING ( Dramaturgia Hamburgică , 296) Una din cele mai întrebuințate forme ale scrierii e desigur forma polemicii. Polemica e și foarte necesară și foarte folositoare. Că din ciocnirea ideilor iese scânteia adevărului, nu e un cuvânt deșert, ci un mare adevăr. Forma polemicii e una din cele mai ...

 

Nicolae Gane - Domnița Ruxandra

Nicolae Gane - Domniţa Ruxandra Domnița Ruxandra de Nicolae Gane Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI I Era în Săptămâna Patimilor. Soarele apusese și umbrele nopții se întindeau asupra Iașului. Numai vârful Hlincei și al Cetățuiei străluceau încă de cele din urmă raze murinde ale asfințitului. Clopotul din turnul Trei-Ierarhilor chema credincioșii la rugăciunea de noapte, umplând aerul cu vocea sa de aramă. Un mare zgomot de cai și arme se auzea înspre Curtea domnească, și iată că pe porțile cele mari ale curții, deschise în două laturi, se vede înaintând în sunetul trâmbițelor și a tobelor o ceată de călăreți în fruntea căreia mergea la pas pe un cal alb asturcan domnul Vasile Lupul. El purta gugiumană pe cap, pe umere o manta albă cu guler de samur, în picioare ciubote lungi și la brâu o sabie bătută în pietre scumpe. Fruntea sa era împresurată de gânduri, aureolă obicinuită a domnilor buni, căci Vasile Lupul era dintre acei domni rari care urau birurile, iubeau dreptatea, și erau totdeauna încinși de grija țării, așa zic cronicarii bătrâni. După dânsul veneau călări în haine strălucitoare vistiernicul Buhuș, Savin hatmanul, ...

 

Garabet Ibrăileanu - Privind viața

... care le vine în cap. În tinerețe, când stările sufletești sunt vii și multe, timpul trece plăcut și încet, așa că, privind îndărăt la o distanță de câțiva ani, îți pare o eternitate. La bătrânețe, când stările sufletești nu mai sunt vii și se rarifică, timpul trece anevoie și totuși atât ...

 

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Cauza pesimismului în literatură și viață

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Cauza pesimismului în literatură şi viaţă Cauza pesimismului în literatură și viață de Constantin Dobrogeanu-Gherea Într-un mic studiu critic e foarte greu a vorbi despre o chestie însemnată; sunt neajunsuri fatale care țin de marginile restrânse ale unui articol. Foarte des se întâmplă să nu fii înțeles așa cum ai fi dorit, pentru că n-ai avut destul spațiu pentru a-ți explica gândirile în toată întinderea lor. De altmintrelea nu numai sriitorul și spațiul restrâns al unui articol sunt de vină, ci de multe ori și nebăgarea de seamă a cititorului. Toate acestea împreună sunt pricina pentru care articolul meu Decepționismul ... din volumul întâi a fost de mulți înțeles foarte greșit. Așa, spre pildă, dl Petrașcu, într-un studiu critic asupra lui Eminescu, zice următoarele: „La noi, dl Gherea Dobrogheanu crede cu siguranță că pricina acestui decepționism, cum îl numește domnia sa, ar sta în disproporția dintre făgăduințele mari și actele mici ale revoluției noastre de la 1848. Spiritele au fost exaltate mai întâi de vorbe, în urmă desiluzionate de fapte, și astăzi ele respiră în această deziluzie." Ceea ce pot zice cu siguranță ...

 

Anton Holban - O moarte care nu dovedește nimic

Anton Holban - O moarte care nu dovedeşte nimic O moarte care nu dovedește nimic de Anton Holban Fericirea a fost mare când mi s-a dat prilejul să plec la Paris! Scopul copilăriei mele se realiza. Aveam să străbat în fine eu însumi toate ungherele prin care mă orientam cu ușurință cu mintea și unde plasasem numai cu imaginația sute de romane a căror acțiune se petrecea acolo. Palpitând de bucurie, studiam, alături de Irina, ghidurile, hărțile, cărțile explicative. O purtam cu mine prin magazine, pe la legații, pe la birouri de bilete de tren, perorându-mi toate planurile. Ziua plecării sosi, și mă conduse la gară. Trenul mai avea 20 de minute până la plecare, mă instalasem bine și acum nu știam ce să-i vorbesc. (Poate pentru că mă obseda ideea că despărțirile trebuiesc întovărășite de suspine și de vorbe.) Și am schițat o teorie: “Întotdeauna înainte de a te despărți de cineva drag nu te pricepi să-i vorbești, tocmai pentru că ai prea multe de spusâ€�. Îmi scuzam astfel uscăciunea din momentul acela? Sau era un mijloc să mă liniștesc, văzând-o indiferentă? În orice caz, ...

 

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Ioan Vodă cel Cumplit

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Ioan Vodă cel Cumplit Ioan Vodă cel Cumplit de Bogdan Petriceicu Hasdeu Aventurile, domnia, războaiele, moartea lui; rolul său în istoria universală și în viața poporului român. (1572-1574) Ainsi d'un peuple entier je feuilletais l'istoire! Livre fatal de deuil, de grandeur, de victoire... Astfel răsfoiam istoria unui popor întreg: carte fatală de doliu, de mărire, de victorie! Victor Hugo, oda Ubi defuit orbis Cuprins 1 PREFAȚA LA A II-A EDIȚIUNE 2 PREFAȚA PRIMEI EDIȚIUNI 3 INTRODUCȚIUNE 4 AVENTURIERUL 5 DOMNUL 6 CĂPITANUL 7 CATASTROFA 8 DUPĂ EL... 9 EPILOG PREFAȚA LA A II-A EDIȚIUNE Sunt acum aproape 30 de ani, la 1864, în casele lui Mircousch din Piața Teatrului, am scris pe Ioan-vodă cel Cumplit. Eram tânăr și scriam așa cum nu mai sunt în stare de a scrie astăzi: dar tocmai de aceea, reproducând lucrarea mea de atunci, o las cum a fost, fără a cuteza să-i îmbătrânesc tinerețea, căci orice adaos ar fi un benghi, orice scurtare — o zbârcitură. Fără a adăoga, fără a scurta, fără ...

 

Garabet Ibrăileanu - Adela

Garabet Ibrăileanu - Adela Adela de Garabet Ibrăileanu (Fragmente din jurnalul lui Emil Codrescu) (iulie-august 189...) Bălțătești!... O improvizare de bâlci, pe șoseaua care vine de la Piatra, trece prin mijlocul satului, strâmbă, șerpuind printre râpi, și se duce la Târgu-Neamțului, înconjurată de singurătăți. Lume multă, care vrea să petreacă și nu știe cum. Doamnele, ostentativ fără treabă, umblă în rochii de casă și cu capul gol... Domnii, cu jambiere și șepci impermeabile, trec la poștă, peste drum de hotel, înarmați cu alpenstock -uri, strânse energic în pumn la nivelul bărbiilor înțepenite și importante. Peisaj meschin. O colină întinsă, tristă, pătată de câțiva arbori schilozi, ascunde munții dinspre apus. Nici o ,,cunoștință". Sistem infailibil: în genere, atitudini nesociabile; în specie, evitarea parcului. Pe drumul, inevitabil, din ,,centru" -- cufundat în lectura unui ziar. (Am un număr din Voința națională încă din București.) Plictis odihnitor. Lectură plăcută, reconfortantă: cataloagele câtorva librării străine și un dicționar portativ, cărțile de căpătâi care, împreună cu Diogen Laerțiul, repertoriu de cancanuri și idei antice (amintit adesea de Coco Dimitrescu în ,,prelegerile" lui nocturne de la Cosman și găsit din întâmplare la un anticar), alcătuiesc biblioteca mea estivală. Cataloagele -- pentru momentele de lirism intelectual. Unele ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruDISTANȚA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 85 pentruDISTANȚA.

SCARĂ

SCÁRĂ , scări , s . f . I. 1. Obiect ( de lemn , de fier , de frânghie etc . ) alcătuit din două părți laterale lungi și paralele , unite prin piese paralele așezate transversal la distanțe egale și servind pentru a urca și a coborî la alt nivel . 2. Element de construcție alcătuit dintr - un șir de trepte de lemn , marmură , piatră etc . ( cu balustradă ) , servind pentru comunicarea între etaje , între o clădire și exteriorul ei etc . ; ( la pl . ) trepte . 3. Fiecare dintre cele două inele prinse de o parte și de alta a șeii , în care călărețul își sprijină piciorul . II. 1. Succesiune , șir , serie ordonată de elemente ( mărimi , cifre etc . ) așezate în ordine crescândă , descrescândă sau cronologică , servind la stabilirea valorii a ceva . 2. Serie de diviziuni la unele aparate și instrumente ( termometru , barometru etc . ) , formând o linie gradată , cu ajutorul căreia se face determinarea unei mărimi prin deplasarea unei părți mobile . 3. Linie gradată care reproduce în mic unitățile de măsură și care servește la măsurarea distanțelor sau a cantităților cuprinse într - o hartă , într - un plan , într - un desen . 4. ( În expr . ) Pe ( o ) scară întinsă ( sau largă ) = în măsură mare , ...

 

TELEMETRU

TELEMÉTRU , telemetre , s . n . 1. Instrument optic folosit pentru măsurarea distanței dintre locul unde este instalat instrumentul și un punct depărtat sau inaccesibil . 2. Dispozitiv auxiliar al unui aparat fotografic , care permite reglarea distanței focale a obiectivului în funcție de depărtarea până la obiectul

 

ȘARIAJ

ȘARIÁJ , șariaje , s . n . Transportare la mari distanțe a pietrișului , a nisipului sau a pământului și suprapunerea lor peste alte roci , ca urmare a mișcărilor tectonice . [ Pr . : - ri -

 

ȘTAFETĂ

ȘTAFÉTĂ , ștafete , s . f . 1. ( Înv . ) Curier special care ducea scrisori sau mesaje urgente ; ștafetar . 2. Scrisoare , mesaj urgent dus de un curier special : p . ext . veste , știre . 3. Concurs sportiv la alergări , schi , înot etc . , care constă în parcurgerea unei distanțe regulamentare în patru părți egale , de către o echipă compusă din patru persoane , care străbat succesiv distanța repartizată , cu obligația de a transmite coechipierului următor un obiect convențional , care trebuie dus la punctul

 

ADEZIUNE

ADEZIÚNE , adeziuni , s . f . 1. Aderare , atașare ( la ceva ) , solidarizare conștientă ( cu ceva ) . 2. Fig . Atracție între două suprafețe aflate în contact foarte strâns , datorită forțelor intermoleculare , care acționează la distanțe relativ mici . [ Pr . : - zi -

 

AEROBUZ

AEROBÚZ , aerobuze , s . n . Avion de pasageri de foarte mare capacitate , pentru curse dese pe distanțe medii . [ Pr . : a -

 

AGENȚIE

AGENȚÍE , agenții , s . f . 1. Reprezentanță , filială sau sucursală a unei întreprinderi sau instituții situate în alt punct decât acela în care se află sediul principal . 2. ( În sintagma ) Agenție telegrafică ( sau de presă ) = instituție care culege informații din toate domeniile de activitate , furnizându - le presei sau televiziunii . 3. Reprezentanță diplomatică ; misiune condusă de un agent diplomatic . 4. ( În sintagma ) Agenție de bilete = birou unde se vând cu anticipație bilete pentru spectacole , concerte etc . Agenție de voiaj = birou unde se vând cu anticipație bilete de călătorie ( pentru distanțe mai lungi ) . [ Var . : ( înv . ) aghențíe s .

 

AN

AN ^2 , ani , s . m . 1. Perioadă de timp care corespunde unei revoluții a Pământului în jurul Soarelui și care cuprinde 12 luni . 2. ( Astron . ; în sintagma ) An - lumina = unitate de lungime pentru măsurarea distanțelor mari , egală cu distanța străbătută de lumină într - un an . 3. Stadiu de studiu în unele forme de învățământ . 4. Măsură a vârstei unei ființe sau a vechimii unui lucru . Copil de cinci ani . 5. ( La pl . ) Epocă din viață ; vreme . Anii copilăriei . AN ^1 adv . ( Pop . ) Anul trecut , acum un an . AN ^3 - v . a ^

 

BIFOCAL

BIFOCÁL , - Ă , bifocali , - e , adj . ( Despre lentile ) Cu două distanțe focale diferite ; ( despre ochelari ) cu lentile

 

BORNĂ

BÓRNĂ , borne , s . f . 1. Stâlp fixat pe marginea unui drum pentru indicarea kilometrajului , a distanței până la localitățile de pe șosea etc . 2. Piesă de contact montată la capătul unui conductor

 

BULDOZER

BULDÓZER , buldozere , s . n . 1. Mașină alcătuită dintr - un tractor pe șenile , prevăzut în față cu o lamă puternică , folosită pentru săparea și nivelarea terenurilor , pentru transportarea pe distanțe mici a pământului , deszăpezirea șoselelor , etc . 2. Presă orizontală de matrițat și de îndoit la

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...