Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:DISTRUGĂTOR, RUPE, AUTODISTRUGE, DISTRUGERE, MISTUI, NIMICI, SPARGE, VANDAL, ȚINE, AFUMA ... Mai multe din DEX...

DISTRUGE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

DISTRÚGE, distrúg, vb. III. Tranz. A face nu mai existe (stricând, spărgând, dărâmând etc.); a nimici, a ruina. ** Tranz. și refl. Fig. A face -și piardă sau a-și pierde întreaga avere, întreaga sănătate, întreaga liniște sufletească etc. [Perf. s. distruséi, part. distrus] - Din it. distruggere.

Sursa : DEX '98

 

A distrugea edifica, a zidi, a făuri

Sursa : antonime

 

DISTRÚGE vb. tr. a face nu mai existe; a nimici. (< it. distruggere)

Sursa : neoficial

 

DISTRÚGE vb. 1. a devasta, a nimici, a pârjoli, a prăpădi, a pustii, (reg.) a pustului, (înv.) a sfârși, a strica. (Dușmanii au \~ tot ce le-a ieșit în cale.) 2. a desființa, a lichida, a nimici, a prăpădi, (fig.) a topi. (I-a \~ pe toți.) 3. v. masacra. 4. v. nimici. 5. a nimici, a rade, a zdrobi, (înv. și reg.) a sparge, (fig.) a pulveriza, a șterge. (A \~ cetatea.) 6. a (se) nenoroci, a (se) prăpădi, (înv. și reg.) a (se) ticăloși, (fig.) a (se) ruina. (Băutura l-a \~.) 7. v. vătăma. 8. v. mistui. 9. a (se) nimici, a (se) prăpădi, a (se) strica. (Ploaia a \~ recolta.) 10. a nimici, (fig.) a sfărâma, a ucide, a zdrobi. (I-a \~ toate visurile.) 11. a (se) mânca, a (se) roade. (Moliile au \~ haina.)

Sursa : sinonime

 

distrúge vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. distrúg, 1 pl. distrúgem; part. distrús

Sursa : ortografic

 

A SE DISTRÚGE distrúg intranz. 1) (despre construcții) A se preface în ruine; a se dărâma; a se ruina. 2) fig. (despre persoane) A deveni sărac; a-și pierde întreaga avere; a sărăci; a se ruina. 3) A-și pierde sănătatea. /distruggere

Sursa : NODEX

 

A DISTRÚGE distrúg tranz. 1) A face se distrugă. 2) (persoane, animale, plante, localități etc.) A face nu mai existe; a șterge de pe fața pământului; a nimici; a prăpădi. /distruggere

Sursa : NODEX

 

DISTRÚGE vb. III. tr. A face nu mai existe; a nimici. [P.i. distrúg, perf.s. -usei, part. -us. / < it. distrugere].

Sursa : neologisme

 

distrúge (-g, -ús), vb. - A face nu mai existe; a nimici, a ruina. It. distruggere. - Der. distructiv, adj.; distrucți(un)e, s.f.; distrugător, adj.

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru DISTRUGE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 41 pentru DISTRUGE.

Alexandru Macedonski - Accente intime

Alexandru Macedonski - Accente intime Accente intime de Alexandru Macedonski În zilele aceste când inima expiră, Când egoismu-n aer ca molimă planează, Când florile simțirii din piepturi se retează, Când bunul trai e ținta la care se aspiră, Când orice este nobil ne lasă reci și muți, Când fruntea și-o ridică toți oamenii căzuți, De ce nu e putință s-adormi pe neașteptate Și tocmai peste-un secol, nembătrânit d-etate, Să te deștepți prin farmec la viață și lumină, Călcând într-un nou secol pe-a vechiului ruină! Nu plâng pe-o soartă crudă ce-n veci mă urmărește O inimă ce simte o dată se zdrobește!... De mic Fatalitatea în cartea ei m-a-nscris Să trec prin astă lume cum trece un proscris, Dar plâng că nu văd cerul ce-n ochi se oglindește Prin ochiul Omenirii la inime transmis! De câte ori în taină, creând o lume-ntreagă, Distrug pe cea reală, rup lanțul ce mă leagă, Și pentru alte zile mă simt că sunt născut Familii, țări, fruntarii, le șterg prin cugetare, Și ridicând pe tronu-i familia cea mare, În patrie comună văd globul prefăcut! Simțiri mici și ...

 

Ion Luca Caragiale - Termitele...

Ion Luca Caragiale - Termitele... Termitele... de Ion Luca Caragiale UN MIC CAPITOL DE ISTORIE NATURALĂ, PENTRU POPOR Termitele sunt niște gângănii, sau gâze, cum le zice poporul la făpturile mici și delicate ale naturii, pe cari oamenii de știință le numesc în genere insecte. Pe termitele acestea, naturaliștii le numără în rândul insectelor, cum zic ei, nevroptere (dela cuvintele grecești nevron, adică nerv, și pteron, adică aripă); căci ele au aripioare străvezii, înăuntrul cărora se vede o țesătură deasă de firișoare nervoase. Ele trăesc în societate întocmită ca și furnicile: au o femeiușcă prăsitoare cu câțiva bărbătuși pe lângă ea, și pe urmă mulțime de soldați și de lucrătoare. Sunt la trup cam de mărimea furnicilor dela noi; de aceea popoarele le-au crezut întotdeauna că sunt furnici cu aripi. Sunt mai multe soiuri de termite; dar toate sunt săpătoare, și afară de asta, cea mai mare parte dintre ele sunt și constructoare; adică, sapă orice a clădit omul, ca pe ruinele clădirilor omenești, să-și clădească ele cuiburile și așezămintele lor. Trăiesc rozând din tot ce le iese 'n cale, tot ce pot roade; și de aceea sunt un așa vrăjmaș al oamenilor, că marele Lineu ...

 

Dimitrie Anghel - Arca lui Noe

... inutilă. Toată opera lui oricum vorbea, chezășuia de marele lui talent, de inspirațiile lui, păstra încă reflexul ființei lui divine și a o distruge singur însemna a se distruge pe el. Și o milă nesfîrșită atunci îl cuprinse, văzînd în orice semen un copil, denaturat poate, dar care totuși era un copil, și pe ...

 

George Topîrceanu - Bacilul lui Koch

... oameni mor, de pildă, în fiecare țară Mâncați de urși? Trei-patru... Pe când această fiară, Acest vrăjmaș de moarte al genului uman Atacă și distruge pe fiecare an Nu zece, nu o sută... ci mii și mii de vieți, Ci zeci de mii și sute de mii de tinereți " Că ... n caracter ceva de la urzică, — Nu prea importă regnul din care face parte Cât mai cu seamă felul cum știe să se poarte. Distruge-n organisme țesuturile vii; Se instalează în trupuri firave de copii; Îl poartă-n nas și-n gură aproape-orice persoană. Dar el preferă pieptul ...

 

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Cauza pesimismului în literatură și viață

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Cauza pesimismului în literatură şi viaţă Cauza pesimismului în literatură și viață de Constantin Dobrogeanu-Gherea Într-un mic studiu critic e foarte greu a vorbi despre o chestie însemnată; sunt neajunsuri fatale care țin de marginile restrânse ale unui articol. Foarte des se întâmplă să nu fii înțeles așa cum ai fi dorit, pentru că n-ai avut destul spațiu pentru a-ți explica gândirile în toată întinderea lor. De altmintrelea nu numai sriitorul și spațiul restrâns al unui articol sunt de vină, ci de multe ori și nebăgarea de seamă a cititorului. Toate acestea împreună sunt pricina pentru care articolul meu Decepționismul ... din volumul întâi a fost de mulți înțeles foarte greșit. Așa, spre pildă, dl Petrașcu, într-un studiu critic asupra lui Eminescu, zice următoarele: „La noi, dl Gherea Dobrogheanu crede cu siguranță că pricina acestui decepționism, cum îl numește domnia sa, ar sta în disproporția dintre făgăduințele mari și actele mici ale revoluției noastre de la 1848. Spiritele au fost exaltate mai întâi de vorbe, în urmă desiluzionate de fapte, și astăzi ele respiră în această deziluzie." Ceea ce pot zice cu siguranță ...

 

Dimitrie Anghel - Triumful vieții

Dimitrie Anghel - Triumful vieţii Triumful vieții de Dimitrie Anghel Doctorului Hoenig Să reînvii din nou ca pasărea Phoenix e desigur o problemă extraordinară. Dar, oricîte mizerii te-ar abate, oricîte dezastre ar fi să ți se întîmple, ești dator să păstrezi scînteia care mai arde în tine și s-o ațîți din nou, s-o faci flacără. Dacă flacările mi-au luat tot ce-am avut pămîntesc, dacă a fost scris să mi se distrugă toate pioasele amintiri, dacă mi s-a fărîmat cuibul acela unde mă aciuiasem o clipă și unde am fost fericit, visînd și lucrînd, trebuie să fiu tot atît de fericit că viața a pus cu prisos puteri în mine ca să pot renaște. Visurile, pe cari le-am visat și am încercat să le încheg, va trebui să renunț la ele, căci nu poți visa de două ori același lucru, precum nu te poți scălda de două ori în același fluviu, cum spune un vechi adagiu. În cazul meu, acel scripta manent e o tristă ironie, și manuscrisele mele au dovedit-o îndeajuns. Dacă am perdut atîtea însă, sufletul meu a avut și bucurii, căci numai ...

 

George Coșbuc - Perirea dacilor

George Coşbuc - Perirea dacilor Perirea dacilor [2] de George Coșbuc Prea se-ntinde veselia Tot cu praznic și desfrâu! Veți tăia cu toții viia, Și veți duce toți la râu Vinu-n sticle ori în vase Să-l vărsați pe apă tot: Cel ascuns de voi prin case Cu putere am să-l scot. Așa vreau. Așa veți face Că-i tai capul cui nu-i place! Fost-a jale-n tot regatul Și la munte și la șes; Plânse-orașul, vai, și satul, Cârciumarii mai ales. Și vărsat-au lacrimi dese Popii și poeții lor, Cele două tagme-alese Cari la orișice popor Sunt apostoli ai mulțimii, Deci la vin de-a pururi primii. La cetatea Buridava Ei făcur-un meeting. Nu știu care-a fost isprava, Căci de-acestea nu m-ating. Știu că cinci senatul dete, Camera pe alții cinci Delegați, cu mândre plete, Bernevici având și-opinci, Să supuie majestății Plânsul țării și-al dreptății. Unul singur avea cizme (Primul dac ce le-a purtat) Și vorbea cu galicisme, Că-n Paris trei ani a stat De-a învățat geologie, Și-avea Takowa ...

 

George Ranetti - Plugul și tunul

George Ranetti - Plugul şi tunul Plugul și tunul de George Ranetti Fabulă S-au întâlnit un plug ș-un tun Pe drumul unui mic cătun. Și drumul așa strâmt era         Că nu putea Pe el sa treacă decât unul. Să treacă Plugu-ntâi sau Tunul? În marea lor nedumerire         Șezură-n loc, Dar Tunul, țanțoș, c-o privire         Plină de foc, Și fulgere țâșnind din ochi-adânci, Se repezi și dete-un brânci         Plugului, zicând: — „În lături, țopârlan de rând!â€� â€�Eu cel dintâiu să trec se cade;â€� Smerit iu urma să-mi mergi bade!â€� Dar Plugul spuse cu sfială: — „Prietene, fără-ndoială,â€� „Pesemne ești smintit, ori... Krupp?â€� „Aș înțelege-o rugăminte;â€� „Dar să-mi ordoni să treci-nainte?!â€� - „Ordon! Iar de nu vrei, - te rup!â€� Ș-adaogă: „Nu mă cunoști,â€� „Desigur dacă îndrăzneștiâ€� „Porunci-mi să te-mpotriveștiâ€� Eu-s fruntea falnicelor oști,„ Și nu s-a-ncumetat nici unul„ A umili pan-acum Tunul!       â€žNemernic Plug,â€�       â€žEu aș puteaâ€�       â€žDoar c-o ghiuleaâ€�       â€žSă te ...

 

George Topîrceanu - Catrene improvizate

... talent! Ești fără scrupul și măsură Când vrei să scapi de-un concurent. Îți fierbe sufletul de ură, — Dar n-ai talent. Nu ne distruge

 

Ion Heliade Rădulescu - Cutremurul

... un păstor la lume și pacea anunța. S-au dus timpii aceia; și Anticrist domnește, Despot pe lumea-ntreagă, cu varga sa de fier Altarele distruge, corumpe și zdrobește, Și țipete de sânge se nalță pân' la cer. Se va deschide cerul, Cuvântul iarăși vine, De vii și de morți jude ...

 

Ion Luca Caragiale - Criza de cabinet

... Căci acum s'a schimbat fața lucrurilor. Nu mai poate fi vorba, sau mai bine, nu mai este loc de a distruge, acum este vorba de a clădi, de a organiza, și aici se sdrobește puterea radicalismului. Țara care i-a mai ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DISTRUGE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 111 pentru DISTRUGE.

DISTRUGĂTOR

... DISTRUGĂTÓR , - OÁRE , distrugători , - oare , adj . , s . n . 1. Adj . Care distruge ; nimicitor , distructiv . 2. S . n . Navă de luptă de tonaj mediu și cu viteză mare , fără cuirasă , care dispune de armament de artilerie , rachete și ...

 

RUPE

... RÚPE , rup , vb . III . 1. Tranz . A distruge continuitatea unui material solid sub acțiunea unor solicitări mecanice ; a despărți ( intenționat ) un obiect în două sau în mai multe bucăți . 2. Tranz ...

 

AUTODISTRUGE

... AUTODISTRÚGE , autodistrúg , vb . III . Refl . A se distruge prin hotărâre proprie sau de la sine . [ Pr . : a - u - ] - Auto ^1 - + distruge

 

DISTRUGERE

... DISTRÚGERE , distrugeri , s . f . Acțiunea de a ( se ) distruge și rezultatul ei ; nimicire , ruinare . - V. distruge

 

MISTUI

... 1. Tranz . A transforma alimentele introduse în organism în substanțe direct asimilabile de organism ; a digera . 2. Tranz . A distruge , a nimici . 3. Tranz . și refl . Fig . A ( se ) chinui sufletește , a ( se ) distruge moral și fizic ( încetul cu încetul ) . 4. Tranz . și refl . A ( se ) face nevăzut ; a ( se ) ascunde ; a ( se ...

 

NIMICI

... NIMICÍ , nimicesc , vb . IV . Tranz . A face să nu mai existe , a reduce la nimic ( omorând , distrugând , lichidând ) ; a distruge

 

SPARGE

... cioburi ; a face să plesnească sau a plesni , a ( se ) crăpa . 2. Tranz . A sfărâma , a distruge învelișul unui lucru , pentru a extrage și a folosi conținutul . 3. Tranz . A distruge , a nărui , a nimici . 4. Tranz . A deschide prin forțare o ușă , o încuietoare ; p . ext . a jefui ...

 

VANDAL

... regat și de unde au pătruns în Roma jefuind crunt și distrugând numeroase valori culturale și artistice ale antichității . 2. Fig . Om necivilizat , barbar , care distruge

 

ȚINE

ȚÍNE , țin , vb . III . I. Tranz . 1. A avea ceva în mână ( sau în brațe etc . ) și a nu lăsa să scape . 2. A susține un obiect greu ( ridicat de la pământ ) și a nu - l lăsa să cadă . 3. A sprijini pe cineva să nu cadă . 4. A cuprinde , a purta , p . ext . a suporta . II. 1. Refl . A se prinde cu mâinile de ceva sau de cineva . 2. Refl . A fi prins sau fixat ușor de ceva , a fi legat prea slab de ceva . Se ținea numai într - un cui . 3. Refl . ( Cu determinări introduse prin prep . " de " sau " după " ) A merge în urma cuiva , pășind cât mai aproape de el și a nu - l părăsi nici o clipă ; p . ext . a fi mereu împreună cu cineva , a fi nelipsit de lângă cineva . 4. Refl . ( Cu determinări modale ) A urma unul după altul , a se înșirui . Automobilele se țineau lanț . 5. Refl . A se îndeletnici mult ( sau numai ) cu . . . , ...

 

AFUMA

... la fum , cu scopul de a - l conserva . 2. Tranz . A umple cu fum un spațiu închis pentru a distruge sau a alunga vietățile dinăuntru . 3. Tranz . și refl . A ( se ) acoperi cu un strat de fum ; a ( se ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...