Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:DOGĂRIE, BUTAR, BUTNAR, GHIN, SCĂUNOAIE, TESLĂ ... Mai multe din DEX...

DOGAR - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

DOGÁR, (1) dogari, s.m., (2) dogare, s.n. 1. S.m. Meșteșugar care face doage sau vase din doage; butnar. 2. S.n. Unealtă tăietoare cu lama în formă de seceră, folosită pentru făcut doage. - Doagă + suf. -ar.

Sursa : DEX '98

 

DOGÁR s. (reg.) butar, (prin Transilv.) botar, (Mold.) butnar, (Transilv. și Ban.) pinter.

Sursa : sinonime

 

dogár (persoană) s. m., pl. dogári

Sursa : ortografic

 

dogár (instrument) s. n., pl. dogáre

Sursa : ortografic

 

DOGÁR^2 \~i m. Meșter care face vase cu doage (butoaie, putini, ciubere etc.). /doagă + suf. \~ar

Sursa : NODEX

 

DOGÁR^1 \~e n. Unealtă pentru con-fecționat doage. /doagă + suf. \~ar

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru DOGAR

 Rezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentru DOGAR.

Ion Luca Caragiale - Dă-dămult... Mai dă-dămult

... așa! aminterea ețeter.!... Pe urmă, pune fruntea la două dește și zice: — Măria-ta, să aducă un hârdău, nou, da să nu hia de dogar, să hia de alt meșteșugar, măcar de croitor hor de cismar, ca tot meșteșugul își are și hicleșugul și beteșugul, un hârlău dă doaga dă ... Drăgan. Lu Drăgan i le-a dat. * Împărăteasa iar a leșinat. * Barlaboi, turbat, a urlat: — Care nu e dogar dintre voi să facă din pădure un butoi, să băgăm în el pe fii-mea, pe țigan și pe broscoi, și să le dea drumul ...

 

Ion Creangă - Păcală

Ion Creangă - Păcală Păcală de Ion Creangă Anecdotă tipărită prima oară în Albumul macedo-român , București, 1880; retipărită în Convorbiri literare , nr. 11, 1 februarie 1885 Un negustor, umblând prin mai multe sate și orașe, ca să cumpere grâu, păpușoi și altele, într-o zi ajunse la un pod și când era să treacă văzu un om care se odihnea acolo: acesta era Pâcală. Negustorul, voind să afle ceva de la el, ca orice negustor, se apropie de dânsul și-l întrebă: — De unde ești, măi creștine? — Ia din sat de la noi, răspunse Pâcală. — Din care sat de la voi? — Iaca de acolo, tocmai de sub acel mal, arătând negustorului cu mâna spre un deal. — Bine, dar ce sat e acela? Eu nu-l știu. — Ei! cum să nu-l știi; e satul nostru, și eu de acolo vin. — Nu așa, măi prostule. Eu te-ntreb: acel sat pe a cui moșie este și cum îi botezat? — Doamne! da' nu știi că moșiile sunt boierești și asta-i a cuconului nostru, ce șede la București? Iar satu-l botează popa într-o căldărușă cu apă, cum ...

 

Petre Ispirescu - Fata de împărat și fiul văduvei

Petre Ispirescu - Fata de împărat şi fiul văduvei Fata de împărat și fiul văduvei de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un împărat foarte bogat și puternic. Acest împărat avea un fecior și o fată. Întâmplându-se să-i moară feciorul, îl îngropă cu mare cinste și alai ca pe un împărat. Când fu a duce mortul la biserică, fata împăratului ceru a merge și dânsa să­l petreacă. Așa de păzită era fata aceasta de tată-său, încât până atunci nici soarele nu­i văzuse fețișoara, nici vântul nu-i bătuse părișorul. Ea se îmbrăcă în negru și-și lăsă părul despletit (pe) spate, și așa merse de petrecu pe frate-său la groapă. Și așa gătită îi ședea și mai bine decât altminteri. Căci, nu e vorba ea era foarte frumoasă. Crinii și viorelele rămăseseră pe jos și nici la degetul cel mic al ei nu le punea. Când o văzu așa de gingașă și de plăpândă, rămase cu ochii zgâiți la dânsa. Și așa de puțintică și drăgălașe mai era, încât s-o sorbi într-un pahar cu apă. Lumea uitase și mort ...

 

Ioan Slavici - Gura satului

Ioan Slavici - Gura satului Gura satului de Ioan Slavici Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII 9 IX I Nu-i vorbă, răi sunt oamenii, încât mai răi nici n-ar putea să fie. Chiar și acela pe care toată lumea îl știe de bun își are ceasurile de răutate, și nu avem decât să-l atingem unde-l doare pentru ca să-l facem mai dârz decât alții. Dar nenea Mihu tot om bun rămâne. Se și cuvine însă unui om din oameni, ca dânsul, să fie de bună chibzuială, să cumpănească vorbele și să umble mai mult călare decât pe jos. Acasă, asta-i altă vorbă! Oamenii s-au obișnuit a zice mai bucuros "La Mihu Saftei" decât la "Safta Mihului" fiindcă... așa-i lumea! Când oamenii nu au ce face, ei scormonesc o vorbă și își petrec vremea cu ea. Să te ferească Dumnezeu să nu cazi pe gura satului. Pentru aceea, când Safta începe să facă gură, nenea Mihu își pune mâinile în cap și-i zice: — Nevastă! nu mă da pe gura golanilor. Iar apoi caută să-i facă pe plac, ...

 

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Ioan Vodă cel Cumplit

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Ioan Vodă cel Cumplit Ioan Vodă cel Cumplit de Bogdan Petriceicu Hasdeu Aventurile, domnia, războaiele, moartea lui; rolul său în istoria universală și în viața poporului român. (1572-1574) Ainsi d'un peuple entier je feuilletais l'istoire! Livre fatal de deuil, de grandeur, de victoire... Astfel răsfoiam istoria unui popor întreg: carte fatală de doliu, de mărire, de victorie! Victor Hugo, oda Ubi defuit orbis Cuprins 1 PREFAȚA LA A II-A EDIȚIUNE 2 PREFAȚA PRIMEI EDIȚIUNI 3 INTRODUCȚIUNE 4 AVENTURIERUL 5 DOMNUL 6 CĂPITANUL 7 CATASTROFA 8 DUPĂ EL... 9 EPILOG PREFAȚA LA A II-A EDIȚIUNE Sunt acum aproape 30 de ani, la 1864, în casele lui Mircousch din Piața Teatrului, am scris pe Ioan-vodă cel Cumplit. Eram tânăr și scriam așa cum nu mai sunt în stare de a scrie astăzi: dar tocmai de aceea, reproducând lucrarea mea de atunci, o las cum a fost, fără a cuteza să-i îmbătrânesc tinerețea, căci orice adaos ar fi un benghi, orice scurtare — o zbârcitură. Fără a adăoga, fără a scurta, fără ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DOGAR

 Rezultatele 1 - 7 din aproximativ 7 pentru DOGAR.

DOGĂRIE

... DOGĂRÍE^1 s . f . Meseria dogarului ; butnărie . - Dogar + suf . - ie . DOGĂRÍE^2 , dogării , ( 1 ) s . f . 1. Atelier în care se lucrează obiecte din doage . 2. Cantitate de obiecte lucrate din doage . - Doagă ...

 

BUTAR

... BUTÁR , butari , s . m . ( Înv . și reg . ) Dogar

 

BUTNAR

... BUTNÁR , butnari , s . m . ( Reg . ) Dogar

 

GHIN

GHIN , ghinuri , s . n . 1. Daltă cu tăiș semicircular , folosită de dogari și rotari . 2. Cuțit cu lama curbată în formă de unghie , cu care se cioplește lemnul ( în timpul sculptării lui ) . 3. Cazma îndoită pe amândouă laturile . - Et .

 

SCĂUNOAIE

SCĂUNOÁIE , scăunoaie , s . f . Unealtă a dulgherului sau a dogarului , constând dintr - o bancă pe care lucrătorul șade călare , pentru a putea apăsa cu piciorul pe pedala care fixează lemnul de cioplit . [ Pr . : scă - u - ] - Scaun + suf . -

 

TESLĂ

TESLĂ , tesle , s . f . Unealtă cu coada scurtă , cu tăiș metalic lat și curbat , folosită de dulgheri , rotari și