Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:DRĂCIME, DRĂCEȘTE, DRĂCESC, DRĂCOAICĂ, DRĂCUI, TARTOR, ÎNDRĂCI, ÎNDRĂCIT, ȘEITAN, AGHIUȚĂ ... Mai multe din DEX...

DRAC - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

DRAC, draci, s.m. 1. Ființă imaginară, de sex masculin, întruchipare a spiritului rău; diavol, demon, satana, necuratul, aghiuță. * Expr. A fi dracul gol (sau împielițat) sau a fi drac împielițat = a) a fi rău, afurisit; b) a fi isteț, poznaș. Omul (sau salba, poama) dracului sau om al dracului = a) om rău, ticălos; b) om întreprinzător, descurcăreț. A se teme de ceva ca de dracul (sau ca dracul de tămâie) = a se teme foarte tare de ceva. A se uita la cineva ca la dracul = a se uita la cineva cu dușmănie sau cu frică. E tot un drac = e totuna, e același lucru. A avea (sau a fi cu) draci sau a avea pe dracul în el = a) a fi rău dispus, enervat; b) a fi energic, plin de viață, neastâmpărat. Parcă a intrat dracul în el, se zice despre cineva mânios, agitat sau cu o energie inepuizabilă. A băga (pe cineva) în draci (sau în toți dracii) = a intimida, a înfricoșa (pe cineva); a face (pe cineva) depună toate eforturile (de frică). Trebuie fie un drac la mijloc, se spune când nu poate fi găsită o explicație logică a unei situații încurcate sau când se bănuiește o cauză ascunsă, greu de găsit. Și-a băgat (sau și-a amestecat) dracul coada, se zice când o situație care părea clară se complică dintr-o dată, capătă o evoluție neașteptată. A trage pe dracul de coadă = a fi foarte sărac, a o duce greu. A căuta pe dracul = a intra singur într-o încurcătură, a-și provoca singur neplăceri. A da de (sau peste) dracul sau a vedea (sau a-și găsi) pe dracul = a o păți. A căuta pe dracul și a găsi pe tată-său = a ajunge într-o situație și mai rea decât aceea anterioară. A trimite (pe cineva) la dracul sau a da dracului = a înjura, a blestema (pe cineva), pomenind de diavol. A trimite (pe cineva) de la dracul la tată-său = a purta (pe cineva) de colo până colo. A cere pe dracul și pe tată-său (sau cât dracul pe tată-său) = a cere (pe ceva) un preț exorbitant. A face pe dracu-n patru sau a face și pe dracul = a face tot posibilul, a încerca toate mijloacele. A da (sau a lăsa) dracului (pe cineva sau ceva) = a abandona, a părăsi (pe cineva sau ceva), a renunța definitiv (la cineva sau la ceva). A se duce dracului = (despre persoane dezagreabile; adesea în imprecații) a se duce fără se mai întoarcă (și într-un loc neștiut); (despre bunuri materiale) a se pierde, a se irosi. A se duce la dracul = a pleca unde vrea (fără -i mai știe nimeni de urmă și fără -i mai dorească revederea). A-l lua dracul (sau dracii, mama dracului) = a muri; a o păți. La dracul! formulă exclamativă de dispreț prin care se exprimă dorința de a renunța la ceva, de a se lepăda de ceva. Pe dracul! = (formulă exclamativă de negație) nimic! Al dracului! sau ptiu, drace! exclamații exprimând uimire, enervare, admirație. A nu avea nici pe dracul = a fi perfect sănătos. Lucrul dracului = lucru dificil, dubios, care creează neplăceri. (Glumeț și ir.) Buruiana (sau iarba, tămâia) dracului = tutun. ** (În formule de generalizare extremă, cu sensul de "orice", "oriunde", "fie cine-o fi") Face și pe dracul. * Expr. La dracu-n praznic sau la mama dracului, unde și-a înțărcat dracul copiii, unde și-a spart dracul opincile = într-un loc (neprecizat) foarte îndepărtat. ** (În expr.) Al dracului (de...) = a) foarte rău, păcătos; b) incomod, dificil; c) foarte, peste măsură de..., grozav; d) energic, descurcăreț, răzbătător. (Așa) de-al dracului! = fără nici un motiv, fiindcă așa vreau! 2. Fig. Om plin de păcate, rău, crud; om poznaș, isteț, vioi. 3. Compus: drac-de-mare = pește marin de culoare cenușie-roșiatică, cu corpul și capul comprimate lateral, a cărui primă aripioară dorsală este formată din țepi veninoși (Trachinus draco). - Lat. draco, "șarpe, balaur".

Sursa : DEX '98

 

Dracînger

Sursa : antonime

 

DRAC s. 1. aghiuță, demon, diavol, încornoratul (art.), naiba (art.), necuratul (art.) satană, tartor, (livr.) belzebut, (rar) scaraoțchi, (pop. și fam.) michiduță, nichipercea (art.), pârlea (art.), sar-sailă, (pop.) faraon, idol, împelițatul (art.), mititelul (art.), nefârtatul (art.), nevoia (art.), pârdalnicul (art.), procletul (art.), pustiul (art.), vicleanul (art.), cel-de-pe-comoară, cel-din-baltă, ducă-se-pe-pustii, ucigă-l-crucea, ucigă-l-toaca, (înv. și reg.) mamon, săcretul (art.), sotea (art.), (reg.) hâdache, năpustul (art.), spurc, spurcat, șeitan, șotcă, ucigan, (Transilv., Ban. și Maram.) bedă, (Mold. și Bucov.) benga (art.), (prin Bucov.) carcandilă, (Transilv. și Mold.) mutul (art.), (prin Mold. și Bucov.) pocnetul (art.), (prin Olt.) sarsan, (prin Mold.) scaloi, (prin Bucov.) șlactrafu (art.), (înv.) împiedicătorul (art.), nepriitorul (art.), (eufemistic) păcatul (art.). 2. (IHT.) drac-de-mare (Trachinus draco) = dragon.

Sursa : sinonime

 

drac s. m., pl. draci

Sursa : ortografic

 

DRA//C \~ci m. (în religia creștină) Ființă imaginată drept spirit al răului; dușman principal al lui Dumnezeu și al omenirii; diavol; demon; satană. * A se teme ca \~cul de tămâie a se teme foarte tare de ceva sau de cineva. E tot un \~ e totuna; este același lucru. A face pe \~cul în patru a face tot ce se poate; a pune totul în joc. Pe \~cul se spune pentru a arăta neîncrederea sau pentru a tăgădui ceva. Parcă-i \~cul pe uscat se spune despre cineva foarte urât. A trage pe \~cul de coadă a fi foarte sărac; a o duce foarte greu. Și-a băgat \~cul coada între ei se spune când între prieteni se stârnește o vrajbă neașteptată. Nu-i \~cul atât de negru lucrurile nu stau atât de rău cum se pare. A fi \~cul gol (sau împelițat) a) a fi rău; b) a fi foarte isteț. A vedea pe \~cul (sau a da de \~cul) a o păți. Salba (sau poama) \~cului om ticălos. A se uita (la cineva) ca la \~cul a se uita la cineva cu dușmănie sau cu frică. A avea \~ci (a fi cu \~ci, a fi plin de \~ci) a) a fi om rău; b) a fi neastâmpărat, zvăpăiat. Unde și-a înțărcat \~cul copiii (sau la \~cul în praznic) foarte departe; într-un loc pe care nu-l știe nimeni. Buruiana (sau iarba) \~cului tutun. A căuta pe \~cul a-și face singur neplăceri. A scăpa de \~cul și a da peste tată-său a ajunge din rău în mai rău. A da (sau a lăsa) \~cului a nu se mai interesa de cineva sau de ceva; a lăsa la voia întâmplării. A nu avea nici pe \~cul a fi sănătos. Al \~cului! (sau ptiu, \~ce) se spune când ești cuprins de uimire. Lucrul \~cului afacere necurată. Și pe \~cul orice. Ce \~cul! se spune când ești nedumerit de ceva. -l ia \~cul (ducă-se \~cului) se spune pentru a exprima indignarea față de acțiunile cuiva sau față de o situație. /<lat. draco

Sursa : NODEX

 

drac (-ci), s.m. - 1. Demon, diavol, spirit malign. - 2. Diavol, imprecație adresată în special copiilor. - 3. Diavol, imprecație în general. - 4. Joc de copii, care se împart în două grupuri, unul reprezentînd oastea diavolilor, celălalt al îngerilor. - Mr. dracu, darac, megl. drac, istr. drocu. Lat. dracu "dragon" probabil cu forma *dracus, cf. ngr. ??????, alb. drek (Cihac, II, 81; Pușcariu 547; Candrea-Dens., 510; REW 2759). În latina religioasă a ajuns însemne "demon"; cf. CIL, VIII, 15247 și Suidas: "In Hiobo diabolus draco dicitir". Pentru der. directă de la nominativ, cf. cap, om, șarpe, etc. Der. drăcărie, s.f. (drăcie, ștrengărie; vrăjitorie, magie); drăcesc, adj. (demonic, diavolesc); drăcie, s.f. (acțiune diabolică; fărădelege, răutate; ștrengărie, poznă); drăcime, s.f. (mulțime de draci); drăcoaică, s.f. (diavoliță); drăcos, adj. (care se ține de drăcii; neastîmpărat, ștrengar); drăcovenie, s.f. (drăcie), cu suf. fals -ovenie de la parascovenie; drăcui, vb. (a invoca diavolul, a da dracului); îndrăci, vb. (a înfuria, a scoate din sărite).

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruDRAC

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 299 pentruDRAC.

George Coșbuc - Calul dracului (George Coșbuc)

... fac, Că pornesc în jos pe stradă, Să-nșel baba, să mă creadă; Plec și fluier, stau și tac — Dar de unde! Baba-i drac! Și chiar dracul-gol să creadă Unui biet de om sărac?     Sat pustiu! Pentr-o babă-ncârligată Pierzi o zi și scapi o fată! Baba ...

 

Ion Luca Caragiale - Calul dracului (Ion Luca Caragiale)

Ion Luca Caragiale - Calul dracului (Ion Luca Caragiale) Calul dracului de Ion Luca Caragiale Era odată, la marginea unui drum umblat, o fântână, și lângă fântână ședea jos o babă, ghemuită pe niște zdrențe de cergă, și morfolea-n gingii un crâmpei de covrig muiat într-o năstrapă cu apă rece. Când vedea drumeț, or pe jos, or călare, or cu carul, lăsa baba covrigul din gură, întindea dreapta și se milogea tânguios numai din vârful limbii: "Faceți-vă milă și pomană, măiculiță, de o biată păcătoasă fără putere!" Dacă-i da cineva ceva, zicea baba: "Bogdaproste, măiculiță! Dumnezeu drăguțul să primească!... de unde dai să sporească și să izvorească!" Rar se-ntâmplă creștin drumeț să treacă pe lângă așa bătrână nevoiașă și să nu se-ndure măcar cu ce, după potriva lui; dacă nu o lescaie, măcar o fărâmă de pâine; dacă nici atâta, barem o vorbă bună. Când îi zicea vreunul: "Crede, bătrânico, altădată!" ea răspundea: "Crez, măiculiță, crez... să ne crează Dumnezeu pe toți, drăguțul!" Pe urmă își muia covrigu-n năstrapă și s-apuca iar de morfolit. Într-o zi, fiind târg devale, a-nceput dis-de-dimineață să se care într-acolo ...

 

Cincinat Pavelescu - Apologia dracului

Cincinat Pavelescu - Apologia dracului Apologia dracului de Cincinat Pavelescu (Jean Richepin) FRAGMENT Tatălui meu O, da! eu sunt urâtul, învinsul, blestematul. El marele, eu micul, el totul, eu nimic; El zis-a că prin mine născutu-s-a păcatul, Dar eu vă sunt amic. El zis-a că-nșelat-am pe întâiul vostru tată, Dar dulce era mărul oprit, și l-a gustat, Gând raiul i se smulse în ora blestemată, Tot eu l-am ajutat. I-am spus: ți se închide grădina nemuririi; Supremul te gonește din sântul paradis, Dar vino, căci în lume, locaș al fericirii Un altul ți-am deschis. Voind apoi să vadă pe oameni în durere Le zise: pâinea-n lacrimi muiați-o s-o mâncați; Atunci le-am dat speranță, răbdare și putere, Și ei au fost scăpați. Pe om dorind să-l vadă urât de-a lui soție, Să nască hotărât-a femeia în suspin, Iar eu le-am dat plăcerea, izvor de poezie, Să-și uite orice chin. Când dânsa îl va strânge la pieptul ce palpită, Când buzele pe buze șopti-vor amoros, Eternul din a ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Norocul dracului

... picior. Când ajunse într-o câmpie, întinsă și pustie, vru să-și vadă norocul. Desfăcu ștergarul, întinse gura pungii, ș-odată zvâcni din ea un drac mic, c-o limbuliță de foc ce-o scotea pe gură și pe nări. Omul, speriat, aruncă punga și plecă făcându-și cruce și scuipând ...

 

George Gordon Byron - Cântarea dracilor în preziua potopului

George Gordon Byron - Cântarea dracilor în preziua potopului Cântarea dracilor în preziua potopului de George Gordon Byron Traducere de Ion Heliade Rădulescu Să ne bucurăm! să ne bucurăm! Glasul omenesc nu va tulbura, Cu ale lui rugi nu ne va curma Din țipăt, din joc, din zbor ce serbăm. Om nu va mai fi, jertfa va lipsi. Al nostru tiran fără de prinos Va cere-n zadar scrumul cu miros. Cine-i va jertfi? cine-i va jertfi? Șiroiul căzând, valul alergând Lumea va-nghiți; și vântul turbat, Peste ocean zburând dezlănțat, Alți munți va nălța, unda volborând. Blan, bluc, colcăind, flis, vluc, lung plesnind, Luciul lung întins va fi un mormânt, Mormânt de triumf, mormânt tot pământ. Ha, ha, ha, ha, ha, ce luciu sclipind! Să ne bucurăm! să ne bucurăm! Glasul omenesc nu va tulbura, Cu ale lui rugi nu ne va curma Din țipăt, din joc, din zbor ce serbăm. Vom vedea pierind, murind și murind Neamul omenesc atât îngâmfat D-al lui ticălos lut de defăimat. A! ha! neam trufaș, te-am văzut pierind; Oasele-ți albind, spălate sclipind, Prin peșteri, prin văi, prin munți s-or opri; Apa ne-ncetat tot le ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Cântarea dracilor în preziua potopului

Ion Heliade Rădulescu - Cântarea dracilor în preziua potopului Cântarea dracilor în preziua potopului de George Gordon Byron Traducere de Ion Heliade Rădulescu Să ne bucurăm! să ne bucurăm! Glasul omenesc nu va tulbura, Cu ale lui rugi nu ne va curma Din țipăt, din joc, din zbor ce serbăm. Om nu va mai fi, jertfa va lipsi. Al nostru tiran fără de prinos Va cere-n zadar scrumul cu miros. Cine-i va jertfi? cine-i va jertfi? Șiroiul căzând, valul alergând Lumea va-nghiți; și vântul turbat, Peste ocean zburând dezlănțat, Alți munți va nălța, unda volborând. Blan, bluc, colcăind, flis, vluc, lung plesnind, Luciul lung întins va fi un mormânt, Mormânt de triumf, mormânt tot pământ. Ha, ha, ha, ha, ha, ce luciu sclipind! Să ne bucurăm! să ne bucurăm! Glasul omenesc nu va tulbura, Cu ale lui rugi nu ne va curma Din țipăt, din joc, din zbor ce serbăm. Vom vedea pierind, murind și murind Neamul omenesc atât îngâmfat D-al lui ticălos lut de defăimat. A! ha! neam trufaș, te-am văzut pierind; Oasele-ți albind, spălate sclipind, Prin peșteri, prin văi, prin munți s-or opri; Apa ne-ncetat tot le ...

 

Ion Creangă - Dănilă Prepeleac

Ion Creangă - Dănilă Prepeleac Dănilă Prepeleac de Ion Creangă Erau odată într-un sat doi frați, și amândoi erau însurați. Cel mai mare era harnic, grijuliu și chiabur, pentru că unde punea el mâna punea și Dumnezeu mila, dar n-avea copii. Iară cel mai mic era sărac. De multe ori fugea el de noroc și norocul de dânsul, căci era leneș, nechitit la minte și nechibzuit la trebi; ș-apoi mai avea și o mulțime de copii! Nevasta acestui sărac era muncitoare și bună la inimă, iar a celui bogat era pestriță la mațe și foarte zgârcită. Vorba veche: "Tot un bou ș-o belea". Fratele cel sărac — sărac să fie de păcate! — tot avea și el o pereche de boi, dar colè: porumbi la păr, tineri, nalți de trup, țepoși la coarne, amândoi cudalbi, țintați în frunte, ciolănoși și groși, cum sunt mai buni de înjugat la car, de ieșit cu dânșii în lume și de făcut treabă. Dar plug, grapă, teleagă, sanie, car, tânjală, cârceie, coasă, hreapcă, țăpoi, greblă și câte alte lucruri ce trebuiesc omului gospodar nici că se aflau la casa acestui om nesocotit. Și când avea trebuință de asemene ...

 

George Coșbuc - Cetatea Neamțului

... Tot trăgând în vânt cu nasul. E vrun praznic în cetate. Ștefan vodă... El mi-ar da! Cred că nu, măria ta, Că-i un drac și jumătate, Nu prea dă, că-i el așa. Mie, nu? Să-ncrunt sprânceana! Eu ori el bătu Vieana? Domn ca mine cât trăiește Nu ...

 

Ion Creangă - Ivan Turbincă

Ion Creangă - Ivan Turbincă Ivan Turbincă de Ion Creangă 1880 Era odată un rus, pe care îl chema Ivan. Și rusul acela din copilărie se trezise în oaste. Și slujind el câteva soroace de-a rândul, acuma era bătrân. Și mai-marii lui, văzându-l că și-a făcut datoria de ostaș, l-au slobozit din oaste, cu arme cu tot, să se ducă unde-a vrea, dându-i și două carboave de cheltuială. Ivan atunci mulțumi mai-marilor săi și apoi, luându-și rămas bun de la tovarășii lui de oaste, cu care mai trase câte-o dușcă, două de rachiu, pornește la drum cântând. Și cum mergea Ivan, șovăind când la o margine de drum, când la alta, fără să știe unde se duce, puțin mai înaintea lui mergeau din întâmplare, pe-o cărare lăuntrică, Dumnezeu și cu Sfântul Petre, vorbind ei știu ce. Sfântul Petre, auzind pe cineva cântând din urmă, se uită înapoi și, când colo, vede un ostaș mătăhăind pe drum în toate părțile. — Doamne, zise atunci Sfântul Petre, speriat: ori hai să ne grăbim, ori să ne dăm într-o parte, nu cumva ostașul cela să ...

 

Ion Creangă - Povestea lui Stan Pățitul

Ion Creangă - Povestea lui Stan Păţitul Povestea lui Stan Pățitul de Ion Creangă Era odată un flăcău stătut, pe care-l chema Stan. Și flăcăul acela din copilăria lui se trezise prin străini, fără să cunoască tată și mamă și fără nici o rudă care să-l ocrotească și să-l ajute. Și, ca băiat străin ce se găsea, nemernicind el de colo până colo pe la ușile oamenilor, de unde până unde s-a oploșit de la o vreme într-un sat mare și frumos. Și aici, slujind cu credință ba la unul, ba la altul, până la vârsta de treizeci și mai bine de ani, și-a sclipuit puține parale, câteva oi, un car cu boi și o văcușoară cu lapte. Mai pe urmă și-a înjghebat și o căsuță, și apoi s-a statornicit în satul acela pentru totdeauna, trăgându-se la casa lui și muncind ca pentru dânsul. Vorba ceea: "Și piatra prinde mușchi dacă șede mult într-un loc". Și cum s-a văzut flăcăul cu casă și avere bunicică, nu mai sta locului, cum nu stă apa pe pietre, și mai nu-l ...

 

Ion Luca Caragiale - Justiție

... noastră. (Face cu ochiul.) Jud.: Ce-are-a face domn' Mitică? Prev.: Dacă i-a plătit licența. Leanca: Să fie-al drac... Jud.: Taci! (Prevenitului:) Nu e vorba de licență, e vorba de clondirul cu mastică. Prev.: A căzut de pe tejghea, domn' judecător; era ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruDRAC

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 34 pentruDRAC.

Luca Capitol 8

Luca Capitol 8 Luca 7 Luca Capitol 8 1 Curînd după aceea, Isus umbla din cetate în cetate și din sat în sat și propovăduia și vestea Evanghelia Împărăției lui Dumnezeu. Cei doisprezece erau cu El; 2 și mai erau și niște femei, cari fuseseră tămăduite de duhuri rele și de boale; Maria, zisă Magdalina, din care ieșiseră șapte draci, 3 Ioana, nevasta lui Cuza, ispravnicul lui Irod, Susana, și multe altele, cari -L ajutau cu ce aveau. 4 Cînd s`a strîns o gloată mare, și a venit la El norod din felurite cetăți, Isus a spus pilda aceasta: 5 ,,Sămănătorul a ieșit să-și samene sămînța. Pe cînd sămăna el, o parte din sămînță a căzut lîngă drum: a fost călcată în picioare, și au mîncat -o păsările cerului. 6 O altă parte a căzut pe stîncă; și, cum a răsărit, s`a uscat, pentrucă n`avea umezeală. 7 O altă parte a căzut în mijlocul spinilor: spinii au crescut împreună cu ea și au înecat -o. 8 O altă parte a căzut pe pămînt ...

 

Luca Capitol 11

... mult Tatăl vostru cel din ceruri va da Duhul Sfînt celor ce I -L cer!`` 14 Isus a scos dintr`un bolnav un drac, care era mut. Dupăce a ieșit, dracul, mutul a grăit, și noroadele s`au mirat. 15 Dar unii ziceau: ,,El scoate ...

 

1 Corinteni Capitol 10

1 Corinteni Capitol 10 1 Corinteni 9 1 Corinteni Capitol 10 1 Fraților, nu vreau să nu știți că părinții noștri toți au fost supt nor, toți au trecut prin mare, 2 toți au fost botezați în nor și în mare, pentru Moise; 3 toți au mîncat aceeaș mîncare duhovnicească, 4 și toți au băut aceeaș băutură duhovnicească, pentrucă beau dintr`o stîncă duhovnicească ce venea după ei; și stînca era Hristos. 5 Totuș cei mai mulți dintre ei, n`au fost plăcuți lui Dumnezeu, căci au pierit în pustie. 6 Și aceste lucruri s`au întîmplat ca să ne slujească nouă drept pilde, pentruca să nu poftim după lucruri rele, cum au poftit ei. 7 Să nu fiți închinători la idoli, ca unii dintre ei, după cum este scris: ,,Poporul a șezut să mănînce și să bea; și s`au sculat să joace.`` 8 Să nu curvim, cum au făcut unii din ei, așa că într -o singură zi au căzut douăzeci și trei de mii. 9 Să nu ispitim pe Domnul, cum L-au ispitit unii din ei, cari au pierit prin șerpi. 10 Să nu cîrtiți, cum au cîrtit unii din ei, cari au ...

 

Matei Capitol 12

Matei Capitol 12 Matei 11 Matei Capitol 12 1 În vremea aceea, Isus trecea prin lanurile de grîu, într`o zi de Sabat. Ucenicii Lui, cari erau flămînzi, au început să smulgă spice de grîu și să le mănînce. 2 Fariseii, cînd au văzut lucrul acesta, I-au zis: ,,Uite că ucenicii Tăi fac ce nu este îngăduit să facă în ziua Sabatului.`` 3 Dar Isus le -a răspuns: ,,Oare n`ați citit ce a făcut David, cînd a flămînzit, el și ceice erau împreună cu el? 4 Cum a intrat în Casa lui Dumnezeu, și a mîncat pînile pentru punerea înaintea Domnului, pe cari nu -i era îngăduit să le mănînce nici lui, nici celor ce erau cu el, ci numai preoților? 5 Sau n`ați citit în Lege că, în zilele de Sabat, preoții calcă Sabatul în Templu, și totuș sînt nevinovați? 6 Dar Eu vă spun că aici este Unul mai mare decît Templul. 7 Dacă ați fi știut ce însemnează: ,Milă voiesc, iar nu jertfe,` n`ați fi osîndit pe niște nevinovați. 8 Căci Fiul omului este Domn și al Sabatului.`` 9 Isus ...

 

Matei Capitol 9

Matei Capitol 9 Matei 8 Matei Capitol 9 1 Isus S`a suit într`o corabie, a trecut marea, și a venit în cetatea Sa. 2 Și iată că I-au adus un slăbănog, care zăcea într`un pat. Isus le -a văzut credința, și a zis slăbănogului: ,,Îndrăznește, fiule! Păcatele îți sînt iertate!`` 3 Și iată că, unii din cărturari au zis în ei înșiși: ,,Omul acesta hulește!`` 4 Isus, care le cunoștea gîndurile, a zis: ,,Pentruce aveți gînduri rele în inimile voastre?`` 5 Căci ce este mai lesne? A zice: ,,Iertate îți sînt păcatele``, sau a zice: ,,Scoală-te și umblă?`` 6 Dar, ca să știți că Fiul omului are putere pe pămînt să ierte păcatele, -,,Scoală-te``, a zis El slăbănogului, ,,ridică-ți patul, și du-te acasă.`` 7 Slăbănogul s`a sculat, și s`a dus acasă. 8 Cînd au văzut noroadele lucrul acesta, s`au spăimîntat, și au slăvit pe Dumnezeu, care a dat oamenilor o astfel de putere. 9 De acolo, Isus a mers mai departe, ...

 

Marcu Capitol 1

Marcu Capitol 1 Matei 28 Marcu Capitol 1 1 Începutul Evangheliei lui Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu. 2 Dupăcum este scris în proorocul Isaia: ,,Iată, trimet înaintea Ta pe solul Meu, care Îți va pregăti calea... 3 Glasul celui ce strigă în pustie: ,,Pregătiți calea Domnului, neteziți -I cărările,`` 4 a venit Ioan care boteza în pustie, propovăduind botezul pocăinței spre iertarea păcatelor. 5 Tot ținutul Iudeii și toți locuitorii Ierusalimului au început să iasă la el; și, mărturisindu-și păcatele, erau botezați de el în rîul Iordan. 6 Ioan era îmbrăcat cu o haină de păr de cămilă, și împrejurul mijlocului era încins cu un brîu de curea. El se hrănea cu lăcuste și miere sălbatică. 7 Ioan propovăduia, și zicea: ,,După mine vine Cel ce este mai puternic decît mine, căruia eu nu sînt vrednic să mă plec să -I desleg curelele încălțămintelor. 8 Eu, da, v`am botezat cu apă; dar El vă va boteza cu Duhul Sfînt.`` 9 În vremea aceea, a venit Isus din Nazaretul Galileii, și a fost botezat de Ioan în Iordan. 10 Și îndată, cînd ieșea Isus din apă, el a văzut cerurile ...

 

Marcu Capitol 3

Marcu Capitol 3 Marcu 2 Marcu Capitol 3 1 Isus a intrat din nou în sinagogă. Acolo se afla un om cu mîna uscată. 2 Ei pîndeau pe Isus să vadă dacă -l va vindeca în ziua Sabatului, ca să -L poată învinui. 3 Și Isus a zis omului, care avea mîna uscată: ,,Scoală-te, și stai la mijloc!`` 4 Apoi le -a zis: ,,Este îngăduit în ziua Sabatului să faci bine sau să faci rău? Să scapi viața cuiva sau s`o pierzi?`` Dar ei tăceau. 5 Atunci, rotindu-Și privirile cu mînie peste ei, și mîhnit de împietrirea inimii lor, a zis omului: ,,Întinde-ți mîna!`` El a întins -o, și mîna i s`a făcut sănătoasă. 6 Fariseii au ieșit afară, și s`au sfătuit îndată cu Irodianii cum să -L piardă. 7 Isus S`a dus cu ucenicii Săi la mare. După El a mers o mare mulțime de oameni din Galileia; și o mare mulțime de oameni din Iudea, 8 din Ierusalim, din Idumea, de dincolo de Iordan, și dimprejurul Tirului și Sidonului, cînd a auzit ...

 

Marcu Capitol 7

Marcu Capitol 7 Marcu 6 Marcu Capitol 7 1 Fariseii și cîțiva cărturari, veniți din Ierusalim, s`au adunat la Isus. 2 Ei au văzut pe unii din ucenicii Lui prînzînd cu mînile necurate, adică nespălate. - 3 Fariseii, însă, și toți Iudeii nu mănîncă fără să-și spele cu mare băgare de seamă mînile, după datina bătrînilor. 4 Și cînd se întorc din piață, nu mănîncă decît dupăce s`au scăldat. Sînt multe alte obiceiuri pe cari au apucat ei să le țină, precum: spălarea paharelor, a ulcioarelor, a căldărilor și a paturilor. - 5 Și Fariseii și cărturarii L-au întrebat: ,,Pentruce nu se țin ucenicii Tăi de datina bătrînilor, ci prînzesc cu mînile nespălate?`` 6 Isus le -a răspuns: ,,Fățarnicilor, bine a proorocit Isaia despre voi, după cum este scris: ,Norodul acesta Mă cinstește cu buzele, dar inima lui este departe de Mine. 7 Degeaba Mă cinstesc ei, dînd învățături cari nu sînt decît niște porunci omenești.` 8 Voi lăsați porunca lui Dumnezeu, și țineți datina așezată de oameni, precum: spălarea ulcioarelor și a paharelor, și faceți multe alte lucruri de acestea.`` 9 El le - ...

 

Luca Capitol 4

... ziua Sabatului. 32 Ei erau uimiți de învățătura Lui, pentrucă vorbea cu putere. 33 În sinagogă se afla un om, care avea un duh de drac necurat, și care a strigat cu glas tare: 34 ,,Ah! Ce avem noi a face cu Tine, Isuse din Nazaret? Ai ...

 

Ioan Capitol 8

... voi de aceea n`ascultați, pentrucă nu sînteți din Dumnezeu.`` 48 Iudeii I-au răspuns: ,,Nu zicem noi bine că ești Samaritean, și că ai drac?`` 49 ,,N`am drac`` le -a răspuns Isus; ,,ci Eu cinstesc pe Tatăl Meu, dar voi nu Mă cinstiți. 50 Eu nu caut slava Mea; este Unul ... adevărat, vă spun, că, dacă păzește cineva cuvîntul Meu, în veac nu va vedea moartea.`` 52 ,,Acum``, I-au zis Iudeii, ,,vedem bine că ai drac; Avraam a murit, proorocii de asemenea au murit, și tu zici: ,Dacă păzește cineva cuvîntul Meu, în veac nu va gusta moartea.` 53 ...

 

Matei Capitol 17

Matei Capitol 17 Matei 16 Matei Capitol 17 1 După șase zile, Isus a luat cu El pe Petru, Iacov și Ioan, fratele lui, și i -a dus la o parte pe un munte înalt. 2 El S`a schimbat la față înaintea lor; fața Lui a strălucit ca soarele, și hainele I s`au făcut albe ca lumina. 3 Și iatăcă li s`a arătat Moise și Ilie, stînd de vorbă cu El. 4 Petru a luat cuvîntul, și a zis lui Isus: ,,Doamne, este bine să fim aici; dacă vrei, am să fac aici trei colibi: una pentru Tine, una pentru Moise și una pentru Ilie.`` 5 Pe cînd vorbea el încă, iată că i -a acoperit un nor luminos cu umbra lui. Și din nor s`a auzit un glas, care zicea: ,,Acesta este Fiul Meu prea iubit, în care Îmi găsesc plăcerea Mea: de El să ascultați!`` 6 Cînd au auzit, ucenicii au căzut cu fețele la pămînt, și s`au înspăimîntat foarte tare. 7 Dar Isus S`a apropiat, S`a atins ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinBiblie...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruDRAC

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 31 pentruDRAC.

DRĂCIME

... DRĂCÍME s . f . ( Rar ) Mulțime de draci ; totalitatea dracilor . - Drac

 

DRĂCEȘTE

... DRĂCÉȘTE adv . Ca dracii ; diavolește . - Drac

 

DRĂCESC

DRĂCÉSC , - EÁSCĂ , drăcești , adj . Care ține de draci , privitor la draci ; diavolesc ,

 

DRĂCOAICĂ

... 2. Fig . Femeie sau fată rea , plină de păcate , crudă ; ( în special ) fată sau femeie tânără , vioaie , isteață , ispititoare , care se ține de pozne ; diavoliță . - Drac

 

DRĂCUI

... refl . recipr . A ( se ) ocărî , a ( se ) înjura , a ( se ) blestema ( pomenind de dracul ) [ Prez . ind . și : dr ? cui ] - Drac

 

TARTOR

... TÁRTOR , tartori , s . m . Căpetenia dracilor ; p . gener . drac

 

ÎNDRĂCI

... ÎNDRĂCÍ , îndrăcesc , vb . IV . Refl . și tranz . A ( se ) înfuria , a ( se ) înrăi . - În + drac

 

ÎNDRĂCIT

ÎNDRĂCÍT , - Ă , îndrăciți , - te , adj . Scos din fire ; furios ; afurisit , al dracului , rău . V.

 

ȘEITAN

ȘEITÁN , șeitani , s . m . ( Reg . ) Unul dintre numele

 

AGHIUȚĂ

... AGHIÚȚĂ s . m . ( Fam . și glumeț ) Drac

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...