Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Vezi și forma bază: DREPT

  Vezi și:DREPT, DIRECT, OBLU, ALINIAMENT, CORESPONDENT, EGALITATE, ERIJA, ERIJAT, INDEPENDENȚĂ, MONOPOL, OPȚIUNE ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului DREAPTĂ: DREAPTA.

 

DREAPTĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

DREÁPTĂ drépte f. mat. Linie care reprezintă distanța cea mai scurtă dintre două puncte. /<lat. directus

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru DREAPTĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 1241 pentru DREAPTĂ.

Constantin Mille - Drept prolog

... Constantin Mille - Drept prolog Drept prolog de Constantin Mille Din volumul Caietul roșu Oricine-ai fi, din rândul acelor ce-s în bine Ori paria al lumii strivit și-ades ...

 

Gelu Vlașin - Genunchiul drept

... Gelu Vlaşin - Genunchiul drept Genunchiul drept de Gelu Vlașin pe genunchiul meu drept stau amintirile și tu una câte una îmbrățișăndu-te una câte una sărutându-și pleoapele umede și genele una câte una și tu ești atâta ...

 

Gelu Vlașin - Ochiul drept

... Gelu Vlaşin - Ochiul drept Ochiul drept de Gelu Vlașin ochiul rostogolindu-se ca o mingiulie pitică peste mocheta din holul albastru ochiul drept

 

Gheorghe Asachi - Cărările și calea dreaptă

... bune Orice mijloace credea. Celalalt, în curăție, Câștig strâmb nu căuta, Fără de fățărnicie Dreptului se închina. Ista, deci, cu sigur pas Tot pe drumul drept au tras, Dar șiretul călător, Pintre nobili și popor Trecând, în gândul său zice: Nătărăul las să ție Drumul lung; eu prin potice Voi cârni ... de tot și uns, Așa la scop au agiuns. Însă toți îl defăimau, Cu degetu-l arătau. Omul bun, cu mică parte, Ce pe drum drept

 

Alexei Mateevici - Lupta moldovenilor pentru drepturi

Alexei Mateevici - Lupta moldovenilor pentru drepturi Lupta moldovenilor pentru drepturi de Alexei Mateevici Înaintea privirilor întregului nostru popor moldovean din Basarabia se desfășură un larg câmp, care trebuie lucrat cu toate silințele, ca să dea roadele cuvenite. Acest câmp este starea în care ne aflăm noi astăzi. Iar roadele acestui câmp vor fi acele dreptăți cetățenești și naționale, la care năzuim noi cu toții. Soarta noastră e în mâinile noastre și, numai având privirile întotdeauna îndreptate la deșteptare, ne vom deștepta. Să nu uităm că nația (norodul) noastră are în sine mari puteri ascunse, care așteaptă numai dezvoltarea (desfășurarea) lor. Și odată desfășurate, ele pentru totdeauna ne vor face pe noi fericiți în toate privințele. Să ne sculăm dar din somnul nostru, cum s-au sculat acum mai mult de un veac frații noștri de peste Prut. Să ne pornim munca în pace și liniște pe calea binelui. Și să știm că deșteptarea noastră stă numai într-o muncă culturală (de minte). Trebuie să avem în vedere că asta-i scăparea noastră de întuneric. De pildă, începutul binevoinței pentru limba moldovenească are mare însemnătate pentru alegeri la noi în Basarabia, care ne așteaptă de curând. La alegerile trecute starea ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Ciutacii turci de la Rusciuc către d-nu Cremieux în privința drepturilor pol

... cu dânșii încă o duceți, Iar noi musulmanii n-avem nici geamii, NU ne lasă-n țară fără chezășii. Și cu toate-acestea pentru acest drept S-au luptat cinci veacuri cu noi pept la pept. Și voi iaudii, fără de cavga, Ați grezut d-a gata să mâncați ...

 

Alexei Mateevici - Ce ne trebuie nouă%3F

Alexei Mateevici - Ce ne trebuie nouă%3F Ce ne trebuie nouă? de Alexei Mateevici Am spus de multe ori că moldovenii trebuie să se deștepte, să muncească mult la învierea lor națională, adică la trezirea poporului lor, și să lupte pentru drepturile celea, la care năzuiesc toți binevoitorii lor. Am mai spus că toate acestea alcătuiesc nu un lucru de bună voie, care poate să fie lăsat și fără orice luare aminte, ci o datorie, căci, dacă nu va fi îndeplinită această datorie, apoi tot neamul nostru din Basarabia poate să fie șters, și atunci numai noi o să fim vinovați de pierirea noastră. Este foarte firesc lucru ca cititorul să se întrebe în ce stau îndeobște acele dreptăți, la care trebuie să ne gândim întotdeauna și care ne vor scăpa de întuneric și nevoi, dacă le vom dobândi. Trebuie să ne dăm bine seama de cele ce avem să cerem și să fie ele întipărite în mintea noastră tare și lămurit, ca să nu zică unul una, iar altul alta și astfel să ne încâlcim și să ne abatem din calea noastră. Pentru asta este de trebuință ca noi cu toții să ne înțelegem datoria noastră către noi ...

 

Ion Luca Caragiale - La Paști

... gheata din dreapta supără mai tare decât cea din stânga? Și apoi: de ce la suiș supără gheata din dreapta mai tare decât pe drum drept? 1 și trei sferturi... Lache coboară dealul mitropoliei, ținând strâns portocala aprinsă... Ciudat lucru! la coborâș, gheata din dreapta parcă supără și mai mult ca ... stradă fără să știe exact unde vrea să meargă, fără să fi hotărât cum să-nceapă petrecerea de Paști. Ciudat lucru însă! Și pe loc drept, gheata din dreapta supără tot așa de tare ca și la suiș ori coborâș. 7 ceasuri dimineața... Lache se-ntâlnește cu un amic, alt funcționar ... nu e ceva mai sfânt pe lume! și putem pentru ca să afirmăm că n-au fost vreodată două picioare mai fericite decât acuma piciorul drept al lui Lache și piciorul stâng al amicului său. De fericire, ele nu mai știu ce să facă cu degetele lor — parcă ar cânta ...

 

Vasile Alecsandri - Prietenii românilor

... totdeauna putere de viață și de moarte asupra supușilor săi, ceea ce este unul din atributurile suveranității. Articolul 2 din același tractat încuviințează Valahiei un drept care dovedește că, fiind nevoiți a primi suzeranitatea sultanilor, voievozii Valahiei se gândeau și la soarta creștinilor din Orient. Toți creștinii, zice acel ... un nou tractat este încheiat între Mahomed II și Valahia. Acest tractat recunoaște asemene drepturi Valahiei. Neatârnarea și autonomia neamului moldo-valah este deci un drept vechi și legiuit. Acest drept a fost solemnel recunoscut prin articolul 5 din tractatul de Andrianopol și negreșit că va fi luat în seamă de congresul Vienei. Patrioții ... mi-a trimis unul din cei mai vrednici patrioți români: „Noi, românii, avem dreptul de a avea o armie națională. Acest drept niciodată nu ne-a fost contestat pân-acum. Însă din pricina înrâuririlor apăsătoare ale străinilor, armia noastră este atât de redusă și astfel ...

 

Alecu Russo - Palatul lui Duca-vodă

Alecu Russo - Palatul lui Duca-vodă Palatul lui Duca-vodă de Alecu Russo mai 1842 Amice, îți scriu dintr-o ruină care odinioară a fost palat domnesc: de pe o înălțime unde odinioară vegheau cete de ostași viteji, ținând ochii în calea tătarilor, și unde astăzi se îngrașă dormind câțiva călugări în compania buhnelor. Am venit să vizitez palatul lui Duca-vodă în Cetățuie, și iată ce-am găsit: Acest fost palat, ridicat spre partea zidului din față cu Iașii, este întreg de piatră, cu bolți de cărămidă. El nu întrunește proporțiile arhitecturale care dau unei clădiri aspectul de monument, dar posedă un ce misterios, care spune multe imaginației. Ferestrele, prea mici, sunt împrăștiate fără nici o simetrie pe fațada lui, însă pe timpul luptelor, atunci când românul era totdeauna cu zilele în mână, locuințele aveau nevoie mai mult de metereze decât de ferestre largi. Înălțimea lui e ca de două rânduri, dar numai unul, adică cel de sus, apare ochilor, căci partea mijlocie cuprinde tainițe întunecoase, iar sub acestea vin beciuri săpate în pământ. O scară de vreo 12 lespezi, strâmtă și lipită de peretele dinafară al palatului, duce pe un balcon mic, sub care se ...

 

Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Dumineca Florilor 2

... vestească de pururea laudele dumnezeiești și ca să nu să răpească în minte de minunea unor faceri de bine, ca acĂ©stia. Și carii socotesc, drept acĂ©ia, acĂ©ste faceri de bine zioa și noaptea oare de ce bucurie vor fi cuprinși? Și cu ce veselie să vor răsfăța și ... lui Dumnezeu să-i împace cu Dumnezeu Tatăl, și făcându-i părtași duhului său cel sfânt, să-i facă moșnĂ©ni împărăției sale. Venit-au, drept acĂ©ia, robilor răscumpărare, morților înviiare și viață, bolnavilor vraci, rătăciților cale dreaptă. Și, luând Dumnezeu trup, mergea după cela care fugise de la dânsul ... săi și fiind volnic ca să-l omoară, nu-l omoară, ci-l face șie-ș fiiu și moștean în casa sa. Așa au primit, drept acĂ©ia și mântuitoriul nostru, sămânța lui Avraam; iar de vei vrea cu puțintĂ©le cuvânte, ca să înțelegi la ce au venit, ascultă de ... tuturor celora ce jăluiesc în Sion și ca să le dau lor coroană pentru cenușă, untul veseliei pentru suspine, haina bucuriei pentru întristare. Ce iaste, drept, acĂ©ia, mai dulce decât cuvintele acĂ©stia? Ce iaste mai frumos și ce iaste mai iubit? De iaste, ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DREAPTĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 762 pentru DREAPTĂ.

DREPT

... fără ocol , fără abatere . 2. ( Despre lucruri , ființe , părți ale lor etc . ) Care are o poziție verticală ( față de un punct de reper ) . Zid , perete drept . Om drept ca lumânarea . 3. Care are o poziție orizontală ( față de un punct de reper ) ; orizontal ; plan , neted . Câmpie dreaptă . 4. ( În sintagma ) Complement drept = complement direct , v . direct . II. Fig . 1. ( Despre acțiuni ale omului sau despre noțiuni abstracte ) Care este , se face etc . potrivit dreptății și adevărului ; întemeiat ... susținătoare a menținerii ordinii sociale și politice tradiționale . C. Adv . 1. ( Urmat de determinări locale , indică direcția ) În linie dreaptă , fără ocol ; direct . Merge drept la birou . 2. ( Urmat de determinări locale , modale sau temporale ) Tocmai , exact . A ajuns drept la timp . D. S . n . 1. Totalitatea regulilor și normelor juridice care reglementează relațiile sociale dintr - un stat . Drept penal . 2. Știință sau disciplină care studiază dreptul ( D 1 ) . 3. Putere , prerogativă legal recunoscută unei persoane de a avea o anumită conduită ... Răsplată , retribuție care i se cuvine cuiva pentru prestarea unei munci . E. Prep . 1. ( Introduce un complement indirect ) În loc de . . . , în calitate de . . . , ca . Drept ...

 

DIRECT

... DIRÉCT , - Ă , direcți , - te , adj . , s . f . , adv . 1. Adj . Care duce la țintă , de - a dreptul , fără ocol ; drept . 2. S . f . Lovitură dată de un boxer cu mâna întinsă drept înainte . 3. Adv . De - a dreptul , fără ocol . 4. Adj . Care se face , are loc fără intermediar sau fără ascunzișuri , fățiș ; nemijlocit . 5 ...

 

OBLU

... ÓBLU , OÁBLĂ , obli , oable , adj . , adv . I. Adj . 1. ( Pop . ) Care se prezintă ca o linie dreaptă ; fără cotituri , drept . 2. ( Despre mers ) Încet și uniform . II. Adv . ( Pop . ) În linie dreaptă ; drept

 

ALINIAMENT

ALINIAMÉNT , aliniamente , s . n . 1. Linie dreaptă , deteminată pe un teren prin poziția mai multor puncte sau obiecte ; p . ext . poziția mai multor puncte sau obiecte de - a lungul unei linii drepte . 2. Porțiune dreaptă din traseul unei căi de comunicație , cuprinsă între două curbe consecutive . [ Pr . : - ni -

 

CORESPONDENT

CORESPONDÉNT , - Ă , corespondenți , - te , s . m . și f . , adj . I. S . m și f . 1. Persoană care colaborează la un ziar sau la o publicație periodică , trimițând spre publicare informații din locul unde se află . 2. Persoană care , în lipsa părinților unui elev , are răspunderea acestuia față de autoritățile școlare . 3. ( Rar ) Persoană cu care cineva este în corespondență . II. Adj . ( În sintagmele ) Membru corespondent = membru al unei academii sau al altei instituții științifice având aceleași obligații și drepturi ca și un membru activ , cu excepția dreptului de a vota pe viitorii membrii , care este numai consultativ . Unghiuri corespondente = fiecare dintre cele patru perechi de unghiuri , egale între ele , formate de aceeași parte a unei secante care taie două drepte

 

EGALITATE

... Principiu potrivit căruia tuturor oamenilor și tuturor statelor sau națiunilor li se recunosc aceleași drepturi și li se impun aceleași îndatoriri , prevăzute de regula de drept ; situație în care oamenii se bucură de aceleași drepturi și au aceleași îndatoriri . ( Mat . ) Relație între două sau mai multe cantități , elemente , termeni etc . egali ...

 

ERIJA

... ERIJÁ , erijez , vb . I . Refl . ( Urmat de determinări introduse p . prep . " în " ) A - și atribui fără nici un drept o situație , un rol care conferă autoritate , a se da drept . . . , a voi să treacă drept

 

ERIJAT

... ERIJÁT , - Ă , erijați , - te , adj . ( Despre oameni ; urmat de determinări introduse prin prep . " în " ) Care își atribuie fără nici un drept o situație , un rol care conferă autoritate , care se dă drept . . . , care vrea să treacă drept

 

INDEPENDENȚĂ

... s . f . 1. Situație a unui stat sau a unui popor care se bucură de suveranitate națională ; stare de neatârnare și drept de a rezolva liber ( cu respectarea drepturilor altor state și a principiilor dreptului internațional ) problemele sale interne și externe , fără amestec ...

 

MONOPOL

... MONOPÓL , monopoluri , s . n . 1. Drept exclusiv al cuiva , de obicei al statului , de a dispune de ceva , de a efectua ceva ; dominație într - un domeniu , într ... un organism public de a fabrica , de a vinde sau de a exploata anumite bunuri sau servicii . 3. Fig . Drept

 

OPȚIUNE

OPȚIÚNE , opțiuni , s . f . 1. Faptul sau dreptul de a alege din două sau mai multe lucruri , posibilități etc . pe acela sau pe aceea care îți convine ; alegere . 2. Condiție stipulată uneori în tranzacțiile comerciale , potrivit căreia o parte contractantă , care își asumă obligații ferme , acordă celeilalte părți , pentru un anumit termen , dreptul de a alege între diferitele condiții ale contractului sau chiar dreptul de a renunța la tranzacție . [ Pr . : - ți -

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...