Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:EGALITAR, NEEGALITATE, PARITATE, REMIZĂ, ACORD, DANS, DOMINION, ECHIPOLENȚĂ, ECHIVALENȚĂ, ECHIVALENT ... Mai multe din DEX...

EGALITATE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

EGALITÁTE, egalități, s.f. 1. Faptul de a fi egal, stare a două sau a mai multor lucruri egale între ele. ** Uniformitate, uniformizare. ** (Sport) Situație în care mai mulți participanți realizează același număr de puncte în cadrul aceluiași concurs. 2. Principiu potrivit căruia tuturor oamenilor și tuturor statelor sau națiunilor li se recunosc aceleași drepturi și li se impun aceleași îndatoriri, prevăzute de regula de drept; situație în care oamenii se bucură de aceleași drepturi și au aceleași îndatoriri. (Mat.) Relație între două sau mai multe cantități, elemente, termeni etc. egali; expresie a acestei relații, scrisă cu ajutorul semnului egal (2). - Din fr. égalité.

Sursa : DEX '98

 

Egalitateinegalitate

Sursa : antonime

 

EGALITÁTE s. f. 1. stare a două sau a mai multor lucruri egale între ele. * (sport) rezultat constituit dintr-un număr egal de puncte. 2. principiu potrivit căruia tuturor oamenilor, statelor sau națiunilor li se recunosc aceleași drepturi și li se impun aceleași îndatoriri prevăzute de regula de drept; situație în care oamenii se bucură de aceleași drepturi și au aceleași îndatoriri. 3. (mat.) echivalență între două sau mai multe mărimi, elemente, factori etc. egali; expresie a acestei relații redată prin semnul egal (=). (< fr. égalité)

Sursa : neoficial

 

EGALITÁTE s. v. paritate.

Sursa : sinonime

 

egalitáte s. f., g.-d. art. egalității; pl. egalități

Sursa : ortografic

 

EGALIT//ÁTE \~ăți f. 1) Caracter egal; lipsă de diferență; identitate. 2) mat. Relație între două mărimi egale. 3) sport Situație în care mai mulți concurenți realizează același număr de puncte. A termina jocul la \~. [G.-D. egalității] /égalité, lat. aequalitas, \~atis

Sursa : NODEX

 

EGALITÁTE s.f. 1. Faptul de a fi egal; silarea, egalizarea retribuirii muncii, a trebuințelor și consumului personal al membrilor societății. ** Stare a două sau a mai multor lucruri egale între ele. ** Uniformitate, uniformizare. ** (Sport) Rezultat constituit dintr-un număr egal de puncte realizat de mai mulți participanți la o competiție; situație în care există un asemenea rezultat. 2. Principiu potrivit căruia tuturor oamenilor, tuturor statelor sau națiunilor li se recunosc aceleași drepturi și li se impun aceleași îndatoriri prevăzute de regula de drept; situație în care oamenii se bucură de aceleași drepturi și au aceleași îndatoriri. 3. Grupare a două expresii matematice legate prin semnul egal (=). [Cf. fr. égalité, lat. aequalitas].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruEGALITATE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 39 pentruEGALITATE.

Grigore Alexandrescu - Cîinele și cățelul

... mare,         Asta e o-ntîmplare: Și eu poate sînt nobil, dar s-o arăt nu-mi place. Oamenii spun adesea că-n țări civilizate         Este egalitate. Toate iau o schimbare și lumea se cioplește, Numai pe noi mîndria nu ne mai părăsește. Cît pentru mine unul, fieștecine știe         C-o am ... œ — Și ce-ți pasă ție? Te-ntreb eu ce ziceam?         Adevărat vorbeam, Că nu iubesc mîndria și că uresc pe lei, Că voi egalitate, dar nu pentru căței."      Acestea între noi adesea o vedem,      Și numai cu cei mari egalitate

 

Alecu Russo - Cugetări scrise în închisoarea de la Cluj

Alecu Russo - Cugetări scrise în închisoarea de la Cluj Cugetări scrise în închisoarea de la Cluj de Alecu Russo Fiecare revoluție trebuie să nască un adevăr pe lume, și fiecare criză prin care a trecut omenirea a produs un bine sau germenul unui bine, dar nimic până acum nu a putut să desființeze falsul patriotism. Falsul patriotism este masca egoismului în timpurile de tulburare. Aceia care speculă libertățile popoarelor, care nu au alte principii decât interesul personal, alt Dumnezeu decât pe sine însuși, altă profesie de credință decât noi prin noi și pentru noi ; aceia care nu cred nici în popor, nici în libertate, nici în sacrificiuri, nici în devotament, se acoperă cu haina patriotismului în zile de lupte, în zilele cele mari ale popoarelor. Ei par că fac sacrificiuri, dar nu sacrifică nimica, ci pun la dobândă. * Frazele sunătoare ale acelor ce grăiesc mult ascund adeseori precugetări urâcioase. Adevărații oameni ai poporului, aceia care gândesc ca dânsul, vorbesc puțin, lucrează cât pot și plâng, când alții tot grăiesc! Poporul suferă și geme, poporul lucrează, poporul nu grăiește decât prin tăcerea lui. Când adevărații oameni ai poporului au grăit și cu umărul poporului ...

 

Ion Luca Caragiale - Toxin și toxice

... au ieșit din casa părintească; au coborît hotărîți în piață, s'au amestecat cu poporul, care suferise atâta, și au strigat din toate puterile: Libertate! Egalitate! Fraternitate! Și Popa Șapcă binecuvântă mișcătoarea scenă a fraternizării tutulor fiilor patriei. Negura care atâtea veacuri apăsase asupra țărilor române era spartă: încet ... să-și mânjească mâinile în gheșefturi spurcate. Credință, talent, merit, onoare, sentiment? - Ť le cumpăr pe toate - am cu ce! Å¥ Fraternitate? - gheșeft și chiverniseală! Egalitate? - impertinență față cu distincțiunea, cu meritul și cu talentul! Libertate? - bani, insultă și reteveiu! Iată marele partid colectivist, urmașul partidului liberal clasic! iată continuatorii patrioților ...

 

Nicolae Filimon - Lucia di Lammermoor. Dramă în trei acte de Salvatore Cammarano

... in estasi și la toate grupele de triluri din periodul al doilea de la aria Regnava nel silenzio din primul act. Am cere o egalitate mai mare în pronunțarea notelor, dar ne temem să nu ne răspunză cu versurile următoare: E defectul vocei, Nu e vina mea . Tenorul Stigelli, în ...

 

Gheorghe Asachi - Momița

... va da, Restul n-are să să-mparte, Ce-n comun s-administra. Atunci patriei reformate Dulce soarta va să fie, Comunizmul de frăție, Libertate, Egalitate, De a lua lucruri străine Privilegi e pentru-oricine, Legile și direptate, Ca strigoie răsuflate, Mai veche de piramide, S-aibe ca invalide ...

 

Ion Ghica - Scrisori către Vasile Alecsandri

Ion Ghica - Scrisori către Vasile Alecsandri Scrisori către Vasile Alecsandri de Ion Ghica Introducere la scrisorile lui Ion Ghica către Vasile Alecsandri (scrisă de V. Alecsandri) Introducțiune Clucerul Alecu Gheorghescu Polcovnicul Ioniță Ceganu Din vremea lui Caragea Școala acum 50 de ani Din timpul zaverii Liberalii de altădată Generalul Coletti la 1835 David Urquhard Libertatea Egalitatea O călătorie de la București la Iași înainte de 1848 Dascăli greci și dascăli români Tunsu și Jianu Teodoros Teodor Diamant Căpitanu Laurent (1) Căpitanu Laurent (2) Legile Băltărețu Bârzof Insula Prosta Ioan Cîmpineanu Amintiri despre Grigorie Alexandrescu Nicu

 

Ion Luca Caragiale - Decadență

Ion Luca Caragiale - Decadenţă Decadență de Ion Luca Caragiale Puteți râde voi, tineri sceptici, cari ați aruncat sfintele credințe în schimbul științei profane. Eu sunt mâhnit de câte văz. Am fost la întrunirile opoziției în Craiova și în Iași, și mărturisesc drept că am ieșit adânc afectat de decadența moravurilor noastre politice. Asta e opoziția? Astea sunt întruniri de opoziție? Oratori cari vorbesc ca toți oamenii, liniștiți de parcă n'ar fi la guvern un partid adversar, desbătând cu sânge rece ca la Academie, ba încă permițându-și a face și glume și spirit. Auzi glume și spirit când ești în opoziție! Niciun orator nu se bate cu pumnul în piept. Niciunul nu răstoarnă sfeșnicele, nu sparge tribuna, nu-și taie mâna în țăndările paharului spart. Niciunul nu-și mai scoate brațul din umăr printr'un suprem gest patriotic. Nimic din toate astea. Și ce e mai rău, e că școala asta decadentă prinde - poporul, publicul, are aerul că aprobă acest curent menit să ucidă cu desăvârșire avânturile mari, să stingă focul sacru al pasiunilor politice. Unde sunt vremurile clasice ale liberalismului român? Unde e sala Slătineanu? Sala Bossel? Circul dela Constantin-Vodă? S'au dus toate ...

 

Ion Luca Caragiale - Oare teatrul este literatură%3F

... independentă, care ca să existe în adevăr cu dignitate, trebuie să pună în serviciul său pe toate celelalte arte, fără să acorde vreuneia dreptul de egalitate

 

Alecu Russo - Studie moldovană

Alecu Russo - Studie moldovană Studie moldovană de Alecu Russo Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV I Oamenii care se învârtesc astăzi în frumoasa noastră patrie sunt acei oameni care cu 15 ani mai devreme erau cunoscuți sub generala denumire de nemți, adică, într-un cuvânt mai lung, de stropșiți . Bătrânii, stavile neurcătoare, au părăsit încet câte încet lumea, unii prin neputința vârstei, alții și-au trăit traiul și și-au mâncatzilele, adică moldovenește mălaiul... Curioasă socoteală! sunt oameni mulți, cea mai mare parte din generația de față, copilașii cu musteață, barbă și plete lungi de la 1835, care și astăzi tot tineri se numesc; pentru dânșii, vremea astat locului; și se îngâmfesc în denumirea de bonjuriști , poreclă cerămășița bătrânilor ne-a lăsat la 1848 drept moștenire, împreunăcu datoriile lor, în ziua călătoriei vecinică. Vai de tinerimea aceea și de tinerețile aceeași tinerime! Veacul n-a stat locului pentru dânsa! Între 1836 și 1852 sunt șasesprezeceani. Astăzi nemții, franțuzii de la 1836, bonjuriștii de la 1848 -sunt albi, suri, cei mai tineri sunt obosiți, care cu 40, care cu 37,cei mai jos cu 32 ani în spinare, tocmai vârsta celor bătrâni de ...

 

Vasile Alecsandri - Borsec

Vasile Alecsandri - Borsec Borsec de Vasile Alecsandri Iarna a venit aducându-ne cu ea plăcerile strălucite ale balurilor, primblările în sănii, concertele încântătoare, petrecerile teatrului și mai ales priveliștea drăgălașă a focului în sobe. Dulci sunt minutele în care poetul, culcat pe un jilț elastic, dinaintea unui jăratic bogat, își simte trupul pătruns de o plăcută căldură, în vreme ce închipuirea lui plutește în visuri misterioase și dă viață întâmplărilor trecute. Iarna și bătrânețile sunt epocile suvenirelor. Când pământul este acoperit cu zăpadă, omul gândește cu drag la frumoasele și călduroasele zile ale verii, la iarba ce învioșea câmpii, la frunzele ce împodobeau pădurile, la cerul albastru, la cântecele voioase ale păsărilor. Asemene și nenorocitul ce a ajuns în vârsta bătrâneților trăiește numai cu aducerea-aminte a anilor tinereții sale. Eu care, slavă Domnului! sunt încă departe de a fi în numărul celor ce jelesc primăvara vieții, găsesc o mare mulțumire a mă pune seara în fața sobei și a privi jocul fantastic al focului. Îmi place s[...]nviez în închipuire icoanele depărtate ce s-au șters odată cu trecerea zilelor și să le înfățișez ...

 

Alecu Russo - Contra latinizanților ardeleni

Alecu Russo - Contra latinizanţilor ardeleni Contra latinizanților ardeleni de Alecu Russo Steaua Dunării , în nr. 33, anul trecut, a reprodus din Gazeta de Transilvania apologia ardelenilor emeriți, ce luminează Principatele cu flacăra limbii manualului de filozofie, de care România literară a vorbit în nr. 10, și citează totodată opiniunea corespondentului Gazetei din Zărnești despre națiunile lumii alergând toate după uniune , iar numai națiunea română, și ce parte din națiunea română?... un milionaș de moldoveni, prin România literară , prin Steaua Dunării și prin Zimbrul , se împotrivesc misiunii ce destinul a împărțit românilor. România literară , pentru odihna pedanților, a încetat, dar principurile literare și limbistice, dar colaboratorii ei tot trăiesc, și astăzi ei revendică partea lor în hula Gazetei și se mândresc de truda ce și-au dat în cercetarea titlurilor ardelenilor noi a regenta înțelepciunea noastră cu pensumuri latinești. România literară a zis: Petru Maior, Klein, Șincai, Maiorescu, Costineștii, Ureche, Mihai Viteazul, Ștefan cel Mare sunt români, dl Uițirab a fost român... iar gramerianii de astăzi sunt numai munteni, moldoveni, blăjeni, brașoveni și ardeleni, da nu români... România literară a zis: păsăreasca ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruEGALITATE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 22 pentruEGALITATE.

EGALITAR

... EGALITÁR , - Ă , egalitari , - e , adj . Care are ca scop egalitatea civilă , politică și socială ; privitor la egalitatea civilă , politică și socială ; bazat pe egalitate

 

NEEGALITATE

... NEEGALITÁTE , neegalități , s . f . Faptul de a fi neegal , lipsă de egalitate ; inegalitate , disproporție . - Ne - + egalitate

 

PARITATE

... PARITÁTE , parități , s . f . 1. Egalitate numerică . 2. Egalitate

 

REMIZĂ

... REMÍZĂ , remize , s . f . I. 1. Situație în care doi șahiști angajați într - o partidă amicală sau oficială consimt reciproc asupra unui rezultat de egalitate ; partidă de șah terminată la egalitate . 2. Formă de retribuire ( în comerț ) potrivit căreia lucrătorii primesc pentru munca prestată o sumă de bani calculată în funcție de volumul vânzărilor , cumpărărilor , contractărilor ...

 

ACORD

... normei . 3. Expresie gramaticală care stabilește concordanța ( în persoană , număr , gen sau caz a ) formei cuvintelor între care există raporturi sintactice . 4. ( Fiz . ) Egalitate a frecvențelor de oscilație a două sau mai multe aparate , sisteme fizice etc . ; sintonie . 5. ( Muz . ) Sonoritate rezultată din reunirea a ...

 

DANS

DANS , dansuri , s . n . 1. Ansamblu de mișcări ritmice , variate ale corpului omenesc , executate în ritmul unei melodii și având caracter religios , de artă sau de divertisment . Dans ritual . Dans popular . Dans de caracter . Dans de salon . Dans modern . Dans clasic ( sau academic ) = ansamblu de mișcări artistice convenționale care constituie baza tenhică a coregrafiei , a spectacolelor de balet etc . 2. Acțiunea de a dansa . Îi place muzica și dansul . 3. ( În sintagma ) Dans macabru = temă alegorică simbolizând egalitatea în fața morții prin reprezentarea unui schelet cu coasa în mână care atrage în horă oameni de diferite vârste și condiții sociale și - i omoară . 4. ( În sintagma ) Dansul albinelor = mijloc de semnalizare prin care albinele , făcând anumite mișcări , își comunică găsirea unei surse de hrană , direcția și distanța acestei surse . [ Var . : ( pop . ) danț s .

 

DOMINION

... DOMINIÓN , dominioane , s . n . Nume mai vechi dat statelor din afara insulelor britanice care fac parte din Imperiul Britanic , având statut de suveranitate și egalitate

 

ECHIPOLENȚĂ

... ECHIPOLÉNȚĂ s . f . ( Rar ) Egalitate

 

ECHIVALENȚĂ

... ECHIVALÉNȚĂ , echivalențe , s . f . 1. Egalitate de valoare , de semnificație , de sens ; calitatea a ceea ce este echivalent . 2. ( Med . ) Denumire dată unei crize de natură epileptică , care se ...

 

ECHIVALENT

ECHIVALÉNT , - Ă , echivalenți , - te , adj . , s . n . I. Adj . ( Adesea substantivat ) Care are aceeași valoare , același efect , aceeași semnificație sau același sens cu altceva . II. S . n . 1. Mărime , număr etc . care caracterizează egalitatea sau echivalența , dintr - un anumit punct de vedere , a două efecte sau a două acțiuni . 2. Marfă care , având înglobată în ea aceeași cantitate de muncă socială cu o altă marfă , servește la exprimarea valorii acesteia din

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...