Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:STINS, AȚÂȚĂTOR, BENZEDRINĂ, CĂTUȘNICĂ, CEAI, CHEMOTACTISM, CONTRACTIBILITATE, ENGRAMĂ, EXCITATOR, HAȘIȘ ... Mai multe din DEX...

EXCITANT - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

EXCITÁNT, -Ă, excitanți, -te, adj., s.n. 1. Adj. Care excită; excitator (1). 2. S.n. Substanță care stimulează capacitatea funcțională a organismului; ceea ce provoacă o excitație. - Din fr. excitant.

Sursa : DEX '98

 

Excitant ≠ calmant

Sursa : antonime

 

EXCITÁNT, -Ă I. adj. care excită; excitator. II. s. n. substanță, factor care provoacă excitația unui organ(ism). (< fr. excitant)

Sursa : neoficial

 

EXCITÁNT adj., s. 1. adj. ațâțător, excitator, (rar) pofticios. (Miros \~.) 2. s. (FIZIOL.) stimul, stimu-lent. (\~ senzorial.)

Sursa : sinonime

 

excitánt adj. m., pl. excitánți; f. sg. excitántă, pl. excitánte

Sursa : ortografic

 

excitánt s. n., pl. excitánte

Sursa : ortografic

 

EXCITÁN//T \~tă (\~ți, \~te) și substantival (despre substanțe, medicamente, factori etc.) Care excită; cu proprietate de a excita; excitator. /excitant

Sursa : NODEX

 

EXCITÁNT, -Ă adj. Care excită, care provoacă excitație; excitator. // s.m. și n. Substanță, factor, schimbare de mediu care poate provoca excitația unui organism sau a unui organ; stimulent. [Var. escitant, -ă adj. / cf. fr. excitant].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru EXCITANT

 Rezultatele 1 - 1 din aproximativ 1 pentru EXCITANT.

Titu Maiorescu - Eminescu și poeziile lui

Titu Maiorescu - Eminescu şi poeziile lui Eminescu și poeziile lui de Titu Maiorescu 1889 Tânăra generație română se află astăzi sub influența operei poetice a lui Eminescu. Se cuvine dar să ne dăm seama de partea caracteristică a acestei opere și să încercăm totdeodată a fixa individualitatea omului care a personificat în sine cu atâta strălucire ultima fază a poeziei române din zilele noastre. Pe la mijlocul secolului în care trăim, predomnea în limba și literatura română o tendență semierudită de latinizare, pornită din o legitimă revendicare națională, dar care aducea cu sine pericolul unei înstrăinări între popor și clasele lui culte. De la 1860 încoace datează îndreptatea: ea începe cu Vasile Alecsandri, care știe să deștepte gustul pentru poezia populară, se continuă și se îndeplinește prin cercetarea și înțelegerea condițiilor sub care se dezvoltă limba și scrierea unui popor. Fiind astfel câștigată o temelie firească, cea dintâi treaptă de înălțare a literaturei naționale, în legătură strânsă cu toată aspirarea generației noastre spre cultura occidentală, trebuia neapărat să răspundă la două cerințe: să arete întâi în cuprinsul ei o parte din cugetările și simțirile care agită deopotrivă ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru EXCITANT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 20 pentru EXCITANT.

STINS

STINS ^2 , - Ă , stinși , - se , adj . 1. Care nu mai arde . 2. ( Despre ochi , privire etc . ) Lipsit de strălucire , de vioiciune . 3. ( Despre sunete , glas etc . ) Lipsit de sonoritate , de intensitate ; slab . 4. ( Despre culori ) Palid , șters . 5. Dispărut , mort . 6. ( Jur . ; despre obligații , acțiuni penale , privilegii etc . ) Care a încetat , care nu mai are curs , care și - a pierdut puterea juridică . 7. ( Despre reflexe condiționate ) Care a dispărut treptat în urma faptului că excitantul condițional n - a mai fost însoțit de excitantul necondițional corespunzător . 8. ( În sintagma ) Var stins = pastă vâscoasă , albă , obținută prin reacția dintre piatra de var arsă și apă ( cu numeroase folosiri în construcție ) . - V. stinge . STINS ^1 s . n . Stingere . - V.

 

AȚÂȚĂTOR

... AȚÂȚĂTÓR , - OÁRE , ațâțători , - oare , adj . Care ațâță ( 2 ) ; provocator ; excitant

 

BENZEDRINĂ

... BENZEDRÍNĂ s . f . ( Farm . ) Excitant

 

CĂTUȘNICĂ

CĂTÚȘNICĂ s . f . ( Reg . ) Plantă erbacee meliferă , cu miros aromatic , cu flori albe sau roșietice , cu proprietăți tonice , excitante ( Nepeta cataria ) . - Cătușă + suf . -

 

CEAI

... 2 , 3 , 4 ) ceaiuri , s . n . 1. S . m . Arbust exotic cultivat pentru frunzele lui care , uscate , sunt folosite pentru prepararea unei băuturi cu efect excitant ( Thea sinensis ) ; p . rest . frunzele ( uscate ale ) acestui arbust . 2. S . n . ( De obicei urmat de determinări care arată felul ) Băutură obținută prin macerația , infuzia ...

 

CHEMOTACTISM

... CHEMOTACTÍSM , chemotactisme , s . n . ( Biol . ) Deplasare a unui organism liber spre un excitant

 

CONTRACTIBILITATE

CONTRACTIBILITÁTE , contractibilități , s . f . Proprietate a unor țesuturi animale ( mai ales musculare ) de a se contracta la impulsul unor excitanți ; contractilitate . - Contractibil + suf . - itate ( după fr .

 

ENGRAMĂ

... ENGRÁMĂ , engrame , s . f . ( Psih . ) Urmă lăsată de un excitant

 

EXCITATOR

... EXCITATÓR , - OÁRE , excitatori , - oare , adj . , s . f . 1. Adj . ( Rar ) Excitant

 

HAȘIȘ

... HAȘÍȘ s . n . Substanță narcotică extrasă din vârfurile înflorite ale unei specii de cânepă exotică ( Cannabis indica ) , folosită ca excitant

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...