Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ABANOS, ALOE, AZALEE, BĂCAN, BAMBUS, BROASCĂ, CACTEE, CALEMBEC, CAMFOR, CAPOC ... Mai multe din DEX...

EXOTIC - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

EXÓTIC, -Ă, exotici, -ce, adj. Care se află într-o regiune foarte îndepărtată și care impresionează prin aspecte neobișnuite, ciudate; care provine dintr-o asemenea regiune, care aparține, care este propriu acestor țări. [Pr.: eg-zo-] - Din fr. exotique, lat. exoticus.

Sursa : DEX '98

 

EXÓTIC, -Ă adj. aflat într-o regiune foarte depărtată (din afara Europei) și care impresionează prin aspectele neobișnuite. * care provine dintr-o asemenea regiune, propriu acesteia. (< fr. exotique, lat. exoticus, gr. exotikos)

Sursa : neoficial

 

exótic adj. m. [x pron. gz], pl. exótici; f. sg. exótică, pl. exótice

Sursa : ortografic

 

EXÓTI//C \~că (\~ci, \~ce) 1) (despre locuri, ținuturi) Care se află foarte departe și se caracterizează prin condiții de viață neobișnuite și ciudate. 2) (despre plante, animale, fructe etc.) Care este importat din țări îndepărtate și calde. 3) (despre lucruri) Care are caracter sau aspect neobișnuit, ciudat. /exotique, lat. exoticus, gr. exotikos

Sursa : NODEX

 

EXÓTIC, -Ă adj. (Despre țări) Aflat într-o regiune foarte depărtată (cu aspecte neobișnuite). ** (Despre plante, animale etc.) Care provine dintr-o țară îndepărtată, dintr-o regiune din afara Europei. [Pron. eg-zo-. / cf. fr. exotique, lat. exoticus, gr. exotikos].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru EXOTIC

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 22 pentru EXOTIC.

Cincinat Pavelescu - Exotică

Cincinat Pavelescu - Exotică Exotică de Cincinat Pavelescu Întinsu-mi-am arcul spre cer, cu temei, Zburat-a săgeata, dar unde s-a dus Nu știu, căci avântu-i a dus-o mai sus Ca raza cea slabă-a ochilor mei. Zvârlit-am în aer o dulce cântare Și dânsa zburat-a. Dar unde s-a dus Nu știu. Cine poate s-o prindă din zare? O stea care pică și-un cântec apus... Târziu într-un paltin înfiptă-am găsit Săgeata ce-n voie lăsat-am să zboare, Și cântecul dulce dormea liniștit În sufletul unei femei

 

Alexandru Vlahuță - Unde ni sunt visătorii%3F

... s-aluneci pe aceleași căi bătute, Să-ți adormi și tu talentul cu-al dezgustului narcotic, Ca în propria ta țară să te-arăți străin, exotic?... Cum, când ești așa de tânăr, e o glorie a spune C-ai îmbătrânit și sila de viață te răpune, Că nimic pe ...

 

Gelu Vlașin - Bermutu

... că se poate ei uite că da până nu mai știu de mine de licoare de tărâmul ce se cheamă într-un fel ciudat și exotic

 

George Topîrceanu - Șt. O. Iosif: Patriarhale și cântece

... cuvântului, un poet expresiv și aproape deloc sugestiv și liric, Iosif — tocmai dimpotrivă: un poet sentimental liric, reflexiv. Despre Coșbuc, cu clasicismul lui cronologicește exotic, s-a spus de atâtea ori că e un fenomen literar straniu, o apariție unică în literatura modernă. Putea oare acest poet să ...

 

Ion Luca Caragiale - Despre Macedonski

... Ion Luca Caragiale - Despre Macedonski Despre Macedonski de Ion Luca Caragiale Primim la redacție un volum de versuri cu un titlu, deși savant și exotic, dar îndestul de popular. E vorba de “Excelsior, poesii de d-nul Alexandru Macedonskiâ€�. Excelsior… Iată un comparativ care a iritat de ...

 

Ion Luca Caragiale - Teatrul cel Mare - "Urâta satului"

Ion Luca Caragiale - Teatrul cel Mare - "Urâta satului" Teatrul cel Mare – "Urâta satului" de Ion Luca Caragiale vodevil în 2 acte, prelucrat de d. E. Carada, muzica de d. A. Flechtenmacher Joia trecută, 22 decembre, pe scena Societății dramatice naționale s-a jucat cu succes Urâta satului, piesă cu muzică în două acte. Subiectul acestei piese este tras din un roman de George Sand, Petite Fadette dramatizat în franțuzește de un fabricant vodevilist cu un nume puțin cunoscut și localizat pe românește, încă de mult, de d. Carada, același d. Carada (fost redactor al Românului, fost deputat, fost consilier municipal al capitalii, fost general de brigadă în garda națională, fost poet dramatic și liric național român) care acum, dupe retragerea din viața politică și literară, ține negustorie de spirtoase și face pe samsarul la Paris. Nu-i vorba, omul de treabă, fie ce-o fi, tot om de treabă rămâne. Astfel, prin urmare, George Sand — Mr. Chose— D. Carada: se deslușește prea ușor cum subiectul acestei piese este foarte frumos, planul sec și ordinar, iar stilul, sau, cum am zice, redacția... este— este d. Carada. Urâta satului s-a mai jucat ...

 

Dimitrie Anghel - Agora modernă

Dimitrie Anghel - Agora modernă Agora modernă de Dimitrie Anghel Publicată în Flacăra , I, 18, 18 feb, 1912, p. 142—143 Închipuiți-vă un vast local cu geamuri veșnic aburite, umpleți-l după metodul indicat de Carrière, faimosul pictor, cît veți putea cu mai mult fum ; după perdeaua aceasta albăstrie de vis, faceți să se miște cîteva zeci de capete, ale căror contururi abia se văd în jurul meselor ; alungați pe un cîmp verde cîteva bile de fildeș care se urmăresc la infinit, se caută, se ciocnesc și se despart, ca iarăși să se adune ; dați drumul unei grindeni de zaruri ; zugrăviți îndărătul unei estrade pline de sticle, de bucăți de zahăr, de torturi, o femeie plictisită, ale cărei picioare nu se văd niciodată și peste capul căreia negrul zbor de puncte mișcătoare ce-l fac muștele îi zugrăvesc o imprecisă aureolă ; aprindeți ici-colo flăcări albăstrii de rom ce se înalță, se despletesc și joacă pe marginea paharelor ca fantasticile focuri deasupra comorilor ; descleștați nenumărate guri care să caște făcînd găuri de umbră, să rîdă aprinzînd fulgere, să vocifereze aruncînd invective și apostrofe ; deschideți și fîlfăiți în aer aripi mari de jurnale ; alungați din urmă, în goană, o ...

 

Mihail Kogălniceanu - Prefață la Letopisețele Țării Moldovei

Mihail Kogălniceanu - Prefaţă la Letopiseţele Ţării Moldovei Prefață la Letopisețele Țării Moldovei de Mihail Kogălniceanu Dacă vreodinioară studiul istoriei a fost trebuitor, aceasta este în epoca noastră, în acest timp de haos, când și oameni publici și oameni privați, bătrâni și tineri, ne-am văzut individualitățile sfâșiate și iluziile ce ni erau mai plăcute, șterse. Într-un asemenea timp, limanul de mântuire, altarul de răzimat pentru noi este studiul istoriei, singurul oracol care ne mai poate spune viitorul. Acest mare adevăr îl simțesc mai cu deosebire națiile civilizate. Noi vedem că la dânsele istoria singură a moștenit tot interesul ce altădată îl aveau alte cunoștințe teoretice; căci, tocmai ele simțesc nevoia de a-și lega prezentul cu trecutul. De aceea, nici într-un secol, chiar în acel al benedictinilor, nu s-au publicat ca astăzi colecții mai mari de cronice și de urice originale spre a completa istoria. În adevăr, spre a avea o istorie, și îndeosebi istoria țării sale, nimic mai bun, mai folositor, mai neapărat este decât de a se întoarce la izvoarele originale, adică de a avea înaintea sa cronicile, biografiile, diplomele, ...

 

Ion Luca Caragiale - Boris Sarafoff

... cu cozoroc de piele, cum sunt șepcile birjerești; în picioare, cizme mari, răspândind mirosul caracteristic al iuftului rusesc îngrijit cu untură de pește. Acest tip exotic, de o înfățișare foarte hotărâtă și energică, atrage firește atenția de argus a celor trei tineri confrați, cari-și schimbă, ca niște fulgere ...

 

Garabet Ibrăileanu - Caracterul specific național în literatura română

... are de zugrăvit decât puțin din realitatea obiectivă, principalul fiind și în acest gen sentimentul și arta. Și să se observe că mai des e exotic subiectul în poezia obiectivă decât în proză -- vezi Byron, Hugo, Leconte de Lisle etc., comparați cu romancierii și nuveliștii din literaturile respective. Poezia -- și mai ...

 

Constantin Negruzzi - Flora română

Constantin Negruzzi - Flora română Flora română de Constantin Negruzzi Publicată în Convorbiri literare , 1867, nr. 7, 1 iunie 1867 și nr. 8, 15 iunie 1867 Iași, 4 mai Onisim cerențel, D-nei Florineasca Eram încă sub plăcuta impresiune a petrecerei ce am avut la Brustureni, unde grațioasa voastră ospeție ne făcea a uita supărările vieței, când m-am trezit în oraș unde pulberea și noroiul se succedă cu o regularitate de desperat. Unde sunt șesurile verzi a râulețului ce curge prin grădina d-voastră? Unde sunt rediurile umbroase? Unde florile acele rari pentru care ne sfădeam totdeauna? Unde mai ales amabila d-voastră societate? Petrecere, flori, verdeața au lăsat numai o dulce și neștearsă suvenire! Precum vedeți, doamna mea, eram trist cu tot timpul frumos a primăverii, cu toată încântarea der erwachenden Natur, cum zice Schiller. Nu cutezam a mă coborâ în grădinuța mea, unde nu sunt decât flori plebee, cum le zic eu, și vulgare cum binevoiați a le numi d-voastră; dar ce era de făcut? Urâtul mă cuprinsese; m-am decis! Ei bine, doamna mea! ce să vă spun? am rămas... cu gura căscată, ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru EXOTIC

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 57 pentru EXOTIC.

ABANOS

ABANÓS s . m . Lemnul unor specii de copaci exotici , mai ales din India , greu , tare , foarte durabil , de culoare neagră , folosit pentru fabricarea unor mobile de lux , a instrumentelor muzicale de suflat etc . ; eben (

 

ALOE

ALÓE s . f . Nume dat mai multor specii de plante exotice decorative , din familia liliaceelor , cu flori mari , galbene sau roșii , dispuse în spice , și cu frunze cărnoase care conțin un suc folosit în farmacie (

 

AZALEE

AZALÉE , azalee , s . f . Nume dat mai multor arbuști ornamentali exotici cu flori roșii , roz sau albe (

 

BĂCAN

... Negustor care vinde cu amănuntul diverse produse alimentare . [ Var . : ( reg . ) bacál s . m . ] BĂCÁN^1 s . n . 1. Lemn de culoare roșiatică al unui arbore exotic

 

BAMBUS

BÁMBUS , bambuși , s . m . Nume generic pentru plantele exotice arborescente cu tulpină lemnoasă , prevăzută cu noduri și goală pe dinăuntru (

 

BROASCĂ

BROÁSCĂ , broaște , s . f . I. Nume dat mai multor animale amfibii din clasa batracienilor , fără coadă , cu picioarele dinapoi mai lungi , adaptate pentru sărit , cu gura largă și ochii bulbucați . II. 1. Compus : broasca - apei = plantă erbacee acvatică cu frunze lucioase , cufundate în apă , și cu flori verzui ( Potamogeton lucens ) . 2. Plantă arborescentă exotică cu flori mari , galbene și cu frunze groase , cultivată ca plantă de ornament ( Opuntia ficus indica ) . III. Mecanism montat la o ușă , la un sertar etc . , pentru a le încuia cu ajutorul unei

 

CACTEE

CACTÉE , cactee , s . f . ( La pl . ) Familie de plante exotice adaptate la uscăciune prin tulpinile cărnoase , pline cu suc apos sau lăptos , și prin frunzele reduse sub formă de spini ; ( și la sg . ) plantă care face parte din această familie ;

 

CALEMBEC

... CALEMBÉC s . m . ( Turcism înv . ) Specie de arbore exotic

 

CAMFOR

... CÁMFOR s . n . Substanță organică , incoloră , volatilă , cu miros caracteristic și cu gust amar , extrasă din lemnul unui arbore exotic ( Cinnamonum camphora ) sau fabricată pe cale sintetică și utilizată ( sub formă de ulei camforat ) în medicină ca stimulent al centrilor nervoși vasomotori și al aparatului ...

 

CAPOC

... CAPÓC s . n . Fibră vegetală asemănătoare cu lâna , dar cu o rezistență redusă , obținută din fructul unui arbore exotic

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...