Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:FRONT, AMFIPROSTIL, BOVINDOU, BRÂU, CABOȘON, CIMAZĂ, EXTERIOR, FAȚĂ, FRONTISPICIU, FRONTON ... Mai multe din DEX...

FAȚADĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

FAȚÁDĂ, fațade, s.f. Fiecare dintre părțile exterioare verticale ale unei clădiri, ale unui monument; spec. partea dinspre stradă sau partea unde se găsește intrarea principală a unei clădiri. * Loc. adj. De fațadă = de formă, pentru a salva aparențele. - Din fr. façade (refăcut după față).

Sursa : DEX '98

 

FAȚÁDĂ s. f. fiecare dintre fețele exterioare ale unei clădiri, ale unui monument etc. o de ~ = de ochii lumii, de formă. (< fr. fașade)

Sursa : neoficial

 

FAȚÁDĂ s. exterior, față. (\~ unei clădiri.)

Sursa : sinonime

 

fațádă s. f., g.-d. art. fațádei; pl. fațáde

Sursa : ortografic

 

FAȚÁD//Ă \~e f. 1) Parte anterioara a unei clădiri unde se află intrarea principală. 2) Parte exterioară verticală a unei clădiri. \~ laterală. /façade

Sursa : NODEX

 

FAȚÁDĂ s.f. Fiecare dintre fețele exterioare ale unei clădiri, ale unui monument etc.; (spec.) fața unui edificiu. * De fațadă = de ochii lumii, de formă. [Cf. fr. façade].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruFAȚADĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 23 pentruFAȚADĂ.

Nicolae Nicoleanu - Versuri scrise pe fațada peșterii de la Dîmbovicioara

Nicolae Nicoleanu - Versuri scrise pe faţada peşterii de la Dîmbovicioara Versuri scrise pe fațada peșterii de la Dîmbovicioara de Nicolae Nicoleanu Din volumul Poezii de N. N. , Iași, 1865 Informații despre această ediție Peșteră posomorâtă, Mare, umedă, tăcută, Ai fi bună-n București, Ca să servi de pușcărie Hoților care sfâșie Pieptul țării românești !             1863, Iulie

 

Dimitrie Anghel - Moartea babacului

Dimitrie Anghel - Moartea babacului Moartea babacului de Dimitrie Anghel Publicată în Minerva , III, 945, 5 aug. 1911, p. 2. Sever e aspectul morții. Crepul de doliu face pată, mărginește lumina și întunecă. Noapte și zi, întuneric și lumină, neîmbinate lucruri, eternă vrăjmășie. Și cu toate aceste, funerara urzeală de umbră, neagra îmbrăcăminte ce intră în casă o dată cu moartea nu poate învinge de multe ori ridiculul vieții care lasă urme, nu poate alunga ironia ce se așază la căpătîiul postumului, nu e în stare să biruiască zîmbetul de veselie ce-l resimți in fața anumitor aspecte ale naturei, căci natura, în felul ei, nu e nici tristă, nici veselă, ci așa cum o vede (sic) ochii noștri în anumite momente. Cu aceste gînduri părăseam o casă unde apusese o viață, sătulă de a sălășlui o sută de ani în aceeași închisoare de lut. A muri nu e a rămînea cu ochii mari deschiși în infinit, așteptînd mîna pioasă ce-ți va închide pleoapele reci peste înmărmuritele globuri. Sufletul moare înaintea ochilor. Sub povara anilor mulți, cu vremea, el renunță și devine ca o oglindă moartă în care nu se mai ...

 

Alecu Russo - Palatul lui Duca-vodă

Alecu Russo - Palatul lui Duca-vodă Palatul lui Duca-vodă de Alecu Russo mai 1842 Amice, îți scriu dintr-o ruină care odinioară a fost palat domnesc: de pe o înălțime unde odinioară vegheau cete de ostași viteji, ținând ochii în calea tătarilor, și unde astăzi se îngrașă dormind câțiva călugări în compania buhnelor. Am venit să vizitez palatul lui Duca-vodă în Cetățuie, și iată ce-am găsit: Acest fost palat, ridicat spre partea zidului din față cu Iașii, este întreg de piatră, cu bolți de cărămidă. El nu întrunește proporțiile arhitecturale care dau unei clădiri aspectul de monument, dar posedă un ce misterios, care spune multe imaginației. Ferestrele, prea mici, sunt împrăștiate fără nici o simetrie pe fațada lui, însă pe timpul luptelor, atunci când românul era totdeauna cu zilele în mână, locuințele aveau nevoie mai mult de metereze decât de ferestre largi. Înălțimea lui e ca de două rânduri, dar numai unul, adică cel de sus, apare ochilor, căci partea mijlocie cuprinde tainițe întunecoase, iar sub acestea vin beciuri săpate în pământ. O scară de vreo 12 lespezi, strâmtă și lipită de peretele dinafară al palatului, duce pe un balcon mic, sub care se ...

 

Alexandru Macedonski - Rondelul pagodei

Alexandru Macedonski - Rondelul pagodei Rondelul pagodei de Alexandru Macedonski De mari fluturi sărutată, Pe-o movilă — artificială, E pagoda argintată De zâmbirea matinală. Umbra pomilor, mișcată, O dezbracă, virginală, De mari fluturi sărutată Pe-o movilă — artificială. Picurând, diamantată, Porțelanul roz i-l spală Roua tainic deșirată Pe fațada sculpturală, -- De mari fluturi

 

Dimitrie Anghel - Clopotele

Dimitrie Anghel - Clopotele Clopotele de Dimitrie Anghel Ce farmec de nedescris au povestirile despre un oraș vechi, care a fost în floare odată și din care, din cine știe ce întâmplări, s-a retras viața !... Vîntul venind a adus zi cu zi tot alte fire de nisip, le-a strecurat prin încăperi, le-a cernut pe coperișuri, le-a împinzit ca un giulgiu, făcîndu-le una cu pămîntul. Vîrfuri de coloane au mai stăruit ici-coio, de cari, caravanele trecînd, vorbeau ca de rămășițele unei cetăți înfloritoare ; apoi și coloanele au dispărut cu veacurile și numai în cărți a mai rămas pomenire de ceea ce a fost în strălucitoarele și albele orașe ce se ridicau odinioară. Pe unele, după epoci îndelungate de glorie, un simplu cutremur le-a dat jos peste noapte, asemenea unui șubred joc de cărți clădite de un copil, ori năvala cenușei unui vulcan le-a năpădit, surprinzîndu-le în plină activitate. Pe altele, valurile le-au înghițit pe totdeauna și numai în legendele și baladele vechi mai trăiesc ascunse în fundul apelor, cu palaturile și ...

 

George Topîrceanu - Demostene Botez: Tristeți provinciale

George Topîrceanu - Demostene Botez: Tristeţi provinciale Demostene Botez: Tristeți provinciale de George Topîrceanu Tristeți de după-amezi ploioase Și de nostalgice obsesii, Când stai cu storurile trase Și-aștepți să vie ora mesii... Tristeți de străzi pustii și mute, Cu ziduri vechi și cu fațade De edificii cunoscute În care nu știi cine șade... De domicilii spațioase Cu flori la geam și cu salon, Din care pe la ceasul șase Auzi urlând un gramofon... Tristeți adânci de guvernante Ce nu știu bine românește Și de flașnete ambulante Cu papagal care ghicește... De cartiere suferinde, De uși cu lacăte-n verigi Și de dugheană care vinde Fitil de lampă și covrigi... Tristeți de goarnă funerară, Melancolii de cățeluși Uitați de cineva pe-afară Să scheaune pe lângă uși... Tristeți romantice de fată Cu nasul lung și demodat, Și de odaie mobilată În care-a stat un magistrat... Tristeți adânci de pui de mâță Zvârliți pe undeva, prin scai... De copilaș urât, de țâță, Uitat de maică-sa-n tramvai... Tristeți de garduri invalide, De porți ieșite din țâțâni, De doici care-au rămas gravide Și-acum li-i frică de stăpâni... De ordonanțe fără leafă Și de trăsură ...

 

Ion Luca Caragiale - Slăbiciune

Ion Luca Caragiale - Slăbiciune Slăbiciune de Ion Luca Caragiale Parizienii au aperitivul, vienezii fanfara, ploeștenii politica, alții alta: locuitorii capitalelor mari au totdeauna câte o deosebită slăbiciune, câte o patimă. Dar bucureștenii? E ușor de răspuns: Muscalul! Muscalul, se-nțelege, nu atât din punctul de vedere politic sau social și cu atât mai puțin din punctul de vedere economic, fiindca muscalul nu vrea să știe de regulamentele noastre polițienești, nu admite tarifele noastre oficiale; muscalul ține la tariful său autonom. În adevăr, ia să vedem. Tariful birjarilor de piață sună astfel: „2 lei o oră în raza orașului; 1 leu o cursă ce nu trece peste ceas; 2 lei cursa de la și până la gări." Aș! crezi că vrea să știe muscalul de asta! Dar putem noi tolera în statul nostru, în Capitală, ca niște străini să nesocotească regulamentele stabilite? Firește că putem. De ce să nu putem? Nimic pe lume nu se poate mai ușor decât a tolera. Dar e drept să îndoiască, să întreiască și, la zile mari, să împătrească prețul curselor? Fără nici o ezitare, răspund: da, e drept. Nimic nu e mai drept pe lume decât prețul patimii. Vedeți pe acest ...

 

Iulia Hasdeu - Femeia

... sau mascat: Ținuta, vorba, fața și glasul afectat Căci tot ce nu-i minciună tu-nfrunți cu viu răspăr: Minciuna pentru tine e unic adevăr! Fațadă-i tot la tine și prefăcătorie Și chiar a ta știință e doar cochetărie. Spre a trona mai bine, voind să ...

 

Vasile Bob-Fabian - Moldova la anul 1821

... zică vînătorul, cînd în loc de turturele Nevăzînd nici cîmp, nici codru, va pușca zodii și stele ? Nătărăule ce umbli, pe a ceriului fațadă, Zisu-mi-au ieri noapte luna, tîlnind-o la promenadă, Suma veacurilor scrise pentru tine-n acest loc S-au deșirat de pe crugul soarelui ...

 

Ion Luca Caragiale - Cronica fantastică

... mă rog, ce deșelat pare a fi în urma corecțiunei ce i s-a aplicat. Aici, este Casa Justiției. Ce severă fațadă ! Totul respiră nepărtinirea și oarba dreptate. Întoarceți-vă puțin privirile spre acel nenorocit chinez care sosește asudat și gâfâind cu o hârtie în mână și ...

 

Nicolae Filimon - Orașul Bergamo și monumentul maestrului G. Donizetti

Nicolae Filimon - Oraşul Bergamo şi monumentul maestrului G. Donizetti Orașul Bergamo și monumentul maestrului G. Donizetti de Nicolae Filimon Scopul călătoriei mele în Italia fiind acela de a asculta celebritățile muzicale ale aceii țări și a dobîndi mai multe noțiuni practice în arta sunetelor, se înțelege de sine că era de mare necesitate a străbate Peninsula Italică în toate direcțiunile ei. Astfel dar mă văzui silit a părăsi orașul Milano, acel locaș al plăcerilor, în care turistul poate să locuiască mai mult timp fără să-l apuce urîtul cu ghearele sale cele de gheață. Cu o zi dar înaintea plecării mele din acest oraș îmi luai ziua bună de la junele Titto Ricordi, neguțătorul de muzică, unicul locuitor din Milano cu care legasem o amicie mai strînsă pe timpul locuinței mele acolo, și îmi îndreptai pașii către debarcaderul căii ferate ce duce la Bergamo, capitala provinciei cu același nume. Plătii patru sfanți și jumătate tarifă pentru atomul meu și cincizeci și patru centimi pentru sacul de călătorie, iar la două ore dupe-amiazi începui a alerga cu cea mai mare iuțeală pe făgașele căii ferate ce duce la Bergamo. ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruFAȚADĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 21 pentruFAȚADĂ.

FRONT

FRONT , fronturi , s . n . 1. Loc unde se dau lupte militare în timp de război ; totalitatea forțelor militare care operează pe câmpul de luptă sub o comandă unică . 2. Formație de militari , școlari , sportivi etc . aliniați cot la cot , cu fața la persoana care dă îndrumări , comenzi etc . 3. Fig . Grup de forțe solidare , organizate în vederea unei lupte comune pentru realizarea unui scop ; p . ext . sectorul unde se duce o astfel de luptă . 4. Porțiune dintr - un zăcământ de substanțe minerale unde se face tăierea rocilor , a minereurilor sau a cărbunilor . 5. Plan vertical în care sunt situate fațada unei clădiri sau fațadele unui ansamblu de clădiri . 6. ( Met . ) Zonă de tranziție între două mase de aer diferite , caracterizată prin schimbări meteorologice bruște , cu consecințe directe asupra mersului vremii . 7. ( Fiz . ; în sintagma ) Front de undă = ansamblul punctelor până la care ajunge o oscilație la un moment

 

AMFIPROSTIL

AMFIPROSTÍL , amfiprostiluri , s . n . Templu care are câte un portic pe fațada anterioară și unul pe cea

 

BOVINDOU

BOVINDÓU , bovindouri , s . n . Ieșitură pe fațada unei clădiri , ca un balconaș închis , prevăzută cu una sau cu mai multe

 

BRÂU

BRÂU , brâie , ( I ) ( II ) brâuri s . n . I. 1. Cingătoare lată de lână , de piele , de mătase etc . pe care o poartă țăranii . 2. Parte a corpului omenesc pe care o încinge brâul ( II ) ; mijloc . 3. Ornament care înconjură ușile , ferestrele , fațadele etc . unei case . 4. Șir , lanț ( muntos , deluros etc . ) . II. ( Cor . ) Brâuleț ( 2 ) . [ Var . : ( pop . ) brână s .

 

CABOȘON

... caboșoane , s . n . 1. Piatră prețioasă sau semiprețioasă fără fațete , fixată într - o montură de metal . 2. ( Arhit . ) Ornament mic de piatră încrustat într - o fațadă

 

CIMAZĂ

CIMÁZĂ , cimaze , s . f . ( Arh . ) Chenar ornamental de - a lungul unei

 

EXTERIOR

... în afară de . . . , care este pe din afară , aflat dincolo de o limită ; extern . 2. S . n . Partea din afară a unui lucru ; fațadă

 

FAȚĂ

... Față de pernă ( sau de plapumă ) = învelitoare de pânză în care se îmbracă perna ( sau plapuma ) . 7. Prima pagină a fiecărei file . 8. Fațadă . 9. ( În sintagma ) Fața dealului ( sau a muntelui etc . ) = partea dealului ( sau a muntelui etc . ) orientată spre soare sau spre miazăzi ...

 

FRONTISPICIU

FRONTISPÍCIU , frontispicii , s . n . 1. Partea superioară a fațadei principale a unui edificiu . 2. Prima pagină a unei cărți , care , pe lângă titlu , poartă adesea numele autorului , gravuri simbolizând cuprinsul lucrării

 

FRONTON

FRONTÓN , frontoane , s . n . 1. Element de formă triunghiulară , mărginit de o cornișă , care încoronează fațada unui edificiu 2. Element de arhitectură , alcătuit dintr - o cornișă curbă sau frântă , care se găsește deasupra intrării unui edificiu , deasupra unei uși

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...